Valvuloplastia mitrală cu balon


Anestezielocală/generală
Durată procedură1-3 h
Durată spitalizare24 h

Generalități despre valvuloplastia mitrală cu balon

Valvuloplastia este efectuată, în anumite circumstanțe, pentru a trata o valvă stenozată.

Inima funcționează ca o pompă musculară. Are 4 cavități: 2 cavități superioare, numite atrii și 2 cavități inferioare, numite ventriculi. Atriul drept primește sângele venos (neoxigenat) din corp, pe care îl transmite mai departe în ventriculul drept, iar de aici, prin artera pulmonară, sângele ajunge la nivel pulmonar și este oxigenat. Mai departe, sângele oxigenat ajunge prin venele pulmonare în atriul stâng și de aici, în ventriculul stâng apoi, prin aortă, ajunge în tot corpul.

Pentru a asigura curgerea normală a sângelui, între atrii și ventriculi există valve, astfel:

• valva tricuspidă – între atriul și ventriculul drept

• valva pulmonară – între ventriculul drept și artera pulmonară

• valva mitrală – între atriul și ventriculul stâng

• valva aortică – între ventriculul stâng și aortă.

Afectarea valvelor poate duce la afectarea curgerii normale a sângelui, cu anumite consecințe. O valvă disfuncționala poate fi îngustată (stenotică), fie insuficientă (regurgitantă).

Valvuloplastia mitrală cu balon 

Indicațiile de valvuloplastie includ:

  • stenoza mitrală severă (aria valvei calculata ecografic<1.5cmp), morfologie favorabil, absența contraindicațiilor ( prezența trombilor în atriul stâng sau regurgitare mitrală importantă).
  • stenoza mitrală severă, asimptomatică, asociind hipertensiune pulmonară (presiunea în artera pulmonară în repaus >50mmHg sau la efort>60mmHg), cu morfologie favorabilă a valvei.
  • stenoza mitrală severă cu valvă calcificată la pacienții cu risc mare operator, dacă sunt prezente stenoză severă și semne de insuficiență cardiacă. În anumite situații chiar și pacienții cu risc scăzut pot fi considerați pentru această metodă de corecție.
  • stenoză moderată care asociază hipertensiune pulmonară
  • stenoză severă care asociază fibrilație atrială nou instalată.
  • stenoză severă, chiar dacă morfologia valvulară nu este cea adecvată, în scop paleativ.

Cauze:

Principala cauză a stenozei mitrale o reprezintă afectarea reumatismală a valvei în cadrul reumatismului articular acut (afecțiune dată de streptococul beta hemolitic de grup B), manifestare care se poate produce chiar și la ani de la infecția acută.

Stenoza mitrală are și alte cauze: pacienții dializțti, sindrom carcinoid, fibroelastoză eozinofilică endomiocardică și poate fi și congenitală.

Simptomele sunt variate, de la oboseală și amețeală, la durere în piept și respirație dificilă. Unii pot simți palpitații, în timp ce alte persoane sunt complet asimptomatice.

Cele mai frecvente simptome ale stenozei mitrale sunt:

Oboseala

Palpitatii

Ameteli bruste

Lesin

Cum te pregătești pentru valvuloplastia mitrală?

  • Item Description
    1. Vei face un examen clinic complet
  • Item Description
    2. Vei face o radiografie toracică
  • Item Description
    3. Vei face un set complet de analize de sânge
  • Item Description
    Vei elimina orice potențial focar infecțios: infecții ORL, stomatologice, etc

Cât durează internarea?

Valvuloplastia mitrală cu balon are avantajul unei recuperări rapide și a unei scurte durate de spitalizare. Durata de spitalizare este, în general, de două zile, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații.

Riscuri valvuloplastie mitralăcu balon

Complicațiile sunt rare și sunt evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Complicațiile posibile includ:

• reacții alergice la administrarea substanței de contrast, inclusiv insuficiență renală

• reacții la compușii anestezici

• fistule arteriovenoase la locul puncției

• sângerări, hematom la locul puncției

• febră

• cefalee (durere de cap), migrenă

• infecții a locul puncției

• embolie gazoasă

• aritmii cardiace

• accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral – risc redus prin efectuarea de rutină a ETE, pentru e exclude prezența trombilor.

• regurgitare mitrală nouă sau agravarea unei regurgitări preexistente

• ruptura valvei – necesită intervenție chirurgicală deschisă

• deces <1% din cazuri; risc mai mare la vârstnici sau la cei cu stare extrem de gravă la momentul intervenției

• perforație cardiacă <1%

• defect septal atrial iatrogen – în cazul abordului anterograd; se închide de obicei în câteva săptămâni postprocedural. (poate persista în 2% din cazuri).

• până la 20% dintre pacienți pot redezvolta stenoza mitrală.

Ce se întâmplă în timpul procedurii de valvuloplastie mitrală

Procedura de valvuloplastie se efectuează în sala de angiografie.

Se pregătește locul de abord prin îndepărtarea părului din zona inghinală, se efectuează asepsia locală și se administrează tratament anticoagulant. Pacientul este monitiorizat pe to parcursul intervenției.

Medicul intervenționist va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal ( la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza artera femurală. La acest nivel, se va introduce o teacă, ulterior pe teacă se introduc catetere până la nivelul inimii. Se injectează substanța de contrast și se efectuează angiograme repetate, pentru a vizualiza stenoza și a verifica locul cateterului. Cateterele pot fi plasate și înaintate fie pe cale venoasă (abord anterograd – metoda cea mai utilizată), fie pe cale arterială (abord retrograd).

La injectarea substanței de contrast, pentru scurt timp, se poate descrie o senzație de caldură locală, gust metalic, scurtă durere de cap. Pe cateterul poziționat la nivelul stenozei se avansează un alt cateter cu balon, până în apropierea stenozei. Balonul va fi umflat la nivelul îngustării, care va fi mărită progresiv, îndepărtându-se astfel stenoza. Ulterior, balonul se dezumfla și este îndepărtat. Pot fi necesare umflări succesive ale balonului, pentru a obține rezultate optime.

Hemostaza

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Ce se întâmplă după procedură?

  • Item Description
    1. Vei fi transferat în salonul de recuperare
  • Item Description
    3. Vei primi un tratament medicamentos
  • Item Description
    4. Vei fi supus mai multor examene clinice și investigații

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai fost supus unei proceduri de valvulopastie mitrală cu balon, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică. Vei urma un tratament medicamentos la indicația medicului.

Procedurile Noastre

Află mai multe detalii

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.