TEE - Ecografie transesofagiană

Ecografia cardiacă transesofagiană este un examen imagistic de înaltă precizie, care se realizează cu ajutorul unei sonde cu ultrasunete care captează imagini ale inimii, din interiorul esofagului. Pentru confortul pacientului, această investigație se face cu sedare.

Ecografia transesofagiană (TEE) este o investigație cardiologică ce permite examinarea detaliată a inimii cu ajutorul unei sonde introduse în esofag. Este recomandată în cardiologie clinică, atunci când ecocardiografia transtoracică nu oferă informații suficiente sau când medicul trebuie să examineze structuri precum valvele cardiace, septul interatrial ori auriculul stâng.

Investigația folosește ultrasunete, nu implică expunere la radiații și se efectuează, de regulă, cu anestezie locală la nivelul gâtului și, frecvent, cu sedare intravenoasă. Află când este indicată ecografia transesofagiană, cum te pregătești și ce presupune recuperarea după examinare.

Ce este ecografia transesofagiană (TEE)?

TEE provine din denumirea engleză transesophageal echocardiography și reprezintă o metodă de ecografie cardiacă în care transductorul este poziționat în esofag, în apropierea inimii. Medicul introduce prin gură o sondă flexibilă, prevăzută la capăt cu un transductor care emite și recepționează ultrasunete. Imaginile obținute permit examinarea structurilor cardiace din mai multe unghiuri.

Deoarece esofagul se află în imediata vecinătate a inimii, examinarea poate oferi imagini detaliate ale unor structuri dificil de vizualizat prin peretele toracic. Sonda nu pătrunde în inimă sau în căile respiratorii. Totuși, introducerea sa poate provoca disconfort, iar sedarea necesită monitorizarea atentă a respirației și a funcțiilor vitale.

Diferențele dintre ecografia transesofagiană și ecocardiografia transtoracică

Ecocardiografia transtoracică (TTE) este examinarea cardiacă realizată prin deplasarea unei sonde pe suprafața toracelui. Reprezintă, în general, prima metodă imagistică utilizată pentru evaluarea structurii și funcției inimii. Ecografia transesofagiană completează investigația atunci când sunt necesare informații anatomice suplimentare.

Ecocardiografia transesofagiană TEE nu înlocuiește ecocardiografia transtoracică în toate situațiile. Medicul alege investigația în funcție de structurile care trebuie examinate și de întrebarea clinică.

Indicațiile ecografiei transesofagiene

Ecografia transesofagiană este recomandată pentru clarificarea anumitor diagnostice cardiovasculare și pentru ghidarea unor intervenții.

Identificarea trombilor cardiaci înaintea cardioversiei

TEE poate identifica trombi în atriul stâng sau în auriculul stâng, o structură în care se pot forma cheaguri la pacienții cu fibrilație atrială. Examinarea poate fi indicată înaintea cardioversiei, în anumite situații în care este necesară excluderea unui tromb intracardiac.

Alegerea strategiei depinde de durata aritmiei, tratamentul anticoagulant și riscul tromboembolic. Un rezultat fără trombi vizibili nu elimină necesitatea anticoagulării atunci când tratamentul este indicat.

Diagnosticul endocarditei infecțioase

Endocardita infecțioasă afectează endocardul și, frecvent, valvele cardiace. TEE permite identificarea unor modificări precum vegetațiile, abcesele perivalvulare sau complicațiile protezelor valvulare.

Investigația este utilă mai ales când ecocardiografia transtoracică nu este concludentă sau când există suspiciune de endocardită pe proteză valvulară ori pe dispozitive intracardiace. Diagnosticul se stabilește prin corelarea imaginilor cu hemoculturile, manifestările clinice și alte investigații.

Evaluarea bolilor valvulare și a protezelor cardiace

TEE oferă informații detaliate despre anatomia valvelor mitrală, aortică și tricuspidă, precum și despre mecanismele anumitor regurgitări valvulare. Poate evidenția rupturi de cordaje, modificări ale foițelor, disfuncții ale protezelor și scurgeri paravalvulare. Ecografia transesofagiană tridimensională este utilă în planificarea unor proceduri de reparare sau înlocuire valvulară.

