Boala cardiacă ischemică - cauze, simptome și tratament
Publicat: 26 noiembrie 2019
Ultima actualizare: 17 iulie 2024
Articol medical scris de către Echipa MONZA ARES, Cardiologie clinică la MONZA ARES Bucuresti
Cuprins
- Cauzele cardiopatiei ischemice
- Simptomele bolii cardiace ischemice
- Aritmii cardiace
- Diagnostic și tratament pentru boala cardiacă ischemică
- Tratamentul bolii cardiace ischemice
Dacă nu este tratată, boala cardiacă ischemică poate duce la aritmie, insuficiență cardiacă sau atac de cord. Aceasta este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară și una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial.
Cauzele cardiopatiei ischemice
De obicei cea mai frecventă cauza este prezenta plăcilor de aterom care se formeaza pe pereții interiori ai arterei și o îngustează. Prin urmare, este o boală care poate avea ca punct de plecare ateroscleroza sau o alta cauza ( Ex : embolia).
Boala aterosclerotică poate evolua chiar din copilărie și se dezvoltă foarte încet. Mai întâi apare o leziune minoră la nivelul pereților arterei coronariene, iar aici se vor acumula în timp depuneri de grăsime, care vor forma plăcile de aterom. Artera se îngustează ( stenozează) progresiv și apoi vor apărea și primele simptome ale bolii.
Există mai mulți factori de risc care pot duce la formarea plăcilor de aterom și apoi la dezvoltarea bolii cardiace ischemice:
- Obezitatea
- Diabetul zaharat
- Fumatul
- Sedentarismul
- Nivelul ridicat de colesterol din sânge
- Hipertensiune arterială
- Stresul
- Dieta dezechilibrată (dulciuri, sare, grăsimile de origine animala)
- Predispoziția genetică
- Vârsta înaintată
- Consumul de alcool, droguri.
Simptomele bolii cardiace ischemice
Boala coronariană incipientă nu are simptome specifice în primele stadii, de aceea, pentru ca problema să fie diagnosticată din timp, sunt necesare analize și investigații medicale regulate. În momentul în care arterele prezintă îngustări semnificative, apar și simptomele bolii:
Durere în piept (angină pectorală) mai ales în timpul efortului fizic, frigului sau în urma unui stres puternic
Oboseală puternică și senzația de „lipsă de aer”
O durere intensă în piept, care se extinde spre spate, gât sau spre braț, însoțită de transpirații excesive și respirație dificilă poate fi semnul unui atac de cord.
Aritmii cardiace
Acestea sunt cele mai frecvente simptome, dar este posibil ca boala cardiacă ischemică să nu aibă niciun fel de manifestări, iar cu ocazia unui evaluări la medic să se stabilească un diagnostic de sechelă de infarct de miocard ( cel mai frecvent întâlnit la persoanele vârstnice sau la cei cu diabet zaharat).
Diagnostic și tratament pentru boala cardiacă ischemică
Există pentru unii pacienți care mor subit ca urmare a unui atac de cord, fără să fi știut că sufereau de boală coronariană, această afecțiune este cunoscută și sub denumirea de „ucigașul tăcut”. Pare greu de crezut că o boală atât de gravă poate să evolueze și să ucidă fără să manifeste vreun simptom, dar așa se întâmplă în cazul unor pacienți.
De aceea, investigațiile medicale periodice sunt esențiale pentru a descoperi din timp boala și pentru a începe tratamentul. Iată prin ce metode poate fi diagnosticată boala cardiacă ischemică:
Electrocardiograma: este obligatorie si cea mai folosită investigație medicală prin care este verificată activitatea inimii.
Holterul EKG: este un dispozitiv prin care inima pacientului este monitorizată constant, timp de 24 de ore, în timp ce bolnavul își desfășoară activitățile cotidiene.
Ecocardiografia: este o ecografie prin care medicul verifică structura și funcționarea inimii, pentru a observa dacă există semne ale unei boli care afectează cordul.
Testul EKG de stres: activitatea inimii este monitorizată în timpul unui efort fizic gradat ataptat la fiecare pacient (alergare pe bandă sau mers pe bicicletă)
Coronarografia: este o metoda invaziva de diagnostic, prin abord arterial, cu ajutorul careia se poate evalua statusul arterelor coronare. Procedura se efectueaza de catre medic prin injectarea unei substanțe de contrast de baza de iod la nivelul arterelor coronare, astfel incat arterele se opacifieaza ( “ coloreaza”) si pot fi vizualizate cu ajutorul unui aparat cu raze X.
Tomografia computerizată: cu ajutorul unui computer tomograf, medicul poate vedea în detaliu cum arată arterele coronariene și dacă există depuneri de grăsime sau de calciu.
Tratamentul bolii cardiace ischemice
Tratamentul va fi recomandat de medic în funcție de stadiul afecțiunii. Indiferent de cât de avansată este boala cardiacă ischemică, pacientul trebuie să-și schimbe stilul de viață. Asta presupune:
- Renunțarea la alcool și la fumat
- Adoptarea unei diete sănătoase
- Pierderea în greutate
- Efectuarea zilnică a unor exerciții fizice moderate
- Evitarea stresului.
- Apoi, în funcție de gravitatea bolii, medicul poate recomanda:
- Tratament medicamentos este obligatorii la toti pacientul cu boala cardiaca ischemica
- Medicamentele recomandate au ca scop scăderea nivelului de colesterol din sânge, dar și controlul tensiunii arteriale. De asemenea, medicul poate recomanda:
- Medicamente antitrombotice (Ex: aspirină)
- Substanțe care scad tensiunea arterială și pulsul (beta-blocante, IEC, sartani, etc)
- Medicamente vasodilatatoare
- Medicamente hipolipemiante ( reduc nivelul de cholesterol din sange).
- Tratament minim-invaziv și chirurgical
În cazuri mai grave, dacă la coronarografie se decelează stenoze semnificative, medicul va recurge la diferite intervenții pentru a restabili circulația normală a sângelui. Cele mai utilizate sunt:
Angioplastia cu montare de stent: medicul va insera un cateter în artera blocată, prin care va introduce inițial un mic balon. Acesta va dilata și astfel va lărgi artera, pentru a permite sângelui să circule, iar ulterior se va monta un stent ( procedură necesară în majoritatea cazurilor) pentru a preveni reîngustarea arteriei respective.
Bypass coronarian: în cadrul unei operații clasice, medicul va folosi o grefă obținută dintr-un vas de sânge ( venă sau arteră) ca să devieze circulația sângelui, astfel încât fluxul sanguin să ocolească zona de arteră blocată. Procedura este însă mai complexă, se face pe cord oprit și circulație extracorporeală sau pe cord bătând, presupune anumite riscuri și de aceea se recomandă doar în cazuri selective.
Prin urmare, boala cardiacă ischemică este o afecțiune des întâlnită care poate avea urmări grave, de aceea trebuie diagnosticată și tratată din timp. Prin adoptarea unui stil de viață sănătos, renunțarea la fumat și tratarea tuturor factorilor de risc asociați aterosclerozei și control periodic la medic, această boală poate fi prevenită sau ținută sub control.