Defectul septal atrial (DSA)- cauze, simptome și tratament

Un orificiu mic ar putea trece neobservat, pentru că nu va genera simptome și se poate închide de la sine. Însă dacă orificiul este mare și nu este descoperit la timp, pentru a fi tratat, pacientul poate suferi de insuficiență cardiacă sau hipertensiune pulmonară, deoarece sângele nu va mai circula normal la nivelul inimii și plămânilor.

La o persoană care are defect septal atrial, sângele deja oxigenat circulă din atriul stâng în atriul drept, unde se combină cu sânge dezoxigenat și este pompat apoi spre plămâni. Dacă defectul septal este extins, atunci un volum foarte mare de sânge oxigenat va ajunge la plămâni și va suprasolicita partea dreaptă a inimii. În lipsa unui tratament, partea dreaptă a inimii se va mări și mușchiul inimii va slăbi. În timp, cantitatea mare de sânge care ajunge la plămâni va duce la hipertensiune pulmonară.

Cauzele defectului septal atrial 

Defectul septal atrial este o malformație prezentă din naștere, care apare din cauza unor erori survenite în timpul dezvoltării inimii fetusului. Nu se cunoaște deocamdată o cauză clară, dar este posibil ca afecțiunea să fie ereditară, fiind întâlnită la mai mulți membri ai unei familii. 

Există și anumiți factori de risc care pot duce la această boală, dacă se manifestă în timpul sarcinii, deoarece pot afecta dezvoltarea fătului:

• Îmbolnăvirea de rubeolă
• Consumul de alcool, tutun sau droguri
• Diabet sau lupus
• Obezitatea.

Un defect septal grav poate duce la complicații serioase, dacă nu este tratat la timp:

• Insuficiență cardiacă
• Aritmie
• Infarct
• Hipertensiune pulmonară (hipertensiune la nivelul arterelor pulmonare)
• Sindromul Eisenmenger (ca urmare a hipertensiunii pulmonare, plămânii sunt afectați).

Simptomele defectului septal atrial 

Mulți bebeluși născuți cu această malformație nu prezintă simptome. Manifestările bolii apar de obicei în jurul vârstei de 30 de ani sau chiar mai târziu și pot include:

• Oboseală
• Dificultăți în respirație (mai ales la efort)
• Umflarea picioarelor sau abdomenului
• Palpitații
• Atac de cord
• Murmur cardiac.

De multe ori însă, mai ales dacă defectul septal atrial este mic, bolnavul nu va avea simptome și afecțiunea va fi descoperită întâmplător, în timpul unui consult medical.

Diagnostic și tratament pentru defectul septal atrial 

Afecțiunea poate fi depistată ușor, la o simplă consultație cu stetoscopul. Medicul va sesiza un murmur cardiac anormal și va recomanda mai multe investigații suplimentare, pentru a putea pune un diagnostic clar:

• Ecografie cardiacă - aceasta este cea mai folosită investigație pentru a diagnostica un defect septal atrial. Cu ajutorul ultrasunetelor emise de ecograf, medicul poate observa structura inimii și puterea cu care pompează sânge fiecare cameră a cordului. Orice malformație congenitală a inimii poate fi descoperită în acest fel.
• Radiografia toracică - cu ajutorul acestei investigații, medicul va verifica starea inimii și a plămânilor.
• RMN - prin această tehnică, medicul poate vedea imagini tridimensionale ale inimii și plămânilor. Investigația poate fi necesară dacă ecografia cardiacă nu a putut oferi informații foarte clare.
• Tomografia computerizată - poate fi recomandată atunci când rezultatele ecografiei cardiace nu sunt foarte clare.
• Electrocardiograma - îi oferă medicului informații importante despre activitatea inimii și astfel pot fi descoperite posibile aritmii.
• Coronarografia - este o procedură minim-invazivă, în care medicul introduce catetere în artere, pentru a ajunge la inimă. În acest fel, el va observa cum circulă sângele și dacă există un defect la nivelul valvelor inimii. Tot prin această procedură medicul poate măsura tensiunea arterială de la nivelul plămânilor.

În multe cazuri, dacă defectul septal atrial nu este extins, orificiul se va închide de la sine, în decursul timpului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, dar afecțiunea nu provoacă simptome, atunci este posibil ca medicul să nu recomande un tratament, ci doar monitorizarea pacientului. Există însă și cazuri foarte grave, când defectul septal este foarte extins și viața pacientului poate fi în pericol. În aceste situații, medicul va recomanda un anumit tratament:

Medicamentele - acestea nu pot închide orificiul care există în inimă, dar pot ameliora simptomele afecțiunii. Tratamentul medicamentos include de obicei anticoagulante și beta-blocante, care scad ritmul cardiac și reduc riscul de aritmie.

Operația - această intervenție este recomandată de obicei în cazul unor defecte de mărime medie sau mare. Procedura nu poate fi realizată însă în cazul în care pacientul suferă deja de hipertensiune pulmonară, pentru ca poate înrăutăți afecțiunea. Operația de închidere a orificiului de la nivelul inimii poate fi realizată prin două metode:

• Corecția defectului septal atrial prin metoda intervențională - cu ajutorul unui cateter (tub subțire), medicul ajunge prin artere la nivelul inimii. În continuare, medicul va introduce de-a lungul cateterului un dispozitiv de tip umbreluță. Îl va avansa până în dreptul defectului. Odată în poziția dorită, umbreluța care prezintă două componente asemănătoare unor discuri atașate în porțiunea centrala, se va deschide și va obstrua defectul.   În timp, urmează să fie încorporat la nivelul septului interatrial.
• Operație pe cord deschis - în anumite cazuri, defectul nu poate fi reparat intervențional și atunci este necesară operația pe cord deschis.

Indiferent de tratamentul recomandat de medic, pacientul trebuie să urmeze cu strictețe recomandările acestuia și să vină la control ori de câte ori i se cere. Afecțiunea va trebui monitorizată constant, toată viața, prin ecografii cardiace și electrocardiograme, pentru a se reduce riscul apariției unor complicații.