Fibrilația atrială este o aritmie cardiacă ce se caracterizează prin bătăi rapide și neregulate ale inimii, care au originea în atrii. Este una dintre cele mai des întâlnite tulburări de ritm cardiac și poate fi tratată minim invaziv, prin ablație cu radiofrecvență.
Ai fost diagnosticat cu fibrilație atrială? Nu ești singurul care se află în această situație. Este cea mai frecvent întâlnită tulburare de ritm cardiac, una de care peste 33 de milioane de oameni din întreaga lume suferă. Tratamentul său se concentrează pe restabilirea ritmului normal al inimii, cu ajutorul medicamentelor ori prin efectuarea unor proceduri precum cardioversia sau ablația fibrilației atriale, dar și pe prevenirea apariției unor complicații. Cel mai mare risc asociat cu fibrilația atrială este accidentul vascular cerebral și, în general, pentru prevenirea sa se prescriu anticoagulante. Când acest lucru nu este posibil, o soluție alternativă care ți s-ar putea recomanda este procedura Watchman.[3][4] Generalități despre procedura Watchman Tratamentul cu anticoagulante orale, de care majoritatea pacienților cu fibrilație atrială au nevoie pentru a reduce riscul producerii unui accident vascular cerebral sau a altor evenimente embolice, crește riscul de sângerare și poate fi contraindicat în cazul anumitor persoane. O alternativă la care se poate apela în astfel de situații este procedura Watchman. Această procedură intervențională presupune, pe scurt, închiderea auriculei atriale stângi prin implantarea unui dispozitiv special, prevenind astfel formarea cheagurilor de sânge sau a trombilor și migrarea acestora, prin vasele de sânge, către creier.[2] Deși există mai multe dispozitive de acest nivel, care să blocheze migrarea trombilor, dispozitivul de tip Watchman este singurul care poate fi implantat în interiorul auriculei atriale stângi. Ce înseamnă fibrilație atrială? Fibrilația atrială este una dintre cele mai întâlnite aritmii cardiace, caracterizată printr-o frecvență cardiacă neregulată și adesea anormal de rapidă.[3] Impulsurile electrice care determină ritmul cardiac apar cu o frecvență foarte mare, la nivelul atriului stâng. Frecvența undelor de fibrilație este de 400-600 pe minut. Pulsul pe care îl resimte pacientul în fibrilație, 150-160, este rata cu care acestea trec prin filtrul nodului atrioventricular. Cel mai adesea, fibrilația atrială apare pe fond patologic, fie la oamenii care au ischemie miocardică, boli tiroidiene, diabet, hipertensiune, fie odată cu înaintarea în vârstă. Mai rar, aceasta tulburare de ritm cardiac poate apărea și la persoanele cu o inimă sănătoasă, în condiții de stres: nopți pierdute, exces de consum de alcool, exces de consum de substanțe excitante etc. Indiferent de cauză, faptul că sângele nu curge regulat prin atrii favorizează formarea trombilor, iar locul predilect de formare este la nivelul urechiușei stângi (o „extensie” a atriului stâng, cunoscută și sub denumirea de auricula atrială). Acești trombi pot migra în circulație și pot ajunge în orice vas de sânge, ceea ce poate avea consecințe serioase (ex: AVC, infarct miocardic, ischemie mezenterică, ischemie acută de membre). În acest context, persoanele cu fibrilație atrială necesită tratament anticoagulant pentru a preveni formarea trombilor, dar, după cum am menționat deja, și acest tratament implică riscuri de sângerare dacă nu se efectuează o monitorizare strictă a testelor de coagulare (INR). Pentru a preveni aceste complicații se impun noi măsuri de control și una dintre metodele de prevenție este implantarea dispozitivului Watchman la nivelul urechiușei stângi. Cum îți poți da seama că suferi de fibrilație atrială? Simptomele fibrilației atriale pot varia și multe dintre ele pot fi atribuite și altor cauze. Cele mai comune semne care pot indica existența acestei tulburări de ritm cardiac sunt: În unele cazuri, nu există niciun simptom, în special atunci când este vorba de persoane în vârstă, fibrilația atrială fiind descoperită întâmplător, în timpul unui control de rutină sau a unor investigații pentru diagnosticarea altor afecțiuni.