Dr. Cristiana Boitan

Electrorezectia cu ansa diatermica Electrorezecția cu ansă diatermică este o manevră chirurgicală care se efectuează în scop diagnostic (prelevarea de țesut în scopul efectuării examenului anatomo-patologic) și în scop curativ (excizia zonei de transformare). Este o manevră nedureroasă, nu necesită spitalizare, se realizează sub anestezie generală/locală și durează câteva minute, durata totală a manevrei și a pregătirii este de 15-20 min. Aceasta intervenție este recomandată când examenul citologic Babes-Papanicolau și colposcopia prezintă modificări denumite zone de risc.  Zonele modificate pot evolua fără a prezenta simptome, devenind leziuni precanceroase, recomandarea fiind aceea de a le înlătura, astfel încât colul să redevină sănătos.  În timpul intervenției, medicul specialist ginecolog va îndepărta zona afectată de la nivelul colului uterin cu ajutorul unei anse metalice, cuplată la un aparat de electrochirurgie. Proba prelevată va fi trimis pentru analiza la laboratul de histopatologie. Post intervenție, pacienta poate prezenta o scurgere vaginală lichidă rozată, determinată de procesul de vindecare de la nivelul colului însă aceste scurgeri nu prezintă niciun motiv de îngrijorare. La aproximativ 10 zile, pacienta poate prezenta sângerări cu sânge roșu și caracter menstrual care, de regulă, durează 1-2 zile, excepție făcând cazurile când aceste scurgeri sunt mai abundente decât o menstruație normală. Rezultatul analizei se eliberează între 10 și 15 zile, iar pacienta trebuie să se prezinte la medicul ginecolog pentru interpretarea acestuia.

Ce este testul HPV? Testul HPV este o investigație care are rolul de a  detecta prezența virusului papiloma uman (HPV). Prezența acestui virus poate duce la dezvoltarea condiloamelor genitale, celulelor cervicale anormale sau cancerului de col uterin (1). Acest test nu indică dacă aveți cancer, ci doar dacă aveți HPV. De obicei, se efectuează împreună cu testul Babeș Papanicolau. HPV (Papilloma Virus Uman) este cea mai comună boală cu transmitere sexuală, este un virus care infectează zonele genitale ale femeilor cât și ale bărbaților. Infecția HPV poate fi asimptomatică întreaga viață însă se poate manifesta clinic prin apariția condiloamelor/verucilor la nivelul vulvei, vaginului, perineului. Sângerările apar atunci când se produc leziuni ale colului (displazii) cu evoluție nefavorabilă. Aceste leziuni se depistează prin screeningul de cancer de col ( Testul Babes Papanicolau, colposcopia, HPV-tipaj). S-a demonstrat că ~ 97% din cancerele de col uterin, apar pe baza unei infecții HPV HR (high risk), dar numai 2-3% dintre femei (70% infectate cu HPV) fac cancer. Virusul Papilloma Uman se transmite prin contact sexual (tulpinile genitale). Se poate transmite de la mama la făt, iar celelalte tulpini se transmit prin contact direct cutanat ce favorizează apariția leziunilor pe mâini, piept, picioare, etc. Există peste 100 de tulpini HPV, unele tulpini cancerigene ce pot cauza cancerul cervical la femei, alte tipuri de cancer atât la femei, cât și la bărbați și tulpini necancerigene ce pot provoca negi vaginali, condiloame, afecțiuni ce trebuie tratate. Sunt două metode de depistare a infectării cu HPV. Una dintre ele detectând prezența virusului în organism atât pentru tulpinile cancerigene (16 si 18), cât și pentru cele necancerigene ( detecție și genotipare HPV). Iar cealaltă prin testare ADN HPV ce reprezintă genotiparea doar pentru tulpinile oncogene(cancerigene) 16 și 18. Cum se efectuează analiza HPV? Analiza HPV, indiferent că este de tip ADN sau ARNm, se realizează în același mod ca testul Babeș-Papanicolau și anume, prin analiza unei probe de secreții prelevate de la nivelul cervixului. Ulterior, se determină materialul genetic (ADN) al HPV pentru a identifica tulpinele virale prezente. Deși acest test este efectuat în cabinetul ginecologic, laboratoarele acreditate studiază materialul genetic și indentifică prezența tulpinilor virale. Cand este indicată efectuarea unui test HPV? Testul HPV poate fi efectuat oricând, dar există situații în care medicul specialist îl poate recomanda mai frecvent. Acestea includ: Rezultate anormale la testul Babeș-Papanicolau: prezența de anomalii ale celulelor scuamoase Vârsta peste 30 de ani: La femeile cu vârsta mai mare de 30 de ani, testarea HPV poate fi relevantă pentru depistarea infecției și a riscului de progresie către cancer de col uterin (1). Medicii ginecologi recomandă efectuarea testului HPV în afara perioadei menstruale, momentul ideal pentru recoltare fiind mijlocul ciclului menstrual. Testarea HPV pentru femei Testarea ADN (HPV