Investigarea defectelor septale și a surselor cardiace de embolie

TEE poate evalua defectele septului interatrial și foramenul ovale patent (PFO), inclusiv prin utilizarea unei substanțe de contrast ecografic, când este indicată. În evaluarea anumitor accidente vasculare cerebrale ischemice, investigația poate contribui la identificarea unei posibile surse cardiace de embolie. Prezența unui PFO nu înseamnă automat că acesta a provocat accidentul vascular cerebral și nu reprezintă, singură, indicație de închidere intervențională.

Evaluarea unor afecțiuni ale aortei toracice

TEE poate vizualiza anumite segmente ale aortei toracice și poate contribui la diagnosticarea unor afecțiuni acute, inclusiv disecția de aortă. Totuși, angio-CT reprezintă frecvent investigația inițială la pacienții stabili cu suspiciune de sindrom aortic acut. Alegerea depinde de urgență, disponibilitatea investigațiilor și starea pacientului.

Rolul TEE în ghidarea procedurilor cardiologice intervenționale

Ecografia transesofagiană poate fi utilizată în timpul unor intervenții structurale cardiace pentru vizualizarea anatomiei și poziționarea dispozitivelor. Printre procedurile care pot beneficia de ghidaj TEE se numără repararea transcateter a valvei mitrale, închiderea auriculului stâng, închiderea anumitor defecte septale și tratamentul unor scurgeri paravalvulare.

În funcție de intervenție, ghidajul imagistic poate include ecografie 2D sau 3D, fluoroscopie și alte metode. TEE nu este investigația standard pentru examinarea îngustărilor arterelor coronare. Pentru evaluarea anatomiei coronariene sunt utilizate metode precum angio-CT coronarian sau coronarografia invazivă, în funcție de indicația medicală.

Contraindicațiile și precauțiile înaintea ecografiei transesofagiene

Înainte de TEE, medicul verifică dacă introducerea sondei poate produce complicații. Anumite afecțiuni esofagiene pot contraindica examinarea, în special perforația esofagiană, obstrucțiile importante și unele leziuni severe ale esofagului.

Alte situații necesită evaluarea individuală a riscurilor:

· dificultăți la înghițire sau durere la înghițire;

· stricturi esofagiene ori intervenții anterioare asupra esofagului;

· varice esofagiene;

· sângerări digestive recente;

· hernie hiatală importantă sau afecțiuni esofagiene severe;

· tulburări de coagulare;

· apnee obstructivă în somn sau boli respiratorii importante;

· reacții anterioare la sedative.

Varicele esofagiene nu reprezintă automat o contraindicație absolută, dar pot necesita precauții suplimentare. Informează echipa medicală despre toate bolile cunoscute și tratamentele administrate.

Pregătirea pentru ecografia transesofagiană

Pregătirea urmărește reducerea riscului de aspirație și desfășurarea examinării în condiții de siguranță.

Repausul alimentar înaintea examinării

În mod obișnuit, pacientul trebuie să evite alimentele solide cu aproximativ șase ore înaintea procedurii. Regulile privind consumul lichidelor clare pot fi diferite, în funcție de protocolul centrului și de tipul sedării.

Respectă intervalele comunicate de echipa medicală! Nu presupune că poți consuma apă sau alte lichide până la o anumită oră fără confirmarea instrucțiunilor.

Administrarea medicamentelor înainte de TEE

Informează medicul dacă urmezi tratament cu anticoagulante, antiagregante plachetare, insulină sau alte medicamente pentru diabet. Pentru TEE diagnostică, anticoagulantele nu trebuie întrerupte de rutină. Medicul decide dacă sunt necesare modificări, în funcție de riscul individual și de eventualele proceduri asociate. Nu schimba dozele și nu întrerupe tratamentul fără recomandare medicală!

Documentele și însoțitorul

La prezentarea pentru examinare, adu documentele medicale relevante, rezultatele ecocardiografiilor anterioare și lista medicamentelor. Dacă procedura presupune sedare, organizează transportul spre casă și vino cu un însoțitor, conform regulilor centrului medical.

Sedarea și anestezia în timpul ecografiei transesofagiene

Pentru reducerea disconfortului, medicul poate aplica un anestezic local la nivelul faringelui, de regulă sub formă de spray. Frecvent, se administrează și sedare intravenoasă, pentru relaxare și tolerarea introducerii sondei.

Tipul și profunzimea sedării depind de starea pacientului, complexitatea examinării și protocolul medical. Unele examinări pot fi efectuate fără sedare intravenoasă, iar procedurile intervenționale complexe pot necesita anestezie generală. Pe durata examinării sunt monitorizate ritmul cardiac, tensiunea arterială și oxigenarea sângelui. Echipa urmărește și respirația, deoarece sedativele pot produce deprimare respiratorie.

