Dr. Iulia Vizitiu

Ecografia cardiacă transesofagiană este un tip special de ecocardiografie și un instrument foarte de util în diagnosticarea și monitorizarea bolilor cardiace, unul la care se apelează în special atunci când ecografia cardiacă transtoracică nu este relevantă.[2] Dacă ți-a fost recomandată o eco transesofagiană, mai jos vei găsi informații care te vor ajuta să înțelegi ce presupune această investigație și de ce este indicată, dar și cum te poți pregăti pentru ea. Ce este ecografia transesofagiană (TEE)?  Ecografia transesofagiană (TEE) este o investigație care folosește ultrasunetele pentru a obține imagini ale activității inimii. În cadrul acestei investigații se folosește un tub subțire și lung în capătul căruia este atașat un transductor. Acesta este introdus pe esofag (acel tub care face legătura între gură și stomac) și permite vizualizarea inimii din interiorul corpului, fără ca imaginile să fie blocate de coaste sau plămâni, cum se întâmplă în cazul ecografiei cardiace. De ce este necesară ecografia transesofagiană?  Ecografia transesofagiană este necesară atunci când medicul cardiolog are nevoie de informații suplimentare despre structura și activitatea inimii, informații care nu pot fi obținute prin ecografia simplă. Atunci când suferi de anumite afecțiuni cardiace este necesar să treci printr-o serie de investigații pentru a depista diagnosticul corect și a primi sfaturi și recomandări medicale adecvate. Deși o simplă electrocardiogramă și o ecografie cardiacă pot fi suficiente pentru a diagnostica un pacient cu o boală de inimă, uneori este nevoie de investigații suplimentare pentru a recomanda pacientului cea mai bună metodă de tratament. Ecografia transesofagiană este folosită și în timpul unor operații, nu doar ca o investigație de diagnostic. Spre exemplu, TEE se folosește pentru a ghida medicii intervenționiști în anumite proceduri minim invazive precum închiderea defectelor septale atriale pentru malformațiile congenitale, implantarea de dispozitiv Mitraclip pentru pacienții care suferă de stenoză mitrală, implantarea de dispozitiv TAVI pentru stenoza de valvă aortică sau în procedurile chirurgicale de bypass aorto-coronarian și chiar operațiile pe cord deschis. Ce informații oferă ecografia transesofagiană?  Ecografia transesofagiană este o investigație care poate oferi informații suplimentare importante, inaccesibile prin ecografia cardiacă. Astfel, cu ajutorul ecografiei transesofagiene, medicul clinician poate observa în detaliu structura inimii, valvelor și a celor patru camere ale inimii (atriile și ventriculii) și obține informații despre: Dimensiunea inimii tale și grosimea pereților săi;  Capacitatea de pompare a inimii;  Existența unui țesut anormal în jurul valvelor inimii care ar putea indica infecții bacteriene, virale sau fungice ori cancer;  Probleme ale valvelor inimii (ex: regurgitare, stenoză);  Existența unor cheaguri de sânge în camerele inimii, în special în atrii. [3] Pentru că transductoarele (sondele) folosite sunt montate la extremitatea unui gastroscop modificat (folosit în endoscopia digestivă), frecvența și rezoluția imaginilor ecografice sunt de calitate înaltă, astfel medicului îi este mult mai ușor să identifice anumite afecțiuni de natură structurală.   Printre afecțiunilor ce pot fi diagnosticate cu ajutorul acestei investigații se numără:  Fibrilația atrială;  Ateroscleroza;  Accidentul vascular cerebral;  Insuficiența cardiacă;  Boala congenitală cardiacă;  Pericardita;  Tumori;  Disecția de aortă. [1] Cum ne pregătim pentru ecografia transesofagiană?  