ADN) Testarea ADN HPV este o metodă utilizată pentru detectarea prezenței materialului genetic al HPV în celulele prelevate de la nivelul colului uterin sau al altor zone genitale. Testarea ADN HPV este recomandată în cazul femeilor cu rezultate anormale la testul Babeș-Papanicolau (ASCUS, LSIL sau HSIL). Testarea ARNm (ARNm E6/E7 HPV) Testarea ARNm E6/E7 HPV detectează prezența ARNm (mesager) E6/E7 din 14 genotipuri de HPV cu risc crescut. Aceasta indică incorporarea ADN-ului HPV în celulele gazdă. Proteinele exprimate din ARNm E6/E7 alterează ciclul celular și stabilitatea genomului celular. Acest test poate fi util în detectarea leziunilor cervicale de grad înalt (CIN2+) și poate ajuta la evitarea unor rezultate fals-pozitive și a procedurilor invazive inutile. Testarea HPV pentru bărbați Diagnosticul infecției cu HPV cu risc de cancer este mai dificil la bărbați, deoarece nu există metode de screening generalizate pentru cancerul anal, de penis sau orofaringian. Un bărbat infectat cu virusul Papilloma uman poate să transmită boala partenerei sale prin contact sexual neprotejat. Prin urmare, prezervativul reprezintă metoda principală de prevenție. Cu toate acestea, în prezent, nu există metode de screening specifice pentru acest virus la bărbați, așa cum există pentru femei (testarea HPV). Cum să te pregătești pentru un test HPV? Pentru a te pregăti pentru un test HPV, iată câteva recomandări:  Cu 48 de ore înainte de recoltarea probei, evită: Raporturile sexuale. Lavajul vaginal. Utilizarea altor tratamente intravaginale (geluri, creme, contraceptive, dezinfectante, lubrifianți). Folosirea tampoanelor intravaginale sau a altor manevre intravaginale (explorare vaginală). Ce semnificație au rezultatele unui test HPV? Rezultatele unui test HPV pot fi pozitive sau negative. Un rezultat pozitiv indică prezența unei tulpini de HPV cu risc înalt, asociată cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Totuși, un rezultat pozitiv nu înseamnă că aveți cancer în acest moment; reprezintă doar un semnal de alarmă că există posibilitatea apariției cancerului uterin în viitor. Medicul ginecolog va interpreta rezultatele testului și îți va recomanda fie investigații suplimentare, fie un tratament. Tratament HPV Virusul HPV nu se tratează, el poate fi eliminat de către mecanismele de apărare ale organismului însă există tratamente ce ameliorează simptomele provocate de HPV. Efectuarea controlului ginecologic anual de rutină, efectuarea testului Babes-Papanicolau, menținerea unui parter unic, stabil și folosirea prezervativului reprezintă cele mai importante metode de prevenire a infectării cu virusul HPV. Vaccinul contra HPV nu previne apariția cancerului de col uterin ci infecția cu HPV, virus răspunzător de apariția cancerului de col uterin. În urma vaccinării este important ca pacientele să respecte controlul ginecologic anual.  Acesta implică consultul ginecologic, recoltarea probelor pentru examenul de secreție vaginală și a testului Babes-Papanicolau, cât și ecografia transvaginală. Bibliografie: (1) HPV test - Mayo Clinic. https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/hpv-test/about/pac-20394355. (2) About Genital HPV Infection | STI | CDC. https://www.cdc.gov/sti/about/about-genital-hpv-infection.html. (3) HPV Symptoms & Tests in Women & Men - WebMD. https://www.webmd.com/sexual-conditions/hpv-genital-warts/hpv-symptoms-tests. (4) HPV Signs and Symptoms | American Cancer Society. https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/hpv/hpv-signs-and-symptoms.html. (5) The HPV Test | Cervical Cancer Screening Test. https://www.cancer.org/cancer/types/cervical-cancer/detection-diagnosis-staging/screening-tests/hpv-test.html.

Ce este Testul Babes - Papanicolau? Testul Babeș-Papanicolau este cea mai buna metoda de depistare a leziunilor precanceroase ale colului uterin insa poate suspecta si prezenta unor infectii genitale cu candida sau trichomonas. Este un test rapid si nedureros si se realizeaza in timpul consultului ginecologic, nu se recolteaza in timpul menstruatiei. Test Babes Papanicolau presupune recoltarea celulelor epiteliale de la nivel colului uterin si examinarea la microscop a acestora. Este recomandat ca pacientele sa evite timp de 48 de ore, utilizarea tampoanelor, spalaturile intravaginale sau medicatia intravaginala si mai ales, contactul sexual. In cazul unui test anormal, se recomanda repetarea testului PAP la un anumit interval de timp, efectuarea unui test HPV ,colposcopia iar in cazul evidentierii unei leziuni anormale la nivelul colului uterin, obligatoriu trebuie efectuata biopsia (mic esantion din tesutul anormal).

