Fibrilație atrială – cauze, simptome, tratament

Fibrilație atrială – cauze, simptome, tratament

Cuprins

Articol scris de catre Conf. Univ. Dr. Calin Siliste- Medic Primar Cardiolog, Competenta in Electrofiziologie si Aritmologie la Centrele ARES Bucuresti

Fibrilația atrială este reprezentată de bătăi rapide și neregulate ale inimii, care cresc riscul de accident vascular cerebral. În timpul episoadelor de fibrilație atrială, cele două camere superioare ale inimii, atriile, se contractă haotic, fără să se coordoneze cu ventriculele. În mod normal, pulsul este între 60 și 100 de bătăi pe minut. În fibrilație, pulsul poate urca la 100-175 de bătăi pe minut.

La ARES ai consultantul tau medical pregatit sa-ti raspunda la intrebari!

La ARES ai consultantul tau medical pregatit sa-ti raspunda la intrebari!

031 82 82 328

Ana Maria Bogdan, consultant medical

Cauzele fibrilației atriale

Inima este formată din patru camere: 2 superioare, atriile și 2 inferioare, ventriculele. În camera dreaptă superioară (atriul drept) se află nodul sinusal. Acesta este pacemakerul natural al inimii. În nodul sinusal se produce un impuls electric. În mod normal, acest impuls electric călătorește prin cele două camere superioare ale inimii și apoi trece în camerele inferioare prin nodul atrioventricular. Această trecere a semnalului electric prin camerele inimii produce contracția mușchiului cardica care permite expulzarea sângelui către artere.

În cazul fibrilației atriale, impulsurile electrice din camerele superioare ale inimii sunt haotice. Nodul atrioventricular este bombardat cu impulsuri electrice care încearcă să ajungă în ventricule. Nu toate aceste impulsuri electrice trec mai departe în ventricule, astfel că atriile se contractă mai rapid decât ventriculele, rezultând bătăi neregulate ale inimii.

Printre cauzele posibile ale fibrilației atriale se numără:

·     Hipertensiunea arterială

·     Infarctul miocardic 

·     Boala coronariană cronică

·     Boli ale valvelor inimii

·     Malformații congenitale cardiace

·     O tiroidă hiperactivă sau alte dezechilibre metabolice

·     Substanțe excitante: medicamente, cofeină, tutun, alcool

·     Boala de nod sinusal

·     Boli pulmonare

·     Infecții virale

·     Apneea în somn

Raspundem la orice intrebare!

Completează formularul și te sunam noi!

Factori de risc

Există o serie de factori de risc pentru a apariția fibrilației atriale. Aceștia țin, în mare parte, de stilul de viață, dar sunt și factori care nu pot fi controlați:

·     Vârsta: fibrilația atrială apare mai frecvent la persoane cu vârste înaintate.

·     Boli cardiovasculare: pacienții cu istoric cardiovascular sunt mai predispuși la fibrilația atrială. 

·     Hipertensiune arterială: dacă hipertensiunea arterială nu este controlată medicamentos, riscul apariției fibrilației crește.

·     Boli cronice: bolile endocrinologice, diabetul, bolile renale sau pulmonare predispun la apariția fibrilației.

·     Consumul de alcool: consumul excesiv poate declanșa un episod de fibrilație atrială.

·     Obezitatea: persoanele supraponderale au un risc crescut de a se confrunta cu fibrilația atrială.

·     Istoricul familial: dacă în familie există membri care au suferit de fibrilație atrială, crește riscul.

Acesta este un articol medical

Citește despre tratament : Ablatie Fibrilatie Atriala

Simptomele fibrilației atriale

Unii pacienți care suferă de fibrilație atrială pot să nu resimtă niciun simptom, până la debutul unui episod paroxistic. De obicei, simptomele resimțite de pacienții cu fibrilație atrială sunt:

·     Palpitații, senzația de fluturare în piept

·     Slăbiciune

·     Oboseală accentuată

·     Scăderea rezistenței la efort

·     Amețeli

·     Dificuștăți de respirație

·     Dureri în piept

Tipuri de fibrilație atrială

În funcție de cum apare și durata episoadelor, fibrilația poate fi de mai multe tipuri:

·      Paroxistică (Ocazională): fibrilația apare ocazional și trece. De obicei, durează de la câteva minute, la câteva ore. Simptomele pot trece de la sine sau cu ajutorul medicamentelor.

·     Persistentă: fibrilația persistentă este atunci când ritmul inimii nu re rglează de la sine și este nevoie de tratament, fie cu șocuri electrice, fie cu medicamente.

·     Permanentă: în acest caz, ritmul cardiac nu mai poate fi convertit la cel normal.

Programeaza-te la o consultatie!

Completează formularul și te sunam noi!

Complicațiile fibrilației atriale

Chiar dacă fibrilația nu este în sine o afecțiune care să pună viața în pericol, complicațiile pe care le poate da sunt destul de grave:

·     Accident vascular cerebral: în cazul persoanelor cu fibrilație atrială, în atrii se formează cheaguri de sânge care pot fi dislocate de la nivelul inimii și ajunge ulterior la nivelul creierului. Acolo, aceste cheaguri pot bloca circulația sângelui, provocând un AVC. Această complicație a fibrilației atriale poate fi ținută sub control cu medicație anticoagulantă sau tratată prin metoda Watchman.

·     Insuficiență cardiacă: netratată, fibrilația atrială slăbește mușchiul cardiac și poate duce la insuficiență cardiacă.

Diagnosticul și tratamentul fibrilației atriale

 

Pentru a pune diagnosticul de fibrilație atrială, medicul cardiolog va face anamneza pacientului, însoțită de o examinare clinică și câteva investigații:

·     Electrocardiograma

·     Holter ECG

·     Loop recorder

·     Ecografia cardiacă

·     Test de efort

Ana Maria Bogdan îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.

Ana Maria Bogdan îți răspunde la toate întrebările legate de această procedură.

031 82 82 328

Ana Maria Bogdan, consultant medical

Tratamentul fibrilației atriale se stabilește în funcție d etipul și gravitatea afecțiunii, precum și de gradul în care aceasta afectează calitatea vieții pacientului. În general, scopul tratamentului este să restabilească ritmul normal al inimii și să prevină formarea de cheaguri de sânge care pot provoca AVC. Ritmul normal al inimii poate fi restabilit prin:

·     Tratament medicamentos: medicamentele anti-artimice administrate oral sau intravenos pot restabili ritmul inimii, în anumite cazuri de fibrilație.

·     Cardioversia electrică: este o procedură de scurtă durată în care se adminiștrează un șoc electric, prin padele instalate pe piept. Șocul electric oprește activitatea electrică a inimii pentru un moment foarte scurt, cu scopul de a fi reluată în ritm normal. Procedura se face sub sedare, astfel că pacientul nu resimte șocul electric.

·     Ablația fibrilației atriale: atunci când ritmul normal al inimii nu poate fi restabilit medicamentos sau prin cardioversie electrică, se utilizează o metodă minim invazivă prin care sunt practic distruse (arse) celulele responsabile de generarea implulsului electric haotic. 

·     Închderea auriculei atriului stâng, prin procedura Watchman: este o intervenție minim invazivă care permite închiderea spațiului în care se formează în mod normal cheaguri de sânge, la pacienții cu fibrilație atrială, prevenind astfel accidentul vascular cerebral.

În concluzie, fibrilația atrială este o afecțiune electrică a inimii care poate da complicații grave, precum AVC. Poate fi ținută sub control cu medicamente anti-aritmice sau poate fi tratată cu ajutorul procedurilor electrofiziologice minim-invazive.

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.