Implantare de filtru de vena cavă inferioară


Anestezielocală
Durată procedură30-60 min
Durată spitalizare24h

Generalități despre boala tromboembolică

Boala tromboembolică poate fi de asemenea asimptomatică fiind răspunzătoare de moarte subită.

Tratamentul emboliei pulmonare depinde de gravitate. În timp ce un pacient cu embolie pulmonară care prezintă o scădere a tensiunii arteriale, semn al scăderii debitului cardiac, beneficiază de un tratament care distruge cheagurile de sânge (tratament trombolitic) sau de chirurgie care extrage cheagurile de sânge direct din arterele pulmonare, marea majoritate a pacienților primesc un tratament anticoagulant, tratament care ajută organismul la distrugerea cheagurilor de sânge. Distrugerea acestora e un proces îndelungat, care durează săptămâni-luni.

În medicina modernă se pune un mare accent pe prevenirea emboliei pulmonare la pacienții cu risc crescut. Aceasta se face de asemenea prin administrarea subcutană sau orală a unor doze mici de tratament anticoagulant care scade riscul de embolie pulmonară.

Există situații în care acest tratament anticoagulant nu poate fi folosit datorită contraindicațiilor sau riscului de hemoragie sub tratament anticoagulant (dintre aceste situații amintim pacienții cu tumori cerebrale vascularizate, pacienții care sunt supuși unor intervenții neurochirurgicale, pacienții cu sângerări active).

Implantarea filtrelor de venă cavă inferioară reprezintă o modalitate mecanică de a scădea riscul de recidivă sau de apariție a trombembolismului pulmonar, cheagurile formate la nivelul membrelor inferioare fiind oprite de către acest filtru.

Există filtre de venă cavă permanente (care odată implantate nu vor mai fi scoase, recomandate de obicei la pacienții cu risc continuu de embolie pulmonară și imposibilitatea de a urma un tratament anticoagulant) și filtre de venă cavă temporare, recuperabile (la pacienții cu contraindicații de tratament anticoagulant pe o durată limitată de timp).

Cauzele apariției cheagurilor de sânge

Cauzele apariției cheagurilor de sânge la nivelul membrelor inferioare sunt multiple dar pot fi împărțite în trei mari categorii: staza sângelui la nivelul venelor membrelor inferioare (din cauza unei circulații venoase insuficiente, după operații chirurgicale în condițiile imobilizării prelungite la pat, în cazul călătoriilor prelungite cu avionul), afectarea integrității pereților venelor de la nivelul membrelor inferioare sau la nivelul venelor pelvine (care apare de exemplu după naștere) și unei tendințe a sângelui de a coagula (așa numita hipercoagulabilitate, condiție înnăscută – factor V Layden, mutația unei gene care codifică protrombina, activitate scăzută a unor proteine care inhibă în mod normal coagularea sau dobândită – sarcina, consum de anticoncepționale orale, fumat, neoplazii).

Formarea cheagurilor la nivelul membrelor inferioare determină mărirea în volum a piciorului din cauza stazei sângelui în vene, durere, căldură, durere la mobilizare și în cazuri extreme prin afectarea circulației arteriale, se poate însoți cu manifestări ischemice arteriale. Cheagul de la nivelul membrelor inferioare poate migra prin vene până la cavitățile drepte ale inimii și în continuare la nivelul arterelor pulmonare provocând embolia pulmonară. Consecințele acestei migrări pot fi fatale din cauza obstrucției circulației arteriale pulmonare. Sângele nu mai poate trece mai departe în capilarele pulmonare, în venele pulmonare și în cordul stâng determinând scăderea debitului cardiac la nivele atât de mici încât însâși viața e pusă în pericol.

Ai putea avea nevoie de această procedură:

Se indicȘ implantarea filtrelor de venă cavă la pacienții cu tromboză venoasă, la pacienții cu contraindicații sau complicații ale administrării tratamentului anticoagulant, la risc crescut de embolie pulmonară sau la risc crescut de recidivă a emboliei pulmonare. Filtrele scad riscul de recidivă a emboliei pulmonare dar nu scad riscul de apariție a trombozei venoase profunde.

Alte situații în care se poate indică implantarea unui filtru de venă cavă (nu există o indicație clară și atunci indicația trebuie particularizată în funcție de pacient): tromboza venoasă profundă localizată la nivel ileo-cav (risc foarte crescut de migrare a trombilor în circulația pulmonară), tromb mobil, de dimensiuni mari, dificultăți în menținerea unui nivel eficient al anticoagulării.

Se poate implanta un filtru de venă cavă și profilactic (la pacienții ce nu au tromboză venoasă profundă, dar au un risc crescut de apariție a acesteia: neoplasm, intervenții chirurgicale majore).

Cum te pregătești pentru intervenție?

  • Item Description
    1. Vei efectua un set complet de analize de sânge
  • Item Description
    2. Vei efectua o electrocardiogramă și o ecocardiografie
  • Item Description
    3. Anumite medicamente vor fi oprite
  • Item Description
    4. Nu vei mânca și nu vei bea apă
  • Item Description
    5. Te vei abține de la fumat

Cât durează internarea?

Tratamentul intervențional prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de diagnosticare și tratament. Te poți întoarce la viața ta, în numai câteva zile.

Riscuri

Complicațiile care pot apărea periprocedura sunt reprezentate de:

  • hemoragie, formarea de hematoame la locul puncției venoase la nivelul plicii inghinale, formarea de fistule arterio-venoase
  • infecții locale
  • reacții alergice sau insuficiență renală după administrarea de substanță de contrast
  • aritmii
  • plasarea incorectă a filtrului

Complicațiile pe termen lung pot fi:

  • creșterea riscului de tromboză venoasă profundă
  • tromboza de vena cavă inferioară și trombembolism pulmonar
  • perforarea venei cave inferioare
  • migrarea filtrului de la locul implantării

Ce se întâmplă în timpul procedurii

Procedura de implantare a unui filtru de vena cavă se realizează în sala de angiografie, de către un medic radiolog sau cardiolog cu supraspecializare în tehnici intervenționale.

Filtrele se introduc pe calea venelor de la nivelul membrelor inferioare sau pe calea venelor de la nivelul gâtului. Se realizează mai întâi dezinfectarea pielii la nivelul abordului vascular. Se efectuează anestezie locală cu xilină și în continuare medicul va realiza o miă incizie și va introduce prin piele, în venă, un tub subțire numit teacă. Prin această teacă se introduce un cateter care are la vârful lui, filtrul de vena cavă care în acest moment este închis. Se va utiliza un sistem de radiologie pentru a controla poziționarea corecta a filtrului la nivelul venei; medicul va injecta, din când în când, o substanță de contrast în venă pentru a verifica poziția. După poziționarea corectă, filtrul va fi eliberat și acesta se va extinde și fixa la nivelul pereților venelor. Poziția sa va fi din nou controlată prin imagini radiologice.

Hemostaza

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Stentul este un tub sub formă de rețea metalică cilindrică și are capacitatea de a menține artera coronară deschisă.

Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel ( stenturi metalice simple ), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan. Stenturile coronariene pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Acest risc se reduce la sub 1% în cazul folosirii de stent farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative.

Ce se întâmplă după procedură?

  • Item Description
    1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
  • Item Description
    2. Vei face o electrocardiogramă de control
  • Item Description
    3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
  • Item Description
    4. Vei face analize de sânge.

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai trecut printr-o astfel de procedură , este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge.

Procedurile Noastre


Medici care efectuează această procedură:
  • Dr. Lucian Zarma

Află mai multe detalii

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.