Morfologia fetală din primul trimestru este o investigație medicală importantă, care ajută la evaluarea dezvoltării bebelușului și la depistarea unor posibile anomalii. Realizată între săptămânile 11 și 14 de sarcină, aceasta permite medicilor să monitorizeze creșterea fătului, să măsoare anumite zone ale corpului și să observe eventualele semne ale unor afecțiuni genetice sau structurale. Această ecografie este un pas esențial pentru orice femeie însărcinată, oferindu-i informații valoroase despre evoluția sarcinii și despre starea de sănătate a fătului. În continuare, vei descoperi ce anomalii pot fi identificate la morfologia fetală din primul trimestru și cum se desfășoară această investigație.  Ce este ecografia de morfologie fetală – Trimestru I ? Dacă te întrebi ce înseamnă morfologie fetală, ei bine, ecografia de morfologie fetală de trimestrul I reprezintă, alături de analizele specifice sarcinii, o investigaţie extrem de importantă. Rolul acestui screening este acela de a depista eventuale anomalii cromoziale şi malformaţii fetale. Ecografia se face, de obicei, în săptămânile 11-13+6 săptămâni de sarcină și analizează uterul mamei și dezvoltarea fătului [1]. De ce este recomandată ecografia de morfologie fetală de trimestrul I? În timpul screening-ului de  morfologie fetală de trimestrul I, medicul specialist evaluează riscul de apariţie a sindromului Down şi a trisomiilor 13 şi 18. Testul poate depista precoce anomalii fetale majore sau malformaţii grave. Ecografic, se va măsura lungimea craniocaudală, translucența nucală, ductul venos, osul nazal, fluxul prin valva tricuspidă şi frecvenţa cardiacă. Află mai multe și despre morfologia fetală de trimestrul II și despre importanța acesteia! La câte saptămâni de sarcină se face morfologia de trimestrul I? Morfologia de trimestrul I este o investigație medicală importantă, care se efectuează în perioada timpurie a sarcinii, de obicei între săptămânile 11 și 14 de sarcină. Această ecografie detaliată are scopul de a evalua dezvoltarea embrionului sau a fătului și de a detecta eventuale anomalii sau riscuri asociate sarcinii [2].  Morfologia fetală de trimestrul I se efectuează consecutiv unei consultații ginecologice complete.  Ce poți afla la morfologia din primul trimestru de sarcină? Morfologia din primul trimestru de sarcină este o investigație esențială care permite medicilor să verifice dezvoltarea fătului și să detecteze posibile anomalii sau riscuri de afecțiuni genetice. Iată ce poți afla în urma acestei ecografii și ce tipuri de anomalii pot fi identificate: Anomalii cromozomiale Sindromul Down (Trisomia 21) – acesta este cel mai frecvent diagnosticat sindrom genetic și se caracterizează printr-un număr suplimentar de cromozomi 21. Morfologia de trimestrul I poate detecta semne ale acestui sindrom, cum ar fi măsurarea translucenței nucale, care este adesea mai mare în cazurile de sindrom Down. Sindromul Edwards (Trisomia 18) – această afecțiune se caracterizează printr-un cromozom suplimentar 18 și este asociată cu malformații severe ale organelor interne și cu o speranță de viață redusă. Morfologia poate identifica semnele specifice, cum ar fi defectele cardiace sau craniene. Sindromul Patau (Trisomia 13) – această afecțiune implică prezența unui cromozom suplimentar 13 și poate duce la malformații ale creierului, inimii și altor organe. Semnele pot fi detectate prin morfologia din primul trimestru, incluzând anomalii faciale sau defecte la nivelul creierului [3]. Anomalii structurale Defecte ale tubului neural – acestea includ afecțiuni precum spina bifida sau anencefalia, care afectează dezvoltarea sistemului nervos central al fătului. Morfologia din primul trimestru poate ajuta la identificarea semnelor acestei anomalii. Cardiopatii congenitale – malformațiile cardiace congenitale sunt unele dintre cele mai frecvente anomalii structurale identificate în timpul morfologiei din primul trimestru. Ecografia poate observa semne de defecte în structura inimii sau în circulația sanguină. Malformații ale membrelor sau feței – unele defecte fizice, cum ar fi polidactilia (prezența unui deget suplimentar) sau anomalii faciale (de exemplu, buză de iepure sau despicătura palatină), pot fi identificate în această etapă [4]. Probleme legate de placenta și lichidul amniotic Placenta joasă sau placenta previa – o poziție anormală a placentei, care poate duce la complicații la naștere, poate fi identificată prin ecografia de trimestrul I. Deficit de lichid amniotic (oligo-hidramnios) sau exces de lichid amniotic (polihidramnios) – aceste situații pot semnala probleme de sănătate ale fătului sau ale placentei, iar evaluarea cantității de lichid amniotic ajută