Înainte de a efectua o ecografie transesofagiană:  Vei discuta cu medicul cardiolog despre istoricul tău medical; este foarte important să menționezi dacă suferi de afecțiuni ale esofagului, hernie hiatală, apnee în somn, precum și ce medicamente sau suplimente alimentare iei în mod curent (în special anticoagulante sau orice alt fel de medicamente care ar putea interfera cu procesul de coagulare a sângelui);    Informează-ți medicul dacă ești însărcinată sau dacă suferi de anumite alergii (la substanțele anestezice, latex etc.);  Asigură-te că ești însoțit de cineva, pentru că vei fi sedat în timpul efectuării investigației și nu vei putea conduce mașina în ziua respectivă; Fiind vorba de ecografie ce presupune introducerea unui tub în esofag, nu trebuie să mănânci sau să bei nimic cu cel puțin 6 ore înainte de investigație; dacă trebuie să iei anumite medicamente, nu le lua cu un pahar de apă; ia doar una sau două înghițituri mici;  Nu consuma băuturi alcoolice cu cel puțin câteva zile înaintea procedurii. [1] Cum va decurge procedura de ecografie transesofagiană?  Dacă ai respectat pas cu pas pregătirea pentru ecocardiografia transesofagiană, odată ce ai ajuns în cabinetul medical, vei fi rugat să te întinzi în lateral pe patul de investigație. Asistenta medicală îți va monta niște electrozi pe piept pentru a îți monitoriza activitatea cardiacă pe tot parcursul examinării.  Ecografia cardiacă transesofagiană, ca investigație, seamănă cu endoscopia digestivă. Pentru a nu simți niciun fel de disconfort, la nivelul gâtului, medicul va folosi un spray anestezic pulverizator (ca cele care se folosesc pentru durerile în gât numai că acesta va amorți întreaga zonă). Sunt două opțiuni: fie alegi sedarea profundă și atunci vei fi adormit pe tot parcursul investigației, fie alegi să efectuezi această investigație fără sedare, “pe viu”, și atunci se va folosi doar spray-ul anestezic pulverizator. După ce va anestezia zona gâtului, medicul va fixa o piesă bucală prin care va introduce sonda ecografului (transductorul). Sonda este înaintată până la nivelul inimii, unde va începe să urmărească activitatea acesteia și să observe dacă există modificări. Ți se poate cere să înghiți de câteva ori pentru a ajuta endoscopul să ajungă în poziția potrivită și a se putea obține imaginile necesare.[1] Ce urmează după procedura de ecocardiografie transesofagiană După finalizarea investigației, medicul va retrage sonda. Dacă ai ales sedarea ușoară, nu vei avea voie să conduci în ziua respectivă. Vei simți în continuarea starea de somnolență și pentru acest motiv este recomandat să nu conduci, să nu semnezi documente importante și să ai alături de tine o persoană care te-ar putea ajuta la nevoie. Nu vei putea să mănânci timp de două ore după investigație. Este recomandat să îți iei liber în ziua respectivă și să te odihnești. În ceea ce privește rezultatul investigației, pe tot parcursul acesteia, asistenta medicală notează în raportul medical toate informațiile despre inima ta, informații pe care medicul le observă pe monitor. Astfel, la plecarea din cabinetul medical, vei primi un raport medical detaliat cu recomandări medicale, un CD sau un stick USB cu imaginile ecografice surprinse în timpul investigației și, dacă este cazul, o schemă de tratament sau o indicație pentru o anumită operație. Întrebări frecvente  Este dureroasă ecografia transesofagiană?  Ecografia transesofagiană nu este o investigație dureroasă însă dacă optezi pentru investigația fără sedare ușoară este foarte posibil să simți un disconfort la nivelul gâtului.  În timpul investigației, cel mai probabil se va activa instinctul de regurgitare (de vomă), lucru care nu este deloc plăcut. Vei putea respira fără probleme și, chiar dacă vei putea simți mișcările endoscopului, acestea nu-ți vor provoca durere. [1] Dacă optezi pentru sedarea ușoară, sedativul îți va induce o stare de somnolență. Vei putea comunica medicului dacă simți orice disconfort. Cât durează ecocardiografia transesofagiană?  