Trei proceduri EVAR efectuate cu succes la Spitalul MONZA ARES din Cluj Napoca în cazul unor pacienți cu diagnostic de anevrism de aorta abdominală infrarenal

Anevrism de aortă

Anevrismul de aortă reprezintă o dilatare anormală a pereților aortei, cea mai mare arteră din corpul uman care transportă sângele oxigenat de la inimă către toate țesuturile și organele.

Această dilatare poate fi localizată în diferite segmente ale aortei, inclusiv în porțiunea ascendentă (aproape de inimă), porțiunea descendentă toracică (în piept) sau porțiunea abdominală (în abdomen).

În multe dintre cazuri, dacă diagnosticul este pus la timp, tratamentul anevrismului de aortă poate presupune doar monitorizare periodică și medicamente pentru controlul tensiunii arteriale.

Tratament endovascular sau chirurgical pentru anevrismul de aortă

Intervențiile chirurgicale sau endovasculare pentru anevrismele de aortă pot fi necesare în mai multe situații, iar decizia depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea anevrismului, rata de creștere, localizarea acestuia, starea generală a pacientului și factorii de risc asociați.

Cazuri de anevrisme de aortă tratate la MONZA ARES – Cluj Napoca

În acest articol, prezentăm cazurile a trei pacienți care au fost tratați prin procedura  EVAR, o intervenție percutană endovasculară, minim invazivă care se efectuează în sala de angiografie fie sub anestezie generală, fie sub analgosedare profundă (pacientul rămâne conștient, dar este într-o stare de somnolență profundă și nu simte durerea asociată cu procedura).

Diagnosticul celor trei pacienți a fost comun și anume: anevrism de aortă abdominală infrarenal.

Un anevrism de aortă abdominală infrarenal este o dilatare anormală a porțiunii inferioare a aortei abdominale, care se află sub nivelul arterelor renale (arterele care alimentează rinichii). Localizarea anevrismelor pe aorta abdominală infrarenală este cea mai frecventă dintre toate tipurile de anevrisme; iar evolutia poate fi nefavorabilă, punându-se în pericol chiar viața pacienților,  dacă nu sunt tratate la timp . Ele pot crește atât în lungime, cât și în diametru,  iar de la un anumit grad de creștere, sau la atingerea unor dimensiuni considerate critice, au risc crescut de ruptură.

Această complicație este în majoritatea cazurilor letală. În general, sunt asimptomatice până când declanșează compresia asupra structurilor din vecinătatea lor, sau în caz de iminență de ruptură.

Diagnosticare anevrism de aortă

Diagnosticarea lor se face relativ facil prin efectuarea unei ecografii, urmată de examinări imagistice (de elecție este computer tomografia cu administrare de substanță de contrast ) în cazul în care există suspiciuni de evoluție nefavorabilă, sau se apropie momentul indicației de reparare a anevrismelor. Decizia de intervenție este luată de echipa medicală formată din chirurgul vascular și cardiologul sau radiologul intervenționist ținând cont de dimensiunea și localizarea anevrismului, precum și comorbiditățile asociate. Există dovezi certe ca atât intervențiile chirugicale clasice cât și cele endovasculare minim invazive sunt mult superioare tratamentului medicamentos în ceea ce priveste supraviețuirea pacienților.

Cum se efectuează procedura endovasculară EVAR? Cazuri medicale tratate la Spitalul MONZA ARES Cluj Napoca

În timpul intervenției EVAR, după efectuarea sedării profunde de către Dr. Marius Muresan, medic specialist ATI, echipa medicală formată din Dr. Ștefan Moț, medic primar cardiolog intervenționist și Dr. Horia Iuga, medic primar cardiolog intervenționist a efectuat puncția arterelor femurale comune (situate la rădăcina coapsei), bilateral, pentru a introduce pe cale percutană instrumentele necesare preînchiderii celor două artere. Apoi, sub ghidaj radiologic, au introdus cateterele până la nivelul aortei abdominale, deasupra arterelor renale.

Prin intermediul acestor catetere au introdus firele de ghidaj necesare pentru a amplasa stent-graft-urile, dispozitive medicale folosite pentru corectarea anevrismului.

Înainte de aceasta, au efectuat o aortografie pentru a evalua anatomia aortei, localizarea anevrismului și anatomia arterelor emergente.

Stent-graft-ul are forma unui tub cilindric, compus dintr-un cadru subțire de metal (stent) și un graft fabricat din diferite materiale, cum ar fi Dacron sau politetrafluoroetilena. Acest dispozitiv este introdus colabat și, odată poziționat în zona afectată, este extins și fixat de peretele arterial până la nivelul arterelor iliace.

Rolul stentului  este acela de a menține graftul în locul anevrismului, în timp ce graftul permite sângelui să circule normal și astfel, să scadă presiunea asupra peretelui aortic. În acest fel, dimensiunile anevrismului și riscul de ruptură scad treptat.

Complexitatea procedurii EVAR constă, în primul rând, în necesitatea introducerii a mai multe dispozitive stent-graft care reconstruiesc sub forma unui pantalon aorta abdominală și ramurile sale de bifurcație - arterele iliace comune - care distribuie sângele spre membrele inferioare.

La finalul procedurii, Dr. Ștefan Moț a efectuat o aortografie de control pentru a confirma poziționarea corectă a stenturilor și pentru a verifica dacă există scurgeri de sânge pe lângă stent.

Monitorizarea clinică și ecografică a pacienților pre și post procedural a fost efectuată de Dr. Ioana Mureșan, Dr. Simona Cozma si Dr. Alexandra Gică, medici specialiști cardiologi.

Pacienții au fost ținuți sub monitorizare permanentă pe tot parcursul internării, iar a 3 zi post procedură au fost externați.

La controlul de o lună post-procedură, investigațiile au relevat fixarea bună a endoprotezelor, fără leak-uri (scurgeri) și un flux normal la nivelul ambelor artere femurale comune.

În unele cazuri, însă, chirurgia clasică poate fi necesară. Acest lucru se întâmplă în situații în care anevrismul este complex, sau atunci când anatomia aortei sau starea pacientului nu permit o intervenție endovasculară. De asemenea, se recurge la chirurgia clasică în cazurile în care anevrismul este mare sau a avut complicații, cum ar fi o ruptură sau o sângerare internă.

În concluzie, pentru pacienții cu anevrisme de aortă, există soluții variate de tratament, care includ proceduri endovasculare minim invazive și intervenții chirurgicale clasice. Decizia asupra celei mai potrivite opțiuni de tratament este luată de către echipa medicală, având în vedere caracteristicile individuale ale pacientului și ale anevrismului său.