la identificarea riscurilor [5]. Anevrismul arterei ombilicale Un anevrism al arterei ombilicale, observat prin ecografie, poate crește riscul de complicații, cum ar fi nașterea prematură sau nașterea unui copil cu greutate mică la naștere [2]. Înălțimea și volumul transluceanței nucale O măsurătoare a translucenței nucale (zona de lichid aflată în jurul gâtului fătului) mai mare decât valoarea normală poate semnala riscul unor afecțiuni genetice, inclusiv sindromul Down, sindromul Edwards sau alte anomalii cromozomiale [2]. Probleme de vascularizație Uneori, morfologia de trimestrul I poate semnala probleme legate de fluxul sanguin între mamă și făt, care pot duce la complicații ale sarcinii sau pot indica afecțiuni precum hipertensiune arterială la mamă [1]. Pe parcursul sarcinii vei avea de efectuat mai multe analize și investigații pentru ca medicul să se asigure că totul evoluează cum ar trebui. Află mai multe despre morfologia fetală de trimestrul III!  Ce examinează medicul în timpul ecografiei? numărul de bebeluși; vârsta sarcinii; dezvoltarea bebelușului din punct de vedere morfologic; depistarea malformațiilor fetale majore (inclusiv defecte de tub neural - spina bifida) placenta și lichid amniotic; colul uterin. riscul de apariției a preeclampsiei (hipertensiune arterială indusă de sarcină - sindrom hipertensiv caracteristic sarcinii) și riscul de naștere prematură. Ce examinează medicul în timpul ecografiei? numărul de bebeluși;  vârsta sarcinii; dezvoltarea bebelușului din punct de vedere morfologic; depistarea malformațiilor fetale majore (inclusiv defecte de tub neural - spina bifida) placenta și lichid amniotic; colul uterin. riscul de apariției a preeclampsiei (hipertensiune arterială indusă de sarcină - sindrom hipertensiv caracteristic sarcinii) și riscul de naștere prematură [3]. Cum se efectuează investigațiile de morfologie fetală trimestrul I? Investigațiile de morfologie fetală în primul trimestru de sarcină sunt esențiale pentru evaluarea dezvoltării fătului și pentru depistarea unor posibile anomalii structurale sau cromozomiale. Iată cum se efectuează aceste investigații: Ecografia de morfologie fetală În cadrul morfologiei de trimestrul I, ecografia este principalul instrument folosit pentru evaluarea fătului. În această perioadă, ecografia poate fi realizată pe cale abdominală sau pe cale transvaginală, în funcție de poziția fătului și de accesibilitatea zonei. Ecograful va emite unde sonore care sunt reflectate de structurile interne ale corpului, iar imaginea va fi vizualizată pe un ecran. Aceasta permite medicului să examineze detaliile anatomice ale fătului și să măsoare diferite zone esențiale ale acestuia [5]. Măsurarea translucenței nucale Unul dintre cele mai importante aspecte ale ecografiei de morfologie fetală din trimestrul I este măsurarea translucenței nucale, o zonă de lichid situată la nivelul gâtului fătului. Dimensiunea acestei zone poate fi un indicator al riscului de anomalii cromozomiale, cum ar fi sindromul Down (trisomia 21). Dacă translucența nucală este mai mare decât valorile normale, poate indica un risc crescut de afecțiuni genetice. Totuși, această măsurătoare nu este un diagnostic, ci mai degrabă un semnal care necesită investigații suplimentare, cum ar fi analiza biochimică a sângelui matern (testul de screening combinat) [3]. Evaluarea ritmului cardiac fetal Ecografia de morfologie fetală permite, de asemenea, verificarea ritmului cardiac al fătului. Aceasta este o etapă importantă pentru a confirma că inima fătului bate într-un ritm normal și că nu există semne de probleme cardiace. Ritmul cardiac fetal poate fi ascultat și vizualizat prin ecografie Doppler, care măsoară fluxul sanguin în inimă și vasele de sânge ale fătului [2]. Verificarea structurilor fetale Un alt aspect important al ecografiei de morfologie fetală din primul trimestru este analiza detaliată a structurii fătului. Medicul va verifica următoarele: Capul și fața fătului: se va evalua dezvoltarea capului și a feței, inclusiv a creierului și a cavității craniene. Coloana vertebrală: se va analiza dezvoltarea cooanei vertebrale și poziția vertebrelor. Organele interne: ficatul, rinichii, stomacul și alte organe vor fi examinate pentru a depista eventualele malformații. Membrele: se va verifica dezvoltarea membrelor, iar orice malformație va fi semnalată [1]. Identificarea altor anomalii În afară de măsurarea translucenței nucale și evaluarea ritmului cardiac fetal, ecografia de morfologie fetală din trimestrul I poate identifica și alte anomalii structurale, cum ar fi: Anomalii la nivelul inimii: defectele cardiace congenitale sunt destul de frecvente și pot fi detectate din timpul