Ecografia transesofagiană este o investigație care poate dura de la 30 de minute până la 90 de minute, în funcție de fiecare caz medical. Procedura în sine durează doar 10 - 30 de minute, dar trebuie să se țină cont și de perioadele de pregătire și de recuperare.  Care sunt riscurile ecocardiografiei transesofagiene?  Complicațiile acestei investigații sunt rare. Pot să apară sângerări, probleme cu respirația sau modificări la nivelul ritmului cardiac. De asemenea, este normal să apară acel disconfort la nivelul gâtului, care, de obicei, persistă o zi sau două. În cazuri foarte rare, ecografia transesofagiană poate provoca sângerare a esofagului. [1][3] Este ecografia transesofagiană o procedură invazivă?  Medicii se referă la ecocardiografia transesofagiană ca fiind o procedură minim invazivă deoarece pe parcursul acesteia nu este necesară efectuarea de incizii. [1]  Care sunt prețurile pentru ecografie transesofagiană?  Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului, care poate varia în funcție de sedarea aleasă. Uneori, pacienții nu pot face diferența dintre investigațiile cardiologice pentru care au primit recomandare și astfel se pot naște confuzii. Pentru a evita aceste confuzii și a oferi informații corecte, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Sfatul medicilor ARES privind sănătatea inimii Pentru sănătatea inimii noastre, medicii recomandă o consultație cardiologică pe an. De cele mai multe ori, bolile de inimă apar din cauza stilului de viață nesănătos, asociat cu procesul ireversibil de îmbătrânire. Un consult cardiologic împreună cu o ecocardiografie și electrocardiogramă efectuate anual pot preveni degradarea stării de sănătate. O discuție periodică cu medicul cardiolog te poate ajuta să ai parte de un bun management al sănătății inimii tale, te poate ajuta să îți menții în limite optime atât tensiunea arterială, nivelul colesterolului, cât și nivelul glicemiei. Toate aceste măsuri te vor ajuta să ai parte de o viață sănătoasă. Te poți programa la ecografie transesofagiană în București sector 1, București sector 2, Cluj-Napoca. Ecocardiografia transesofagiană este o investigație cu ajutorul căreia se pot obține imagini excelente ale inimii și vaselor mari, mult mai detaliate decât cele ce ar putea fi obținute în urma unei ecocardiografii standard. Procedura nu este dureroasă și riscul apariției unor complicații este mic. [3] Consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți oferi mai multe detalii despre această investigație. Tot ce trebuie să faci este să suni la numărul alocat și vei primi răspunsurile care te interesează. De asemenea, poți folosi formularul disponibil pe site-ul nostru pentru a le adresa medicilor specialiști întrebările tale. Bibliografie:  Bernstein, Susan. „Transesophageal Echocardiogram.” WebMD, WebMD, 19 Feb. 2020, www.webmd.com/heart-disease/transesophageal-echocardiogram#091e9c5e81e509dd-1-5. Accessed 26 Sept. 2022. Hauser, Neil David, and Justiaan Swanevelder. „Transoesophageal Echocardiography (TOE): Contra-Indications, Complications and Safety of Perioperative TOE.” Echo Research & Practice, vol. 5, no. 4, Dec. 2018, pp. R101–R113, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6144934/, 10.1530/erp-18-0047. Accessed 26 Sept. 2022. „Transesophageal Echocardiography (TEE).” Www.heart.org, 13 Oct. 2017, www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/diagnosing-a-heart-attack/transesophageal-echocardiography-tee. Accessed 26 Sept. 2022.

