Insuficiența mitrală (regurgitarea mitrală) - cauze, simptome și tratament

Insuficiența mitrală (regurgitarea mitrală) - cauze, simptome și tratament

Acesta este un articol medical

Citește despre procedură: Mitraclip pentru regurgitarea mitrală

Articol scris de Dr. Raluca Naidin, medic primar cardiolog la Centrele Ares Bucuresti

Această boală cardiovasculară poate avea forme foarte diferite - în unele cazuri nu este nevoie de tratament, în timp ce în alte cazuri avansate poate fi nevoie chiar de interventie chirurgicala de reparare sau inlocuire valvulara.  

Cauzele insuficienței mitrale

Există mai multe cauze posibile ale acestei afecțiuni:

Prolapsul de valvă mitrală: în timpul contracției inimii, foițele valvulare mitrale se deplasează în atriul stâng și astfel valva mitrală nu se poate închide bine.

Afectarea reumatismală: este o complicație care apare în urma infecții streptococice la nivelul gâtului. Dacă infecția nu este tratată la timp, valva mitrală poate fi afectată, iar simptomele pot să apară chiar și după mulți ani de evolutie.

Endocardită: este o infecție cel mai frecvent bacteriană care apare la nivelul valvei mitrale.

Secundară unui infarct de miocard sau afecțiunilor coronariene: boala poate să apară în urma afectării aparatului valvular mitral.

Anomalii cardiace congenitale (malformații din naștere)

Fibrilația atrială: cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac care, dacă nu este tratată, poate afecta valva mitrală.

Cardiomiopatia: o anomalie la nivelul mușchiului inimii, care poate duce la mărirea ventriculului stâng si secundar alterarea aparatului mitral valvular.

Modificari degenerative : boala poate să apară odată cu înaintarea în vârstă.

Traumă: valva mitrală poate fi afectată și în urma unui șoc puternic, a unei traume, cum este, spre exemplu, un accident rutier.

Radioterapia: dacă este folosită pentru a trata tumori canceroase de la nivelul toracelui.

Simptome ale regurgitării mitrale

Mulți bolnavi suferă ani de zile de această boală fără să manifeste vreun simptom. În cazul în care insuficiența mitrală are o formă severă, atunci pot să apară și unele simptome ale afecțiunii:

  • Dispnee (respirație dificilă), care apare mai ales după efort fizic sau atunci când pacientul stă întins
  • Oboseală inexplicabilă
  • Palpitații (bătăi rapide ale inimii)
  • Glezne sau picioare umflate
  • Sufluri cardiac  (care poate fi detectat în timpul consultației cu stetoscopul).

 

De cele mai multe ori, regurgitarea mitrală evoluează foarte lent, în ani de zile, dar alteori se manifestă brusc, prin simptome intense. Dacă medicul descoperă o formă ușoară a bolii, e posibil să nu recomande tratament, dar în acest caz afecțiunea trebuie monitorizată constant de către un cardiolog. În caz contrar, pot să apară complicații  ale acestei boli.

Complicații ale insuficienței mitrale

Forma severă a regurgitării mitrale poate duce, în lipsa tratamentului adecvat, la complicații grave:

Insuficiență cardiacă: regurgitarea mitrală solicită în plus inima, de aceea, în timp, poate să apară o insuficiență cardiacă, pentru că inima nu mai poate pompa suficient sânge spre organe, în condițiile în care o parte din sânge se întoarce în atriul stâng și retrograd în plămâni.

Fibrilația atrială: această tulburare  de ritm cardiac poate duce la formarea de cheaguri de sânge. Aceste cheaguri pot să se desprindă și să ajungă la organele interne, inclusiv la creier și pot provoca accident vascular cerebral.

Hipertensiune pulmonară: dacă nu este tratată, regurgitarea mitrală poate provoca o formă aparte de hipertensiune pulmonară, care afectează vasele de sânge de la nivelul plămânilor. Această boală poate duce, la rândul ei, la insuficiență cardiacă.

Diagnostic și tratament pentru insuficiența mitrală

Prima metodă de diagnostic este consultul medical. Doctorul va asculta inima cu stetoscopul și va observa prezența unui suflu cardiac anormal. Ulterior, va trimite pacientul la un specialist cardiolog, care va recomanda investigații suplimentare:

Electrocardiograma: este cea mai folosită investigație prin care poate fi verificată funcționarea inimii. Cu ajutorul unor electrozi montați pe corpul pacientului, medicul va vedea un grafic al impulsurilor electrice le care le produce inima.

Ecografia cardiacă: cu ajutorul ultrasunetelor, medicul va putea observa structura inimii, dar și modul în care aceasta funcționează și fluxul sângelui. Valva mitrală poate fi observată în detaliu mai ales în cazul unei ecografii 2D, eventual tehnici de 3D sau dacă medicul face o ecografie transesofagiană, care permite o mai bună inspectare a valvei mitrale.

Tomografie, RMN sau radiografie toracică: prin aceste investigații realizate cu raze X sau prin rezonanță magnetică, medicul poate vedea clar dimensiunile atriilor și ventriculelor și își poate da seama cât de avansată este boala.

Test EKG de stres: presupune realizarea unei electrocardiograme în timpul efortului fizic, de obicei în timp ce pacientul aleargă pe bandă.

Cateterizare cardiacă: în anumite situații, medicul va recomanda această procedură, care presupune inserarea unui cateter (tub subțire) în arteră și injectarea unei substanțe de contrast. Aceasta va ajuta la vizualizarea arterelor inimii, oferă informații despre funcționarea inimii și despre presiunea de la nivelul camerelor inimii.

 

În funcție de diagnostic și de gravitatea bolii, medicul va recomanda cea mai indicată metodă de tratament.

 

Tratament medicamentos: acesta include, în mod normal, medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale și pentru prevenirea cheagurilor de sânge. De asemenea, pot fi recomandate diuretice și medicamente care subțiază sângele.

Tratamentul intervențional de reducere a severității regurgitării mitrale prin metoda de implantare percutana  de mitral-clip.

Tratament chirurgical: în cazuri mai grave, poate fi nevoie de o reparare sau de o înlocuire completă a valvei mitrale. Procedura presupune de obicei o intervenție pe cord deschis, dar poate fi făcută și prin metode mai moderne, minim-invazive, cu ajutorul roboților medicali. Înlocuirea valvei mitrale înseamnă schimbarea valvei mitrale afectate cu o valvă protetică biologică (proteză valvulară biologică, obținută din țesut animal) sau cu o valvă mecanică (fabricată din discuri metalice).

 

Prin urmare, insuficiența mitrală trebuie monitorizată constant, pentru că medicul poate recomanda o intervenție chiar și în lipsa unor simptome clare. În acest fel pot fi prevenite posibile complicații. Pentru că boala nu are simptome decât în stadiile foarte avansate, consultul medical periodic este obligatoriu pentru a putea descoperi la timp orice afecțiune cardiovasculară.

Află mai multe detalii despre aceste proceduri!

Completează formularul și vei fi contactat

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.