primelor ecografii. Defecte la nivelul tubului neural: afecțiuni precum spina bifida sau anencefalia pot fi identificate în această perioadă de dezvoltare a fătului. Probleme ale placentei: poziționarea anormală a placentei sau orice semne de insuficiență placentară pot fi observate și monitorizate [4]. Testul de screening combinat Pe lângă ecografie, morfologia din primul trimestru este adesea însoțită de un test de screening combinat care presupune analiza valorilor unor markeri biologici din sângele matern. Acest test ajută la evaluarea riscului de anomalii cromozomiale și poate fi un factor important în luarea deciziilor medicale [5]. Cum mă pregătesc pentru ecografia de morfologie fetală de trimestrul I? Înainte de a intra în cabinet, pacienta ar putea fi rugată să-și golească vezica pentru ca interiorul zonei abdominale să se vadă clar, la ecografia morfologică.  E recomandată o ținută lejeră. Nu sunt necesare nici un fel de alte pregătiri suplimentare. Cât durează morfologia fetală de trimestrul I? Ecografia morfologică de trimetrul I durează în jur de 30-40 de minute și nu este dureroasă. Timpul de examinare se poate prelungi în cazul în care medicul observă anumite structuri sau posibile malformații pe care își dorește să le studieze mai atent.  Pentru a te asigura că sarcina ta decurge normal și că bebelușul tău se dezvoltă sănătos, morfologia fetală din primul trimestru este un pas esențial. Nu lăsa nimic la voia întâmplării și programează-ți acum consultația pentru a beneficia de cele mai precise informații despre starea ta și a fătului. Contactează-ne pentru a afla mai multe detalii, inclusiv preț morfologie fetală trimestrul 1 sau pentru a-ți rezerva un loc la ecografia de morfologie fetală. Sănătatea ta și a bebelușului sunt pe primul loc!  Surse:  “Double Marker Test: How It’s Done and What Results Mean.” Healthline, 18 Nov. 2020, www.healthline.com/health/pregnancy/double-marker-test, accesat la 13.12.2024; “First Trimester Screening - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2019, www.mayoclinic.org/tests-procedures/first-trimester-screening/about/pac-20394169, accesat la 13.12.2024; Lee, William A., et al. “Sonography 1st Trimester Assessment, Protocols, and Interpretation.” PubMed, StatPearls Publishing, 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK573070/, accesat la 13.12.2024; “Screening Tests for Down’s Syndrome in First Three Months of Pregnancy.” Www.cochrane.org, www.cochrane.org/CD011975/PREG_screening-tests-downs-syndrome-first-three-months-pregnancy, accesat la 13.12.2024; Stanislavsky, Alexandra. “1st Trimester Nuchal/Morphology Ultrasound | Radiology Case | Radiopaedia.org.” Radiopaedia, radiopaedia.org/cases/1st-trimester-nuchalmorphology-ultrasound, accesat la 13.12.2024.

Gama de investigații medicale recomandate în perioada sarcinii are ca scop monitorizarea dezvoltării viitorului bebeluș și a sănătății mamei. Citește în continuare despre ecografia de morfologie fetală efectuată în al doilea trimestru de sarcină și descoperă care sunt indicațiile și beneficiile sale, cum se realizează și ce informații poate oferi! Ce este ecografia de morfologie fetală – Trimestru II ? Ecografia de morfologie fetală de trimestrul II este cea mai importantă ecografie din timpul sarcinii. Aceasta este o examinare imagistică detaliată, care are rolul de a evalua în detaliu dezvoltarea și structura anatomică a fătului. Este una dintre cele mai importante ecografii efectuate în timpul sarcinii, deoarece oferă informații esențiale despre starea de sănătate a bebelușului și poate identifica posibile anomalii sau malformații congenitale. Se realizează după morfologia fetală de trimestrul I și oferă informații mai complete și mai detaliate decât aceasta. La cate săptămâni se face morfologia fetala de trimestrul 2? Morfologia fetală de trimestrul II se realizează, de obicei, între săptămânile 18 și 22 de sarcină, perioada optimă pentru evaluarea detaliată a dezvoltării fătului. În acest interval, structurile anatomice sunt suficient de bine dezvoltate pentru a fi examinate precis, iar medicul poate identifica eventualele anomalii sau malformații congenitale. Realizarea ecografiei în această fereastră de timp permite analiza organelor interne, a scheletului, a placentei și a lichidului amniotic. Este important ca această investigație să fie efectuată de un medic cu experiență în ecografie fetală pentru o interpretare corectă și completă a imaginilor obținute. După săptămâna 30 de sarcină, același medic poate efectua și ecografia de morfologie fetală de trimestrul III, în timpul căreia va monitoriza și alte aspecte ale desvoltării bebelușului. De ce este recomandată ecografia de