[3] În ce constă procedura Watchman? Procedura de implantare a dispozitivului Watchman este una minim invazivă și se efectuează într-o sală de angiografie. Poate dura între 1 și 3 ore și de obicei se efectuează sub anestezie generală.[2] Înainte de a se începe procedura propriu-zisă, se va realiza o ecografie transesofagiană. Rolul acesteia este de a evidenția prezența sau absența trombilor și a permite stabilirea dimensiunile optime ale dispozitivului ce urmează a fi implantat. Ulterior, după asepsia locală și anticoagulare optimă, se va începe procedura de implantare a dispozitivului: Medicul intervenționist efectuează mici incizii la nivelul canalului inghinal (la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza vena femurală; La nivelul acestei mici incizii, sub ecran radiologic, se introduce o teacă pe care se introduc apoi catetere ce vor fi ghidate până la nivelul inimii; Se injectează substanța de contrast și se practică angiograme seriate pentru a verifica în permanență poziția cateterelor; Folosind ecografia transesofagiană intraprocedural, se pune în evidență partea septului interatrial (peretele care desparte cele două atrii); acest loc este cel mai adecvat pentru puncția transseptală și la acest nivel ghidul va fi trecut din atriul drept în atriul stâng; Se înaintează cateterul și dispozitivul ales pe baza măsurătorilor efectuate cu ajutorul ecografiei până la acest nivel; Se poziționează dispozitivul la nivelul gurii de deschidere a auriculei atriale (urechiușei) și se verifică poziția lui prin ecografie transesofagiană și angiografie; dacă poziția dispozitivului Watchman® este corectă, acesta va fi eliberat; în caz contrar, va fi repoziționat și noua poziție va fi reverificată. Odată ce s-a stabilit că dispozitivul este în poziție corectă, se vor îndepărta toate cateterele și procedura se consideră încheiată. Cât durează internarea după Watchman? Unul dintre avantajele procedurilor minim invazive, cum este și procedura Watchman, este acela că nu va trebui să petreci prea mult timp în spital și te vei recupera mai repede. De regulă, durata de spitalizare este de câteva zile. Dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații, vei sta în spital mai puțin de o săptămână. Care sunt riscurile procedurii Watchman? Complicațiile sunt rare și pot fi evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Totuși, există anumite riscuri pe care trebuie să le cunoști și printre acestea se numără: Reacții alergice la administrarea substanței de contrast, inclusiv insuficiența renală; Reacții la compușii anestezici; Fistule arteriovenoase la locul puncției; Sângerări la locul puncției; Febră; Cefalee (durere de cap), migrenă; Infecții; Embolie gazoasă; Embolizarea dispozitivului; Revărsat lichid pericardic. Hemostaza după procedura Watchman După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat. Ce dispozitive medicale sunt folosite în timpul procedurii Watchman? Dispozitivul Watchman® este un dispozitiv auto-expandabil, cu o formă asemănătoare unei parașute, care conține o ramă de nitinol. Pe margine este prevăzut cu structuri de fixare la nivelul auriculei atriale, iar rama de nitinol este acoperită de o rețea formată din poliester. Rolul acesteia este de a reține trombii la nivelul auriculei. Dispozitivul Watchman® este disponibil în diametre de 21 mm, 24 mm, 27 mm, 31 mm și 33 mm, care permit potrivirea la anatomia auriculei. Accesul la auricula atrială stângă este obținut printr-o teacă de acces transseptală, prin abordarea venei femurale; teaca este disponibilă într-o configurație cu curbă dublă, simplă sau anterioară și servește drept conductă pentru cateterul de livrare.[1] Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai fost supus unei proceduri Watchman, asigură-te că există cineva care te poate ajuta în primele zile după externare, când nu vei avea voie să conduci, să ridici obiecte grele sau să faci exerciții fizice intense.