Desfășurarea ecografiei transesofagiene

TEE diagnostică se desfășoară, în general, în următoarele etape:

1. Verificarea pregătirii: echipa confirmă repausul alimentar, istoricul medical, contraindicațiile și consimțământul informat;

2. Monitorizarea: sunt montați electrozii EKG, pulsoximetrul și dispozitivul de măsurare a tensiunii - dacă se administrează sedare intravenoasă, este montată o linie venoasă;

3. Poziționarea: pacientul este așezat, de regulă, în decubit lateral stâng - protezele dentare mobile sunt îndepărtate;

4. Anestezia și sedarea: se aplică anestezicul local și se administrează sedativul, dacă este indicat;

5. Introducerea sondei: medicul avansează atent sonda prin gură, faringe și esofag;

6. Examinarea cardiacă: sunt obținute imagini din diferite poziții, folosind tehnici 2D, Doppler sau 3D, în funcție de indicație;

7. Retragerea sondei: după finalizarea examinării, sonda este îndepărtată, iar pacientul rămâne sub observație.

În timpul procedurii pot apărea senzația de presiune în gât sau reflexul de vomă. Intensitatea disconfortului variază în funcție de sedare și de toleranța individuală.

Durata ecografiei transesofagiene și recuperarea după examinare

TEE diagnostică durează frecvent aproximativ 15–30 de minute, însă durata poate varia în funcție de complexitatea examinării. Pregătirea și supravegherea după sedare prelungesc timpul petrecut în unitatea medicală. După procedură, pacientul rămâne sub observație până când efectele sedării se reduc suficient și funcțiile vitale sunt stabile.

Dacă a fost administrat anestezic local în gât, consumul alimentelor și lichidelor se reia numai după revenirea reflexului de înghițire și conform indicațiilor echipei. După sedare, evită conducerea vehiculelor, consumul de alcool, folosirea utilajelor și luarea deciziilor importante pentru perioada recomandată, frecvent 24 de ore.

Riscurile și complicațiile ecografiei transesofagiene

Ecografia transesofagiană este, în general, o investigație sigură atunci când există o indicație corectă și sunt respectate măsurile de precauție. Reacțiile posibile includ iritația gâtului, greața, leziuni minore ale mucoasei sau disconfort la înghițire.

Complicațiile rare, dar importante, pot include:

· sângerare digestivă;

· leziuni ale esofagului, inclusiv perforație;

· aspirație pulmonară;

· tulburări de ritm;

· scăderea oxigenării sau alte complicații respiratorii asociate sedării;

· reacții adverse la medicamentele administrate.

Riscul depinde de afecțiunile pacientului, tipul examinării și eventualele intervenții asociate. După procedură, dificultățile de respirație, durerea toracică sau abdominală intensă, imposibilitatea de a înghiți și vărsăturile cu sânge necesită evaluare medicală de urgență.

Interpretarea rezultatelor ecografiei transesofagiene

Raportul TEE poate include informații despre anatomia și funcționarea valvelor, prezența trombilor, aspectul septului interatrial, protezele cardiace și segmentele vizualizate ale aortei. Rezultatul este interpretat de cardiolog în raport cu simptomele, istoricul medical și celelalte investigații.

În funcție de constatări, medicul poate recomanda tratament medicamentos, monitorizare, investigații suplimentare sau o procedură intervențională. Un rezultat TEE normal nu exclude toate afecțiunile cardiovasculare și nu înlocuiește evaluarea clinică.

Ecografia transesofagiană în evaluarea cardiologică la Monza Ares

Ecografia transesofagiană are un rol important în diagnosticul unor boli valvulare, în evaluarea surselor cardiace de embolie și în planificarea intervențiilor structurale cardiace. În cadrul evaluării cardiologice la Monza Ares, medicul poate stabili necesitatea unor investigații imagistice suplimentare și poate recomanda consultul unei echipe multidisciplinare, în funcție de diagnostic.

Pentru pacienții care necesită proceduri intervenționale, informațiile obținute prin imagistica cardiacă ajută la alegerea tratamentului și la evaluarea riscurilor. Programează o consultație la Monza Ares pentru evaluarea afecțiunilor cardiovasculare și stabilirea investigațiilor potrivite.