morfologie fetală de trimestrul II ? În timpul ecografiei de morfologie fetală de trimestrul II medicul specialist examinează structurile fetale  și poate depista eventualele anomalii. Se identifică și sexul fetal, se examinează placenta și se verifică cantitatea de lichid amniotic. Toate aceste investigații se fac în cel de-al doilea trimestru de sarcină deoarece fătul este suficient de mare pentru a putea fi analizată structura corpului. Ecografia utilizează unde sonore de frecvență înaltă și înregistrează, în timp real imagini, pe un ecran cu ultrasunete. Astfel, se surprind miscările fătului. Ce examinează medicul în timpul ecografiei? Medicul specialist va putea măsura și verifica toate organele fătului: Fața fătului– în al doilea trimestru de sarcină sunt vizibile posibilele malformații ( ex: buza de iepure) Forma și structura cutiei craniene Coloana vertebrală- atât în secțiune, pentru a vedea dacă vertebrele sunt aliniate cât și în lungime Inima fătului Peretele abdominal – vede dacă acoperă toate organele interne Stomacul Rinichii Mâinile, picioare, palmele și tălpile – există posibilitatea ca o eventuală malformație să nu fie vizibilă. Placenta Cordonul ombilical Care sunt malformațiile care se pot observa în timpul ecografiei de morfologie fetală? Ecografia de morfologie fetală din trimestrul II este o investigație extrem de importantă pentru depistarea precoce a malformațiilor congenitale. Această procedură detaliată permite medicului să observe structura și dezvoltarea fătului și să identifice eventualele anomalii anatomice sau funcționale. Iată principalele tipuri de malformații care pot fi detectate: Malformații ale sistemului nervos central  Spina bifida: defecte ale coloanei vertebrale, unde măduva spinării nu este protejată corespunzător. Anencefalia: absența dezvoltării unor părți ale creierului și craniului. Hidrocefalia: acumularea excesivă de lichid în creier. Defecte cerebrale: anomalii ale structurii cerebrale, cum ar fi malformațiile chiari sau agenezia corpului calos. Malformații cardiace Defecte septale: anomalii ale peretelui care separă camerele inimii (defect septal atrial sau ventricular). Transpoziția vaselor mari: schimbarea poziției arterelor principale. Tetralogia Fallot: o combinație de patru defecte cardiace care afectează fluxul de sânge. Hipoplazia ventriculului stâng sau drept: dezvoltarea incompletă a camerelor inimii. Malformații ale tubului digestiv Atrezia esofagiană: lipsa comunicării normale între esofag și stomac. Atrezia duodenală: obstrucția intestinului subțire. Gastroschizis sau hernie ombilicală: proeminența organelor abdominale în afara corpului fătului. Malformații ale sistemului urinar Agenezia renală: absența unuia sau ambilor rinichi. Hidronefroza: dilatarea rinichilor din cauza obstrucției tractului urinar. Polichistoză renală: prezența chisturilor multiple în rinichi. Malformații ale scheletului și membrelor Nanismul sau displaziile osoase: probleme în creșterea oaselor lungi. Lipsa sau malformația membrelor: agenezia sau defectele de formare ale mâinilor sau picioarelor. Scolioza sau alte deformări ale coloanei vertebrale. Malformații faciale Cheiloschizis (buză de iepure) și palatoschizis: despicătura buzei sau a palatului. Micrognația: dezvoltarea insuficientă a mandibulei. Anomalii ale ochilor: absența globului ocular (anoftalmie) sau malformații ale orbitelor. Alte anomalii Sindroame genetice: trisomia 21 (sindrom Down), trisomia 18 (Edwards) sau trisomia 13 (Patau), care pot prezenta semne ecografice precum malformații multiple sau retard de creștere. Hernii diafragmatice: proeminența organelor abdominale în cavitatea toracică. Cum mă pregătesc pentru ecografia de morfologie fetală de trimestrul II? Înainte de a intra în cabinet, pacienta ar putea fi rugată să-și golească vezica pentru ca interiorul zonei abdominale să se vadă clar, la ecografia morfologică.  E recomandată o ținută lejeră. Ecografia morfologică de trimestrul II durează în jur de 10-20 de minute și nu este dureroasă. Ecografia de morfologie fetală din trimestrul II este o investigație esențială pentru monitorizarea sănătății și dezvoltării bebelușului. Identificarea precoce a posibilelor malformații congenitale le oferă părinților și medicilor timpul necesar pentru a lua decizii informate cu privire la îngrijirea și tratamentul corespunzător. Realizată de specialiști cu experiență, această ecografie aduce liniște și claritate în evoluția sarcinii. Este important ca viitoarele mame să nu rateze această etapă crucială, care contribuie semnificativ la asigurarea unui început sănătos în viață pentru nou-născut. Programează-te din timp și oferă-i micuțului cea mai bună îngrijire posibilă! 