Arterele transportă sângele bogat în oxigen și nutrienți de la inimă către restul corpului, iar venele asigură circulația sângelui înapoi către inimă. Alături de capilare, acestea formează sistemul vascular. Când buna funcționare a acestui sistem complex este afectată, apar bolile vasculare, care pot duce la dizabilitate severă și chiar deces. Dacă sunt depistate la timp, multe dintre ele pot fi însă tratate cu succes. Există mai multe investigații în urma cărora poate fi diagnosticată o astfel de afecțiune, iar una dintre acestea este ecografia Doppler de artere/vene. [6] Ți-am pregătit câteva informații referitoare la ce presupune analiza Doppler vascular și indicațiile sale. Doppler venos - prezentare generală Ecografia Doppler vasculară se realizează atât pentru sistemul arterial periferic (ecografia Doppler arterială), cât și pentru sistemul venos periferic (ecografie Doppler venoasă). Ecografia Doppler arterială, numită pe scurt eco Doppler arterial, oferă informații despre starea arterelor tale, iar eco Doppler-ul venos despre starea venelor din corpul tău. Atunci când medicul îți recomandă ecografia Doppler arterială, aceasta ne poate ajuta să evaluăm statusul patului vascular arterial. Prin această investigație, medicul poate observa dacă există depuneri (plăci aterosclerotice  şi/sau leziuni stenotice) la nivelul arterelor (carotide, artere subclavii, membre superioare, membre  inferioare, artere renale etc.). De asemenea, tot cu ajutorul acestei investigații neinvazive, putem monitoriza starea de sănătate a pacienților care au trecut printr-o procedură intervențională sau chirurgicală la nivelul sistemului arterial (angioplastie cu balon sau stent, operație de bypass la nivelul membrelor inferioare). De exemplu, Dopplerul arterial la nivelul arterelor carotide ne arată starea arterelor care transportă sângele la creier. Putem observa dacă sângele curge în mod normal prin artere sau dacă există depuneri de colesterol și de alte materiale lipidice din sânge care blochează circulația. Dacă există blocaje, acestea trebuie tratate pentru că, în lipsa tratamentului, arterele blocate pot produce un accident vascular cerebral.   Dacă se efectuează ecografia Doppler venoasă, aceasta ne va furniza informații despre statusul sistemului venos, prezența trombozelor venoase, diagnosticarea insuficienței  venoase cronice. Totodată, putem urmări răspunsul la tratament (ex: eficacitatea tratamentului anticoagulant la pacienții care au trecut  printr-un episod de tromboză venoasă).  Când și de ce ai nevoie de Doppler venos/arterial?  Medicul tău îți poate recomanda o ecografie Doppler vasculară ca: Evaluare țintită, asupra arterelor sau venelor şi pe segmente (membre inferioare, membre superioare, carotide şi vertebrale, aorta abdominală, aorta toracică, iliace, renale, cava superioară, cava inferioară, ramurile viscerale ale aortei abdominale etc.); În scop diagnostic; În scop terapeutic (sclerozări de pachete varicoase, sclerozare endoluminală pentru tratamentul cu laser sau radiofrecvenţă a varicelor, canulări de vene centrale sau de artere periferice etc.); Pentru verificarea eficienței unor tratamente (anticoagulant în tromboze, restabiliri de flux arterial etc.) sau pentru stabilirea duratei acestora (de exemplu, când oprim anticoagularea în cazul unei tromboze venoase profunde a membrelor inferioare); Preoperator, intraoperator, postoperator. Cu ajutorul unei eco Doppler de vase arteriale și venoase a membrelor inferioare, de exemplu, putem diagnostica dacă pacientul suferă de tromboză venoasă, boala arterială periferică, de flebită sau de insuficiență venoasă. Tromboza venoasă profundă  Tromboza venoasă profundă este o afecțiune care presupune că în interiorul vaselor profunde sanguine se formează cheaguri de sânge. Aceste cheaguri devin periculoase pentru că pot declanșa o serie de afecțiuni fatale atunci când ele migrează sau blochează complet vasele de sânge.   