Stenoză mitrală reapărută după 43 de ani de la operație: caz rar tratat prin valvuloplastie mitrală cu balon la MONZA ARES

Stenoză mitrală reapărută după 43 de ani de la operație: caz rar tratat prin valvuloplastie mitrală cu balon la MONZA ARES
Publicat: 17 iunie 2026

Distribuie:

Cuprins

La 43 de ani după o operație pe cord pentru stenoză mitrală, o pacientă în vârstă de 77 de ani a ajuns la MONZA ARES cu simptome care îi afectau semnificativ calitatea vieții. Respirația devenise dificilă chiar și la eforturi mici, oboseala apărea din ce în ce mai repede, iar activitățile cotidiene necesitau un efort tot mai mare.

Investigațiile au arătat că valva mitrală, operată în anul 1983 prin comisurotomie mitrală, devenise din nou sever îngustată. Cazul este unul rar atât prin intervalul foarte mare de timp scurs de la intervenția chirurgicală inițială, cât și prin complexitatea afecțiunilor cardiovasculare asociate.

După evaluarea completă și monitorizarea clinică realizate de Dr. Simona Cozma, echipa MONZA ARES a decis efectuarea unei valvuloplastii mitrale cu balon, procedură microinvazivă realizată de Dr. Ștefan Moț, medic cardiolog intervenționist cu experiență vastă în tratamentul afecțiunilor valvulare structurale.

 

Ce este stenoza mitrală și care sunt simptomele

Stenoza mitrală este o afecțiune în care valva mitrală nu se mai deschide suficient pentru a permite circulația normală a sângelui între atriul stâng și ventriculul stâng.

Una dintre cele mai frecvente cauze este boala reumatismală, care poate modifica progresiv structura valvei și poate determina îngustarea acesteia în timp.

Pe măsură ce stenoza mitrală evoluează, inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a pompa sângele, ceea ce poate duce la creșterea presiunii în plămâni și la apariția insuficienței cardiace.

Cele mai frecvente simptome ale stenozei mitrale sunt:

  • lipsa de aer la efort;
  • oboseala accentuată;
  • palpitațiile;
  • scăderea toleranței la efort;
  • umflarea picioarelor;
  • episoade de fibrilație atrială;
  • insuficiența cardiacă.

Aceste manifestări au determinat și prezentarea pacientei la medic, în contextul agravării progresive a dispneei la eforturi moderate și mici.

 

Cum poate reapărea stenoza mitrală după o operație pe cord

Deși intervențiile chirurgicale pentru stenoză mitrală au rezultate foarte bune pe termen lung, boala valvulară reumatismală poate continua să evolueze.

În anumite situații, chiar și după decenii, valva mitrală poate redeveni îngustată, necesitând o nouă intervenție.

Acest tip de evoluție este relativ rar și necesită o evaluare atentă, deoarece mulți dintre acești pacienți prezintă și alte afecțiuni cardiovasculare dezvoltate odată cu înaintarea în vârstă.

În cazul acestei paciente, istoricul medical era complex și includea:

  • stenoză mitrală reumatismală;
  • fibrilație atrială permanentă;
  • insuficiență cardiacă;
  • boală coronariană ischemică;
  • angioplastie coronariană cu implantare de stent;
  • insuficiență tricuspidiană;
  • hipertensiune arterială;
  • dislipidemie.

Investigațiile ecocardiografice au confirmat o stenoză mitrală semnificativă hemodinamic, cu reducerea importantă a suprafeței valvei mitrale și impact asupra funcției cardiace.

Ce este valvuloplastia mitrală cu balon

Valvuloplastia mitrală cu balon este o procedură de cardiologie intervențională utilizată pentru tratamentul anumitor forme de stenoză mitrală.

Procedura se realizează fără deschiderea toracelui și fără oprirea inimii.

Printr-un cateter introdus prin sistemul vascular, medicul ajunge la nivelul valvei mitrale și poziționează un balon special care este expandat controlat. Prin această manevră, valvele fuzionate sunt separate, iar deschiderea valvei crește, permițând circulația normală a sângelui.