Ecografia de morfologie fetală din trimestrul III este un examen esențial pentru monitorizarea dezvoltării fătului în ultimele luni de sarcină. Acesta permite medicului să evalueze starea generală a fătului, să identifice eventuale anomalii structurale și să verifice buna funcționare a organelor interne. Realizată de obicei între săptămânile 28 și 32 de sarcină, ecografia din trimestrul III oferă informații valoroase despre creșterea fătului, poziția acestuia, cantitatea de lichid amniotic și starea placentei. Acest test contribuie semnificativ la planificarea unei nașteri sigure și la prevenirea eventualelor complicații. Ce este morfologia fetală de trimestrul 3? Ecografia de morfologie fetală de trimestrul 3 reprezintă un screening extrem de important care se efectuează începând cu săptămâna 28 de sarcină, perioada optimă de efectuare fiind în săptămâna 30-33. În acest ultim trimestru de sarcină, fătul se devoltă cel mai mult, atât în lungime cât și în greutate, iar organele interne își definitivează forma. În timpul acestei investigații, medicul specialist va efectua măsurători biometrice și analize structurale detaliate în ceea ce privește dezvoltarea și funcția cardiacă și cerebrală. De asemenea, medicul va evalua creșterea fătului, cum este el poziționat în uter înainte de naștere, care este starea lui, va măsura cantitatea de lichid amniotic etc. Este vorba despre măsurători specifice, care pot fi realizate exclusiv la această vârstă de sarcină și care nu pot fi înlocuite de informațiile obținute la morfologia de trimestrul 1 sau 2 [1]. La câte săptămâni de sarcină se face morfologia de trimestrul trei? Morfologia fetală de trimestrul 3 se realizează, de obicei, între săptămânile 28 și 32 de sarcină. Acest examen este esențial pentru a evalua dezvoltarea fătului și pentru a verifica eventualele anomalii sau probleme care ar putea apărea în această perioadă. Deși poate fi realizat și mai devreme sau mai târziu, perioada ideală pentru efectuarea ecografiei de morfologie fetală din trimestrul 3 este cea indicată: între 28 și 32 de săptămâni, când fătul este suficient de dezvoltat pentru a oferi imagini clare și detaliate, iar medicii pot observa orice semne de creștere insuficientă sau alte anomalii [2]. Ecografia de morfologie din acest trimestru oferă informații importante despre creșterea fătului, dezvoltarea organelor interne, poziția fătului în uter, cantitatea de lichid amniotic, starea placentei și eventualele semne de preeclampsie sau alte complicații care ar putea afecta sarcina. Este recomandat ca femeile însărcinate să discute cu medicul ginecolog despre momentul potrivit pentru realizarea acestui examen, în funcție de istoricul medical și de evoluția sarcinii. Acesta contribuie la un management mai bun al sarcinii și la prevenirea unor complicații la naștere [3].   De ce este recomandată ecografia de morfologie fetală de trimestrul 3? În timpul screening-ului de morfologie fetală de trimestrul III, medicul specialist observă:  Anatomia fetală Poziția fetală Poziția placentară și gradul de maturizare Dimensiunea (aproximativă) fătului Mișcarea fătului, tonusul, respirația și volumul lichidului Fluxul de sânge în cordonul ombilical Dimensiunea cervicală Data aproximativă a nașterii Volumul lichidului amniotic Fluxul sanguin Doppler în cordonul ombilical și creier Mișcări fetale [4]. Descoperă tot ceea ce trebuie să știi despre morfologia fetală de trimestrul 2: de ce este recomandată și ce informații poate oferi! Care sunt anomaliile care se pot depista în cadrul acestei proceduri? Morfologia fetală de trimestrul 3 este o ecografie detaliată, care oferă informații esențiale despre dezvoltarea fătului și sănătatea acestuia. În această perioadă, medicii pot depista o gamă largă de anomalii sau probleme care ar putea afecta evoluția sarcinii. Iată câteva dintre cele mai frecvente anomalii care pot fi identificate în cadrul acestei proceduri: Anomalii structurale Ecografia poate detecta malformații congenitale ale organelor interne ale fătului, cum ar fi: Anomalii cardiace: probleme de dezvoltare ale inimii, cum ar fi defecte de sept (de exemplu, defecte de sept atrial sau ventricular), sau alte malformații congenitale. Anomalii ale sistemului nervos central: anomalii de dezvoltare ale creierului sau măduvei spinării, cum ar fi spina bifida sau hidrocefalia (acumularea excesivă de lichid în creier). Malformații ale tractului gastrointestinal: probleme de dezvoltare a intestinului, esofagului sau altor organe digestive, inclusiv atrezia esofagiană sau megacolonul congenital [5]. Probleme de creștere fetală În cadrul ecografiei din trimestrul III, medicul poate observa semne de: Creștere intrauterină restricționată (CIR): aceasta se întâmplă atunci când fătul nu crește conform așteptărilor, ceea ce poate semnala probleme cu placenta, cu alimentarea fătului cu oxigen sau nutrienți. Macrosomie fetală: când fătul devine prea mare pentru vârsta sa gestațională, riscurile de naștere dificilă sau complicații la naștere cresc semnificativ [1]. Probleme