Spre exemplu, dacă suferi de un episod de tromboză venoasă profundă acută și nu te adresezi unui medic de specialitate sau te adresezi cu întârziere, după trei săptămâni, trombul (cheagul de sânge) se transformă într-o rețea de fibrină, devine dur și acționează ca un obstacol în calea sângelui. Fără tratament, trombul va continua să crească. O stenoză care blochează vasul de sânge în proporție de 10% poate ajunge, în timp, o stenoză care blochează complet circulația în membrele inferioare. Riscul cel mai mare este acela al migrării cheagului. Acesta, sau bucăți din el, se pot deplasa în interiorul vaselor de sânge oriunde în corp și provoca leziuni semnificative, cea mai importantă fiind embolia pulmonară, de cele mai multe ori, fatală.  Un Doppler venos permite evaluarea și vizualizarea arterelor pentru a depista acele zone unde fluxul sangvin încetinește sau se oprește și a localiza cheagul. [4] Boala arterială periferică Boala arterială periferică este o afecțiune a vaselor de sânge care alimentează membrele inferioare și se manifestă prin îngustarea acestora, ceea ce determină scăderea fluxului sangvin. De obicei, este cauzată de ateroscleroză, care apare atunci când pe pereții arterelor se acumulează plăci de aterom ce duc la îngustarea vaselor de sânge și la rigidizarea pereților arteriali, care nu se mai pot dilata pentru a permite un flux sangvin mai mare atunci când este necesar (ex: în timpul exercițiilor fizice sau al mersului).  Dacă nu este diagnosticată și tratată la timp, pot apărea diverse complicații:  Cheaguri de sânge care blochează arterele mici;  Boala arterială coronariană;  Impotență;  Ulcere ischemice;  Cangrenă.  Cu ajutorul unei ecografii Doppler se poate măsura fluxul sangvin prin artere și gradul de blocaj al acestora. [4] Flebita Flebita reprezintă inflamația unei vene ca urmare a formării unuia sau mai multor cheaguri de sânge într-o venă. Apare, de obicei, la nivelul venelor picioarelor (fie cele superficiale, din apropierea suprafeței pielii, fie cele profunde), dar poate afecta și venele din membrele superioare sau alte părți ale corpului.  Inactivitatea prelungită, sedentarismul, obezitatea, fumatul, anumite afecțiuni medicale, varicele, sarcina sau leziunile suferite la nivelul picioarelor și brațelor sunt câțiva dintre factorii care pot crește riscul apariției acestei inflamații.  Una dintre investigațiile indicate pentru diagnosticarea flebitei este Doppler-ul venos, cu ajutorul căreia pot fi examinate venele pentru a se localiza eventualele blocaje și stabili dacă sunt afectate doar venele superficiale sau și cele profunde. [3] Insuficiența venoasă  Această afecțiune apare atunci când, din diverse motive, valvele venelor de la picioare nu funcționează așa cum ar trebui și nu-și îndeplinesc rolul principal, acela de a împiedica sângele să curgă înapoi, iar acesta se acumulează în vene.  Lista cauzelor care pot afecta valvele venoase includ tromboza venoasă profundă, inactivitatea sau statul așezat sau în picioare pentru perioade lungi de timp. Factori de risc pentru insuficiența venoasă sunt: Sexul (este mai des întâlnită în rândul femeilor);  Vârsta (peste 50 de ani);  Obezitatea;  Sarcina;  Fumatul;  Istoricul familial de insuficiență venoasă.  Pentru a evalua fluxul de sânge prin picioare, medicul poate recomanda efectuarea unui Doppler venos; acesta îi va permite să vadă cât de repede și în ce direcție curge sângele. [2] Cum te pregătești pentru eco Doppler venos/ arterial?  Ecografia Doppler arterială și venoasă nu presupune o pregătire specială. Dopplerul venos se efectuează ca și restul investigațiilor de tip ecografie Doppler, cu o sondă și un gel conductor cu ajutorul cărora medicul va putea să observe starea venelor/arterelor. Este indicat să porți haine lejere, ușor de îndepărtat, și să lași bijuteriile acasă. De asemenea, este indicat să nu fumezi cu cel puțin câteva ore înainte de investigație: acest lucru ar putea afecta rezultatul unui Doppler arterial și venos de membre inferioare deoarece cauzează îngustarea vaselor de sânge. [4][1] În ce constă analiza Doppler vascular? Ce se întâmplă în timpul procedurii de eco Doppler arterial/ venos?  