[5] Imediat după externare vei face recuperare fizică și vei urma un tratament cu aspirină și antiagregant plachetar timp de aproximativ trei luni, la indicația medicului. De asemenea, va trebui să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Procedura Watchman nu poate vindeca fibrilația atrială, dar contribuie la prevenirea formării cheagurilor de sânge și a producerii unui accident vascular cerebral, una dintre cele mai severe complicații ale acestei tulburări de ritm cardiac. Pentru informații suplimentare, completează formularul disponibil pe site-ul nostru iar unul dintre consultanții noștri te va contacta în scurt timp și îți va răspunde la toate întrebările, de la cele referitoare la prețul procedurii Watchman până la cum te poți programa. Bibliografie: Akinapelli, Abhilash, et al. “Left Atrial Appendage Closure – the WATCHMAN Device.” Current Cardiology Reviews, vol. 11, no. 4, 1 Nov. 2015, pp. 334–340, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4774639/, 10.2174/1573403X11666150805115822. “Left Atrial Appendage Closure Using Occlusion and the WATCHMAN Device.” The Society for Cardiovascular Angiography and Interventions, 4 Jan. 2016, www.secondscount.org/treatments/treatments-detail-2/left-atrial-appendage-closure-using-occlusion-watc#.Y2ytdXZBzIU. Accessed 10 Nov. 2022. NHS Choices. Overview - Atrial Fibrillation. 2022, www.nhs.uk/conditions/atrial-fibrillation/. Accessed 10 Nov. 2022. Pradyumna Agasthi, and Reza Arsanjani. “Catheter Management of Left Atrial Appendage Closure Devices.” Nih.gov, StatPearls Publishing, Oct. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557458/. Accessed 10 Nov. 2022. “What to Expect before LAA Closure Using Occlusion and the WATCHMAN Device.” The Society for Cardiovascular Angiography and Interventions, 4 Jan. 2016, www.secondscount.org/treatments/treatments-detail-2/what-to-expect-before-laa-closure-using-occlusion-#.Y2ytrXZBzIU. Accessed 10 Nov. 2022.
Fibrilația atrială este cea mai des întâlnită tulburare de ritm cardiac. În mod normal, nu pune viața în pericol, dar poate cauza simptome supărătoare (inclusiv palpitații, greutate în respirație și sincope) și apariția unor complicații precum insuficiența cardiacă sau accidentul vascular cerebral ischemic. Există mai multe tipuri de tratament la care se poate recurge, de la cel medicamentos până la intervenții chirurgicale. O procedură la care se apelează cu succes atunci când alte metode de tratament nu au funcționat sau nu pot fi folosite este ablația fibrilației atriale.[1] Ce este ablația de fibrilație atrială? Ablația cu cateter reprezintă o metodă de tratament minim invazivă, cu un profil de siguranță crescut, utilizată pentru diferite tahiaritmii (ritmuri rapide și anormale ale inimii). Trebuie menționat că, în general, aritmiile necesită tratament medicamentos cronic, de aceea, ablația fibrilației atriale poate fi o metodă terapeutică optimă atunci când acest lucru este posibil de realizat. Ca și tehnică, ablația de fibrilație atrială implică distrugerea celulelor cardiace anormale, responsabile de generarea aritmiilor, utilizând catetere (tuburi subțiri, lungi, flexibile, în vârful cărora se află un electrod) introduse prin abord venos, până la nivelul inimii. În prima faza, scopul cateterului este de a realiza o hartă a impulsului electric (mapping) cu ajutorul căreia pot fi identificate zonele inimii în care apar impulsurile problematice ce interferează cu ritmul normal al acesteia. Ulterior, medicul va efectua mai multe puncte de radiofrecvență, puncte care produc cicatrici pe țesutul inimii. Prin "arderea" punctelor de radiofrecvență, se obține un nou traseu al impulsului electric, astfel încât circuitul să fie unul corect. Importanța procedurii Ceea ce face fibrilația la inimă atât de periculoasă este faptul că mărește considerabil riscul de a suferi de insuficiență cardiacă și atac vascular cerebral. Unele persoane care suferă de