ale placentei Placenta joacă un rol crucial în dezvoltarea fătului. Ecografia poate identifica: Placenta previa: când placenta se află prea jos în uter și acoperă parțial sau complet colul uterin, ceea ce poate cauza sângerări severe în timpul nașterii. Placenta accreta: o problemă rară dar periculoasă, în care placenta se atașează prea adânc în peretele uterin, ceea ce poate duce la complicații semnificative la naștere. Insuficiență placentară: când placenta nu furnizează suficient oxigen și nutrienți fătului, ceea ce poate duce la creșterea insuficientă a acestuia sau la complicații pe termen lung [3]. Anomalii ale lichidului amniotic Cantitatea de lichid amniotic este un indicator important al sănătății fătului: Oligohidramniosul: se referă la cantitatea insuficientă de lichid amniotic, care poate indica o problemă cu rinichii fătului sau cu placenta. Polihidramniosul: cantitatea excesivă de lichid amniotic, care poate semnala afecțiuni precum diabetul gestațional sau malformații digestive la făt [2]. Anomalii musculo-scheletale Anomalii structurale care afectează oasele și articulațiile fătului pot fi detectate, cum ar fi: Displazia șoldului: poate afecta articulațiile șoldului și poate duce la dislocație. Malformații ale membrelor: malformații congenitale la nivelul brațelor sau picioarelor, cum ar fi polidactilia (prezența unor degete suplimentare) sau sindactilia (unirea degetelor) [4]. Anomalii cromozomiale Deși ecografia din trimestrul III nu este un test de diagnostic genetic, aceasta poate semnala anumite semne care indică riscuri pentru anomalii cromozomiale: Sindromul Down (Trisomia 21): deși diagnosticul definitiv se face prin teste genetice, ecografia poate arăta semne indirecte, cum ar fi grosimea pliului nucal sau modificări ale structurilor fetale. Sindromul Edwards (Trisomia 18) și sindromul Patau (Trisomia 13): pot fi depistate anumite trăsături caracteristice acestor sindroame, cum ar fi malformații cardiace și anomalii cerebrale [5]. Alte afecțiuni posibile De asemenea, ecografia de trimestrul III poate depista: Infecții intrauterine: cum ar fi infecțiile cu citomegalovirus sau toxoplasmoză, care pot afecta dezvoltarea fătului. Probleme de circulație fetală: disfuncții ale circulației sanguine, care pot semnala riscuri de hipoxie (lipsa de oxigen) sau alte complicații. Pregătiri înainte de ecografia de morfologie fetală de trimestrul III Înainte de a intra în cabinet, pacienta ar putea fi rugată să-și golească vezica pentru ca interiorul zonei abdominale să se vadă clar, la ecografia morfologică.  E recomandată o ținută lejeră. Nu sunt necesare alte pregătiri suplimentare. Cât durează morfologia fetală de trimestrul 3? Morfologia fetală de trimestrul 3 durează, în medie, 30-40 minute, pentru ca medicul să aibă timpul necesar să observe și să măsoare toate structurile de interes. În cazul în care imaginile ecografice ridică unele suspiciuni, este posibil ca investigația să se prelungească, astfel încât medicul să poată examina cu atenție situația identificată.  Uneori, pentru o mai clară observare a structurilor fetale, este necesar ca viitorul bebeluș să își schimbe poziția în uter; și în acest caz, este posibil ca durata ecografiei să fie ceva mai mare [2].  Morfologia fetală de trimestrul 3 este o investigație esențială pentru monitorizarea dezvoltării fătului și identificarea eventualelor anomalii care pot afecta evoluția sarcinii. Aceasta oferă medicilor informații valoroase despre starea fătului, sănătatea placentei și cantitatea de lichid amniotic, contribuind astfel la prevenirea complicațiilor la naștere și asigurarea unei intervenții medicale corecte, dacă este necesar. Deși majoritatea sarcinilor evoluează normal, ecografia de trimestrul 3 poate depista timpuriu afecțiuni care necesită o atenție specială, ceea ce permite părinților să se pregătească pentru orice situație imprevizibilă. Colaborarea strânsă cu medicul ginecolog și realizarea acestui examen în intervalul recomandat contribuie la o sarcină sănătoasă și la o naștere mai sigură pentru mamă și copil. Surse:  “3rd Trimester Obstetric Ultrasound Scans Fetal Growth Assessment.” Hull University Teaching Hospitals NHS Trust, 28 May 2021, www.hey.nhs.uk/patient-leaflet/3rd-trimester-obstetric-ultrasound-scans-fetal-growth-assessment/, accesat la 12.12.2024; Australia, Healthdirect. “Morphology Scan.” Www.pregnancybirthbaby.org.au, 26 Mar. 2024, www.pregnancybirthbaby.org.au/morphology-scan, accesat la 12.12.2024; Gomez Acevedo, Harold, et al. “Sonography 3rd Trimester and Placenta Assessment, Protocols, and Interpretation.” PubMed, StatPearls Publishing, 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK572062/, accesat la 12.12.2024; “Third Trimester Growth – Advanced Women’s Imaging.” Advancedwomensimaging.com.au, 2024, www.advancedwomensimaging.com.au/third-trimester-growth/, accesat la 12.12.2024; “Third Trimester Ultrasound.” Women’s Ultrasound Specialists Melbourne, www.womensultrasoundspecialists.melbourne/third-trimester-ultrasound, accesat la 12.12.2024.