Pentru pacienții selectați corespunzător, valvuloplastia mitrală cu balon poate reprezenta o alternativă eficientă la o nouă operație pe cord.

 

Cum a fost tratată pacienta la MONZA ARES

După analiza tuturor investigațiilor și evaluarea riscurilor asociate unei reintervenții chirurgicale, echipa medicală a decis efectuarea unei valvuloplastii mitrale cu balon.

Procedura a fost realizată de Dr. Ștefan Moț sub anestezie generală și ghidaj ecocardiografic transesofagian, pentru poziționarea precisă a dispozitivelor și monitorizarea permanentă a rezultatului.

Obiectivul intervenției a fost creșterea suprafeței valvei mitrale și reducerea obstacolului care împiedica circulația normală a sângelui prin inimă.

Rezultate foarte bune imediat după valvuloplastia mitrală

Rezultatele au fost vizibile imediat după procedură.

Ecocardiografia efectuată înainte și după intervenție a evidențiat:

  • creșterea suprafeței valvei mitrale de la aproximativ 1,3 cm² la 2 cm²;
  • reducerea semnificativă a gradientului transmitral;
  • ameliorarea presiunilor din circulația pulmonară;
  • menținerea unei insuficiențe mitrale minime;
  • funcție cardiacă stabilă.

Evoluția postprocedurală a fost favorabilă, fără complicații la nivelul locului de abord vascular sau la nivel cardiac.

Pacienta a fost externată în stare ameliorată, cu recomandarea continuării tratamentului și a monitorizării cardiologice periodice.

 

Expertiza MONZA ARES în tratamentul stenozei mitrale

Bolile valvulare reprezintă o cauză importantă de insuficiență cardiacă și de scădere a calității vieții, în special la pacienții vârstnici.

La MONZA ARES, pacienții cu stenoză mitrală, insuficiență mitrală și alte afecțiuni valvulare beneficiază de evaluare multidisciplinară și acces la proceduri moderne de cardiologie intervențională și chirurgie cardiovasculară.

Cazul acestei paciente demonstrează beneficiile pe care le poate aduce valvuloplastia mitrală cu balon chiar și în situații complexe, la pacienți cu intervenții cardiace efectuate cu zeci de ani în urmă.

La 43 de ani după prima operație pe valva mitrală, medicina intervențională a oferit o nouă soluție terapeutică, evitând o nouă intervenție chirurgicală pe cord deschis și contribuind la ameliorarea semnificativă a simptomelor.

Pentru această pacientă, succesul tratamentului a fost rezultatul colaborării dintre cardiologia clinică și cardiologia intervențională, prin monitorizarea atentă realizată de Dr. Simona Cozma și procedura efectuată de Dr. Ștefan Moț.

 