fibrilație atrială, mai pot avea și flutter atrial, o formă de tahicardie printre ale cărei complicații se numără, pe lângă afecțiunile menționate mai sus, și infarctul miocardic. De asemenea, afectează adesea pe cei deja diagnosticați cu hipertensiune arterială sau alte boli cardiace. Pentru a trata fibrilația atrială se pot folosi medicamente sau se poate recurge la proceduri precum cardioversia electrică sau implantarea unui stimulator cardiac (pacemaker). Acestea nu sunt întotdeauna eficiente în restabilirea ritmului inimii. Aici intervine ablația cardiacă, o procedură cu o rată de succes de până la 80%. Trebuie însă menționat că în unele cazuri poate fi necesară repetarea procedurii și/sau continuarea tratamentului medicamentos.[5][4] Când este necesară ablația de fibrilație atrială? Tratamentul fibrilației atriale se va stabili în funcție de tipul și severitatea acesteia, dar și de istoricul tău medical.[1] Principala indicație a acestei proceduri o reprezintă lipsa de răspuns sau intoleranța la tratamentul medicamentos. Cel mai adesea, se apelează la ablația cu cateter pentru a ameliora simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.[4] Cum te pregătești de procedură? Înainte de procedură: Vei face un examen clinic complet, o radiografie toracică și un set complet de analize de sânge; Se va elimina orice potențial focar infecțios (infecții ORL, stomatologice etc.); Ți se va cere să nu mănânci și să nu bei nimic în noaptea dinaintea intervenției; Dacă urmezi un tratament medicamentos, ți se spune dacă este necesară întreruperea acestuia.[2] Ce se întâmplă în timpul procedurii? Ablația fibrilației atriale este o procedură minim-invazivă care este efectuată în laboratorul de electrofiziologie, de către un medic cardiolog specializat în aritmii (aritmolog/electrofiziolog). Cea mai mare rată de reușită este obținută în caz de fibrilație atrială paroxistică, dar rezultate satisfăcătoare s-au obținut și în caz de fibrilație atrială persistentă. Pentru a distruge celulele cardiace anormale responsabile de producerea aritmiei se pot folosi undele radio (ablația prin radiofrecvență) sau energie rece (crioablația).[2] Ce dispozitive medicale sunt folosite? Pentru efectuarea procedurii de ablație a fibrilației atriale, este folosit un cateter de ablație. Cateterul este un tub subțire de plastic cu un electrod în vârf, electrod care este conectat prin circuite electrice la generatorul de ablație. În funcție de procedura efectuată, electrodul poate fi irigat sau nu, pentru controlul temperaturii generate de ablație. Cateterul va emite un impuls electric care are menirea de a cicatriza inima în zona aritmiei cardiace, obținându-se astfel o recanalizare a impulsului electric. Ce presupune ablația prin radiofrecvență? Ablația cu radiofrecvență se efectuează în laboratorul de electrofiziologie. De obicei, se folosește sedarea ușoară și anestezia locală, așa că nu vei simți nicio durere. Iată ce se va întâmpla în timpul procedurii: Zona unde urmează să se facă puncția va fi curățată și anesteziată; Medicul electrofiziolog va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal (la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza artera/vena femurală; Sub control radiologic, se vor introduce catetere de ablație, fie prin arteră, fie prin vena femurală, până la nivelul inimii. Toate aceste manevre se fac sub control fluoroscopic și electrocardiografic; Medicul va utiliza un echipament specific și va efectua studiul electrofiziologic pentru a stabili focarul responsabil de aritmie; Odată descoperit țesutul responsabil, se va aplica energie de radiofrecvență; Rolul acesteia este să producă energie locală care va distruge funcția celulei responsabile de circuitul anormal. Procedura nu este una scurtă. Poate dura între 1 și 3 ore. Ce se întâmplă după realizarea procedurii? După ce toate etapele menționate mai sus s-au încheiat, se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pansamentul compresiv trebuie