Ce anume presupune investigația propriu-zisă depinde de zona investigată. Mai jos îți vom explica pașii unui Doppler venos/arterial de picioare: Vei fi rugat să îți îndepărtezi hainele care îți acoperă membrele inferioare;  Te vei întinde pe patul din cabinetul medical; Medicul cardiolog va aplica un gel special pe zona ce urmează a fi investigată și, cu ajutorul unui transductor (sonda), va obține imagini ale venelor/arterelor tale ce vor fi afișate pe un monitor (transductorul, popular denumit sondă ecografică, este piesa esențială a aparatului de ecograf, pentru că acesta este cel care generează ultrasunete și, totodată, captează ecoul acestora, transformându-le în imagini pe monitorul ecografului); în tot acest timp, medicul cardiolog va comunica asistentei medicale tot ceea ce observă în imaginile ecografice; După finalizarea investigației, medicul îți va înmâna raportul medical cu imaginile ecografice și, bineînțeles, recomandările de tratament sau operație, dacă este cazul. Ecografia Doppler arterială sau venoasă poate dura între 30 și 60 de minute.  Riscuri Doppler venos/arterial  Ecografia Doppler arterială/venoasă este o procedură neinvazivă, nu este dureroasă și nu implică riscuri. Poate fi repetată ori de câte ori este nevoie.  Întrebări frecvente Care este prețul procedurii de Doppler venos? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului. Uneori, pacienții nu pot face diferența dintre investigațiile cardiologice pentru care au primit recomandare și astfel se pot naște confuzii. Pentru a evita aceste confuzii și a oferi informații corecte, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi!  Ce se întâmplă după procedură? După finalizarea analizei eco Doppler a vaselor arteriale și venoase ale membre inferioare, vei fi ajutat să-ți ștergi gelul conductor de pe piele și vei putea pleca acasă.  Ce trebuie să faci după procedură? Ar trebui să-ți poți relua activitățile normale imediat după o astfel de investigație, cu excepția cazului în care primești alte recomandări din partea medicului.  Recuperarea după procedură  Ecografia Doppler arterial/ venos nu necesită recuperare.  Medici care efectuează analiza Doppler vascular Dr. Carmen Man Dr. Alexandra Cocoi Dr. Lila Martin Dr. Alexandra Gica Dr. Izabella Mihalcea Dr. Alina Oprescu Cum te poți programa pentru o ecografie Doppler venos/ arterial Dacă vrei să te programezi pentru o ecografie Doppler venos/arterial, tot ce trebuie să faci este să completezi formularul disponibil pe site-ul nostru. Unul dintre colegii noștri te va contacta pentru a te ajuta cu toate detaliile legate de programare.  Bibliografie:  „Doppler Ultrasound Exam of an Arm or Leg: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2022, medlineplus.gov/ency/article/003775.htm. Accessed 27 Sept. 2022. Dumain, Teresa. „What Is Chronic Venous Insufficiency?” WebMD, WebMD, 19 Jan. 2018, www.webmd.com/dvt/dvt-venous-insufficiency. Accessed 27 Sept. 2022. „Phlebitis.” WebMD, WebMD, 2007, www.webmd.com/dvt/phlebitis. Accessed 27 Sept. 2022. „What Is a Doppler Ultrasound?” WebMD, WebMD, 30 Dec. 2016, www.webmd.com/dvt/doppler-ultrasound-what-is-it. Accessed 27 Sept. 2022. „Peripheral Artery Disease - Legs: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/000170.htm. Accessed 27 Sept. 2022. „What Is Vascular Disease? - Vascular Cures.” Vascular Cures, 2 Sept. 2021, vascularcures.org/patients/what-is-vascular-disease/. Accessed 27 Sept. 2022.