null

Procedura utilizată în tratamentul stenozei mitrale

Proceduri
Valvuloplastie mitrala cu balon / Tratament stenoză mitrală hipertensiune pulmonara
Generalități despre valvuloplastia mitrala cu balon Valvuloplastia este efectuată, în anumite circumstanțe, pentru a trata o valvă stenozată. Inima funcționează ca o pompă musculară. Are patru cavități: două cavități superioare, numite atrii și două cavități inferioare, numite ventriculi. Atriul drept primește sângele venos (neoxigenat) din corp, pe care îl transmite mai departe în ventriculul drept, iar de aici, prin artera pulmonară, sângele ajunge la nivel pulmonar și este oxigenat. Mai departe, sângele oxigenat ajunge prin venele pulmonare în atriul stâng și de aici, în ventriculul stâng apoi, prin aortă, ajunge în tot corpul. Pentru a asigura curgerea normală a sângelui, între atrii și ventriculi există valve, astfel: • valva tricuspidă – între atriul și ventriculul drept • valva pulmonară – între ventriculul drept și artera pulmonară • valva mitrală – între atriul și ventriculul stâng • valva aortică – între ventriculul stâng și aortă. Afectarea valvelor poate duce la afectarea curgerii normale a sângelui, cu anumite consecințe. O valvă disfuncțională poate fi îngustată (stenotică), fie insuficientă (regurgitantă). Valvuloplastia mitrală cu balon  Indicațiile de valvuloplastie includ: stenoza mitrală severă (aria valvei calculata ecografic<1.5cmp), morfologie favorabil, absența contraindicațiilor ( prezența trombilor în atriul stâng sau regurgitare mitrală importantă). stenoza mitrală severă, asimptomatică, asociind hipertensiune pulmonară (presiunea în artera pulmonară în repaus >50mmHg sau la efort>60mmHg), cu morfologie favorabilă a valvei. stenoza mitrală severă cu valvă calcificată la pacienții cu risc mare operator, dacă sunt prezente stenoză severă și semne de insuficiență cardiacă. În anumite situații chiar și pacienții cu risc scăzut pot fi considerați pentru această metodă de corecție. stenoză moderată care asociază hipertensiune pulmonară stenoză severă care asociază fibrilație atrială nou instalată. stenoză severă, chiar dacă morfologia valvulară nu este cea adecvată, în scop paleativ. Cauze: Principala cauză a stenozei mitrale o reprezintă afectarea reumatismală a valvei în cadrul reumatismului articular acut (afecțiune dată de streptococul beta hemolitic de grup B), manifestare care se poate produce chiar și la ani de la infecția acută. Stenoza mitrală are și alte cauze: pacienții dializați, sindrom carcinoid, fibroelastoză eozinofilică endomiocardică și poate fi și congenitală. Simptomele sunt variate, de la oboseală și amețeală, la durere în piept și respirație dificilă. Unii pot simți palpitații, în timp ce alte persoane sunt complet asimptomatice. Cele mai frecvente simptome ale stenozei mitrale sunt: null Cât durează internarea? Valvuloplastia mitrală cu balon are avantajul unei recuperări rapide și a unei scurte durate de spitalizare. Durata de spitalizare este, în general, de două zile, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații. Riscuri valvuloplastie mitralăcu balon Complicațiile sunt rare și sunt evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Complicațiile posibile includ: • reacții alergice la administrarea substanței de contrast, inclusiv insuficiență renală • reacții la compușii anestezici • fistule arteriovenoase la locul puncției • sângerări, hematom la locul puncției • febră • cefalee (durere de cap), migrenă • infecții a locul puncției • embolie gazoasă • aritmii cardiace • accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral – risc redus prin efectuarea de rutină a ETE, pentru e exclude prezența trombilor. • regurgitare mitrală nouă sau agravarea unei regurgitări preexistente • ruptura valvei – necesită intervenție chirurgicală deschisă • deces <1% din cazuri; risc mai mare la vârstnici sau la cei cu stare extrem de gravă la momentul intervenției • perforație cardiacă <1% • defect septal atrial iatrogen – în cazul abordului anterograd; se închide de obicei în câteva săptămâni postprocedural. (poate persista în 2% din cazuri). • până la 20% dintre pacienți pot redezvolta stenoza mitrală. Ce se întâmplă în timpul procedurii de valvuloplastie mitrală Procedura de valvuloplastie se efectuează în sala de angiografie. Se pregătește locul de abord prin îndepărtarea părului din zona inghinală, se efectuează asepsia locală și se administrează tratament anticoagulant. Pacientul este monitorizat pe tot parcursul intervenției. Medicul intervenționist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal ( la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza artera femurală. La acest nivel, se va introduce o teacă, ulterior pe teacă se introduc catetere până la nivelul inimii. Se injectează substanța de contrast și se efectuează angiograme repetate, pentru a vizualiza stenoza și a verifica locul cateterului. Cateterele pot fi plasate și înaintate fie pe cale venoasă (abord anterograd – metoda cea mai utilizată), fie pe cale arterială (abord retrograd). La injectarea substanței de contrast, pentru scurt timp, se poate descrie o senzație de caldură locală, gust metalic, scurtă durere de cap. Pe cateterul poziționat la nivelul stenozei se avansează un alt cateter cu balon, până în apropierea stenozei. Balonul va fi umflat la nivelul îngustării, care va fi mărită progresiv, îndepărtându-se astfel stenoza. Ulterior, balonul se dezumfla și este îndepărtat. Pot fi necesare umflări succesive ale balonului, pentru a obține rezultate optime. Hemostaza După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai fost supus unei proceduri de valvulopastie mitrală cu balon, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică. Vei urma un tratament medicamentos la indicația medicului.