păstrat timp de 24 de ore. În anumite situații, există indicația de a monta, imediat după terminarea intervenției, un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. AngioSeal este mic dop de colagen ce se introduce în interiorul arterei femurale, având ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Asta înseamnă că îți vei putea mișca piciorul fără probleme și te vei putea ridica din pat. După realizarea procedurii, vei fi transferat în camera de recuperare și vei primi tratament medicamentos. De asemenea, vei fi supus mai multor examene clinice și investigații. Cât durează internarea? Procedura de ablație are avantajul unei recuperări rapide și a unei durate de spitalizare scurte. În general, dacă evoluția post-intervenție este favorabilă și fără complicații, vei fi internat doar 2 zile. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Timp de 2 sau 3 zile după procedură, este posibil să ai simptome precum: Oboseală; Dureri în piept; Bătăi foarte rapide sau neregulate ale inimii. Recuperare după ablația cardiacă este destul de rapidă. În mod normal, ar trebui să-ți pot relua activitățile normale după doar câteva zile.[3] Totuși, dacă ai fost supus unei proceduri de ablație, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică. Vei urma un tratament cu aspirină și antiagregant plachetar timp de aproximativ trei luni, la indicația medicului. Care sunt riscurile și complicațiile posibile? Complicațiile sunt rare și pot fi evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Printre acestea se numără: Afectarea vaselor, nervilor, organelor și țesuturilor din jur prin manipularea instrumentelor; Afectare renală (substanță de contrast în cazul controlului fluoroscopic) sau alergii; Infecții sau sângerare la locul inciziei; Fistula arterio-venoasă la locul puncției; Bloc atrioventricular complet necesitând implantarea de pacemaker (sub 1%); Revărsat pericardic, tamponadă cardiacă; Accident vascular cerebral; Stenoza venelor pulmonare; Sindroame coronariene acute; Fistula atrio-esofagiană – mai ales în caz de ablație circumferenţială a atriului; Spasm piloric și hipomotilitate gastrică prin afectarea nervului vag în timpul ablației; Recurența FiA – prin persistență comunicării între atriu și venele pulmonare; mai ales în cazul FiA peristente, pot fi necesare proceduri repetate de ablație; Flutter atrial stâng. Care este prețul ablației de fibrilație atrială? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele procedurii, inclusiv asupra prețului. Știm că uneori recomandările medicale pot părea complicate și pot naște confuzii. De aceea, suntem aici pentru a-ți oferi informații corecte, personalizate cazului tău. Pentru a sta de vorbă cu un ARES Helper, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Testimonialul pacientului Surse de referință: “Atrial Fibrillation.” Www.heart.org, 2022, www.heart.org/en/health-topics/atrial-fibrillation. Accessed 5 July 2022. “Atrial Fibrillation Ablation - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/atrial-fibrillation-ablation/about/pac-20384969. Accessed 5 July 2022. “Cardiac Ablation Procedures : MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2017, medlineplus.gov/ency/article/007368.htm. Accessed 5 July 2022. Katritsis, George, and Hugh Calkins. “Catheter Ablation of Atrial Fibrillation – Techniques and Technology.” Arrhythmia & Electrophysiology Review, vol. 1, 2012, p. 29, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4712626/, 10.15420/aer.2012.1.29. Accessed 5 July 2022. NHS Choices. Overview - Atrial Fibrillation. 2022, www.nhs.uk/conditions/atrial-fibrillation/. Accessed 5 July 2022.
În urma întrebărilor primite din partea pacienților, Dr. Elena Ene, medic electrofiziolog/aritmolog la ARES București - Spitalul Monza, răspunde acestora cu informații importante despre procedura de ablație și despre recomandările pe care un pacient cu ablație este necesar să le respecte.
Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.