Vezi mai mult
Proceduri
Ecocardiografie / Ecografie cardiacă
Ecocardiografia sau ecografia cardiacă este un instrument esențial în diagnosticul și managementul bolilor cardiovasculare. Prin intermediul său se pot obține, într-un interval relativ scurt de timp, informații importante privind structura și funcțiile inimii. [4] Mai jos ți-am pregătit câteva informații care te vor ajuta să înțelegi mai bine ce este o ecocardiografie, cum se desfășoară ea și care este rolul său.  Ce este ecocardiografia/ecografia cardiacă?  Ecocardiografia este o tehnică imagistică ce folosește ultrasunetele pentru a obține imagini ale inimii, în timp real. Ea este indicată atât sub formă de control de rutină periodic, cât și ori de câte ori este nevoie de a evalua sau diagnostica anumiți parametri structurali cardiaci. Avantajul efectuării unei ecocardiograme este acela că este o investigație simplă, nedureroasă, care, după cum am menționat deja, oferă medicilor specialiști informații despre structura și funcțiile inimii tale. În funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, se pot realiza diferite tipuri de ecocardiografie:  Transtoracică - cel mai comun tip de ecocardiogramă;  Transesofagiană - presupune introducerea unei sonde mici în esofag și uneori în stomac; De stres - efectuată în timpul sau după o perioadă de exerciții fizice sau după administrarea unui medicament care accelerează ritmul cardiac; Cu substanță de contrast - înainte de efectuarea ecocardiografiei, în fluxul sangvin este injectată o substanță de contrast; se pot obține astfel imagini mai bune. [3] Importanța ecocardiografiei  În timpul ecografiei cardiace, denumită pe scurt ”ecocord”, medicul îți va putea măsura dimensiunile cavităților inimii, va putea determina grosimea și mișcările pereților cardiaci, structura și funcționalitatea valvelor și forța de contracție a mușchiului cardiac. Pe lângă observarea structurală și funcțională a inimii tale, ecografia Doppler cardiacă depistează foarte devreme un posibil risc de infarct, poate detecta tumori cardiace sau defecte cardiace congenitale.  În general, această investigație poate identifica orice afecțiune a inimii, astfel încât medicul cardiolog să îți poată recomanda un tratament optim. În timp ce electrocardiograma ne arată tulburările de ritm, precum tahicardiile, bătăile rapide ale inimii, și bradicardiile, bătăile lente ale inimii, ecografia cardiacă ne ajută să recunoaștem bolile structurale. Atunci când medicul are nevoie de mai multe informații despre structura inimii sau pacientul urmează să facă o intervenție la inimă, se poate recomanda efectuarea unei investigații suplimentare denumită ecografie transesofagiană. Despre acest tip de ecografie poți să afli mai multe informații aici. Când se recomandă ecografia cardiacă? Ecografia cardiaca/ecocardiografia este indicată, în primul rând, pacienților cardiaci care suferă de boli structurale cardiace, ca, de exemplu, atunci când una dintre valvele inimii sau mai multe nu funcționează normal. De asemenea, ecografia inimii este necesară atunci când pacientul prezintă simptome manifestate de boala aterosclerotică: angina de efort sau infarct miocardic. Toate aceste afecțiuni sunt diagnosticate cu ajutorul ecografiei Doppler cardiace.  Iată câteva exemple de indicații ale ecografiei cardiace:  Stop cardiac;  Insuficiență cardiacă;  Dureri în piept;  Dificultăți de respirație;  Sincope (leșinuri);  Palpitații;  Suflu sistolic; Cardiomiopatie;  Embolism pulmonar;  Boli ale valvelor inimii;  Sindrom coronarian acut;  Sindroame aortice acute;  Traumatism toracic;  Endocardită. Ecocardiograma poate fi recomandată și atunci când, în urma efectuării altor investigații, se suspectează o boală cardiacă. Cu alte cuvinte, ecocardiografia este folosită pentru diagnosticarea și monitorizarea majorității afecțiunilor cardiovasculare. [4] O ecografie la inimă este binevenită însă și sub formă de control de rutină pentru că ne poate arăta informații valoroase despre starea de sănătate a inimii noastre. Ecocardiografia poate fi folosită inclusiv la copii; ne poate arăta dacă aceștia suferă de o malformație cardiacă congenitală sau alte afecțiuni cardiace.  Cum te pregătești de ecocardiografie?  Ecocardiografia nu presupune o pregătire deosebită a pacientului. Această investigație se efectuează în cabinetul medical de cardiologie sau în salonul spitalului. Ce se întâmplă în timpul ecocardiografiei/ecografiei cardiace?  O ecocardiografie transtoracică va decurge astfel:  În primul rând, vei fi rugat să îți îndepărtezi hainele de la brâu în sus și să te întinzi pe patul din cabinetul medical.  Medicul cardiolog va aplica apoi un gel special pe partea stângă a pieptului tău și va începe investigația.  Ți s-ar putea cere să respiri într-un anumit fel sau să te întorci pe partea stângă.[2] Cu ajutorul unui transductor, medicul va obține imagini ale inimii tale din diferite unghiuri. Aceste imagini vor fi afișate pe un monitor. Transductorul, popular denumit sondă ecografică, este piesa esențială a aparatului de ecograf, pentru că acesta este cel care generează ultrasunete și, totodată, captează ecoul acestora, transformându-le în imagini pe monitorul ecografului. Medicul cardiolog va mișca sonda pe zona întregului piept; poate ajunge și în zona axială (subraț), gât sau chiar în zona spatelui. În tot acest timp, medicul cardiolog va comunica asistentei medicale tot ceea ce observă în imaginile ecografice. S-ar putea să auzi un zgomot pulsant în timpul investigației. Este doar sunetul fluxului sangvin. [3] Ce se poate vedea la ecocardiografie?  Ce este important să reții este că ecografia de inimă arată: Dimensiunile inimii și structura inimii - o inimă cu dimensiuni mărite poate arăta o afecțiune cardiacă; de exemplu, lărgirea camerelor inimii și îngroșarea pereților acesteia pot fi cauzate de boli ale valvelor inimii sau hipertensiunea arterială; [1]  Dacă suferi de o boală de ritm cardiac;  Dacă una dintre cele 4 valve ale inimii este bolnavă - o ecocardiografie va ajuta medicul să determine dacă valvele s-au îngustat și nu se mai deschid complet, ceea ce înseamnă că fluxul de sânge este afectat, sau dacă acestea se închid corect pentru a preveni scurgerile de sânge. [1] Dacă suferi de o malformație congenitală cardiacă;  Dacă există tumori cardiace;  Dacă exista tromboze sau cheaguri de sânge; Dacă puterea de pompare a inimii este mai slabă decât în mod normal - o inimă care nu pompează suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului poate duce la simptome de insuficiență cardiacă. [1]  Cât durează investigația?  Ecografia cardiacă durează între 20 și 45 de minute. Uneori, acest interval poate fi depășit din anumite motive medicale: anatomia particulară a pacientului, descoperirea unor tumori intracardiace etc. Ecografia cardiacă poate fi dureroasă? Ecografia Doppler nu este dureroasă. Este o investigație neinvazivă, nu necesită sedare sau anestezie locală. Ecografia de cord a devenit o investigație atât de populară nu doar pentru că nu este dureroasă, ci și pentru că este ușor de suportat pentru pacient.  Nu există efecte secundare în urma ecografiei, deși gelul lubrifiant se poate simți rece. De asemenea, este posibil să simți un ușor disconfort din cauza transductorului ținut foarte ferm pe piept. Acest lucru este însă necesar pentru a obține cele mai bune imagini ale inimii tale. Spre deosebire de alte metode de diagnostic, cum ar fi radiografiile și tomografiile, nu se utilizează raze X în timpul ecocardiogramei. Majoritatea pacienților își pot relua activitățile normale după efectuarea ecocardiogramei. [3][1] Ce se întâmplă după realizarea ecocardiografiei?  După finalizarea ecografiei de inimă, vei fi rugat să folosești un șervețel pentru a îndepărta gelul de pe zona investigată. Medicul cardiolog îți va înmâna apoi rezultatul ecografiei, împreună cu rețeta și recomandările medicale, dacă este cazul. Rezultatul ecografiei trebuie să conțină atât descrierea structurală a inimii, precum și diferite măsurători ale valvelor cardiace.  Dacă valorile ecocardiografiei se încadrează valorile normale, nu vor fi necesare alte analize specifice de cardiologie. [1] O ecocardiogramă anormală, în schimb, poate însemna multe lucruri. Poate fi vorba de anomalii minore, ce nu prezintă riscuri majore, sau de unele ce indică existența unei boli cardiace grave. În acest caz, vei avea nevoie de mai multe teste și analize. Medicul tău îți va explica însă rezultatul ecocardiogramei. [2] Prețul ecografiei cardiace  Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului. Uneori, pacienții nu pot face diferența dintre investigațiile cardiologice pentru care au primit recomandare și astfel se pot naște confuzii. Pentru a evita aceste confuzii și a oferi informații corecte, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Pentru sănătatea inimii noastre, medicii recomandă o consultație cardiologică pe an. De cele mai multe ori, bolile de inimă apar din cauza stilului de viață nesănătos, asociat cu procesul ireversibil de îmbătrânire. Un consult cardiologic, împreună cu o ecocardiografie și electrocardiogramă efectuate anual, poate preveni degradarea stării de sănătate.  Discuții periodice cu medicul cardiolog te pot ajuta să ai parte de un bun management al sănătății inimii tale, să îți menții în limite optime atât tensiunea arterială, nivelul colesterolului, cât și nivelul glicemiei. Toate aceste măsuri te vor ajuta să ai parte de o viață sănătoasă.  Te poți programa la ecocardiografie în București sector 1, București sector 2 și Cluj-Napoca. Cea mai bună echipă de medici cardiologi din România îți stă la dispoziție pentru investigații amănunțite în vederea diagnosticării afecțiunilor cardiovasculare.  Surse de referință:  “Echocardiogram - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/echocardiogram/about/pac-20393856#:~:text=An%20echocardiogram%20checks%20how%20your,your%20doctor%20diagnose%20heart%20conditions.. Accessed 26 May 2022. “Echocardiogram: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2020, medlineplus.gov/ency/article/003869.htm. Accessed 26 May 2022. NHS Choices. Echocardiogram. 2022, www.nhs.uk/conditions/echocardiogram/. Accessed 26 May 2022. Steeds, Richard P., et al. “EACVI Appropriateness Criteria for the Use of Transthoracic Echocardiography in Adults: A Report of Literature and Current Practice Review.” European Heart Journal - Cardiovascular Imaging, vol. 18, no. 11, 25 Feb. 2017, pp. 1191–1204, academic.oup.com/ehjcimaging/article/18/11/1191/3052244?login=false, 10.1093/ehjci/jew333. Accessed 26 May 2022.

Vezi mai mult
Afecțiuni
Fibrilație atrială – cauze, simptome, tratament
Fibrilația atrială este reprezentată de bătăi rapide și neregulate ale inimii, care cresc riscul de accident vascular cerebral.

Vezi mai mult

Distribuie:

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către MONZA ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

 Sună