Întrebări frecvente despre ecografia transesofagiană

Ecografia transesofagiană este dureroasă?

TEE poate provoca disconfort în gât și reflex de vomă. Anestezia locală și sedarea, atunci când sunt utilizate, ajută la reducerea acestor senzații. Durerea intensă nu este o reacție obișnuită și trebuie comunicată imediat echipei medicale.

Pot respira în timpul ecografiei transesofagiene?

Da. Sonda este introdusă în esofag, nu în trahee. Totuși, sedarea poate influența respirația, motiv pentru care pacientul este monitorizat pe durata examinării.

Trebuie să întrerup anticoagulantele înainte de TEE?

Nu întrerupe anticoagulantele fără recomandarea medicului. Pentru o ecografie transesofagiană diagnostică, tratamentul anticoagulant poate fi continuat în multe situații, dar decizia depinde de riscurile individuale și de procedurile planificate.

Cât durează ecografia transesofagiană?

Examinarea propriu-zisă durează frecvent 15–30 de minute. Pregătirea și supravegherea după sedare pot prelungi șederea în unitatea medicală.

Pot pleca acasă în aceeași zi?

De regulă, da, dacă investigația este diagnostică și nu apar complicații. După sedare, externarea este permisă când pacientul îndeplinește criteriile de siguranță. Este necesar un însoțitor, conform protocolului centrului medical.

Ecografia transesofagiană poate identifica arterele coronare blocate?

Nu este investigația utilizată pentru diagnosticarea obișnuită a stenozelor coronariene. Pentru evaluarea arterelor coronare, medicul poate recomanda angio-CT coronarian sau coronarografie invazivă, în funcție de situația clinică.

Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.

Află mai multe despre ecografia transesofagiană

Proceduri

Ecocardiografia transesofagiană

Ecografia cardiacă transesofagiană este un tip special de ecocardiografie și un instrument foarte de util în diagnosticarea și monitorizarea bolilor cardiace, unul la care se apelează în special atunci când ecografia cardiacă transtoracică nu este relevantă.[2] Dacă ți-a fost recomandată o eco transesofagiană, mai jos vei găsi informații care te vor ajuta să înțelegi ce presupune această investigație și de ce este indicată, dar și cum te poți pregăti pentru ea. Ce este ecografia transesofagiană (TEE)? Ecografia transesofagiană (TEE) este o investigație care folosește ultrasunetele pentru a obține imagini ale activității inimii. În cadrul acestei investigații se folosește un tub subțire și lung în capătul căruia este atașat un transductor. Acesta este introdus pe esofag (acel tub care face legătura între gură și stomac) și permite vizualizarea inimii din interiorul corpului, fără ca imaginile să fie blocate de coaste sau plămâni, cum se întâmplă în cazul ecografiei cardiace. De ce este necesară ecografia transesofagiană? Ecografia transesofagiană este necesară atunci când medicul cardiolog are nevoie de informații suplimentare despre structura și activitatea inimii, informații care nu pot fi obținute prin ecografia simplă. Atunci când suferi de anumite afecțiuni cardiace este necesar să treci printr-o serie de investigații pentru a depista diagnosticul corect și a primi sfaturi și recomandări medicale adecvate. Deși o simplă electrocardiogramă și o ecografie cardiacă pot fi suficiente pentru a diagnostica un pacient cu o boală de inimă, uneori este nevoie de investigații suplimentare pentru a recomanda pacientului cea mai bună metodă de tratament. Ecografia transesofagiană este folosită și în timpul unor operații, nu doar ca o investigație de diagnostic. Spre exemplu, TEE se folosește pentru a ghida medicii intervenționiști în anumite proceduri minim invazive precum închiderea defectelor septale atriale pentru malformațiile congenitale, implantarea de dispozitiv Mitraclip pentru pacienții care suferă de stenoză mitrală, implantarea de dispozitiv TAVI pentru stenoza de valvă aortică sau în procedurile chirurgicale de bypass aorto-coronarian și chiar operațiile pe cord deschis. Ce informații oferă ecografia transesofagiană? Ecografia transesofagiană este o investigație care poate oferi informații suplimentare importante, inaccesibile prin ecografia cardiacă. Astfel, cu ajutorul ecografiei transesofagiene, medicul clinician poate observa în detaliu structura inimii, valvelor și a celor patru camere ale inimii (atriile și ventriculii) și obține informații despre: Dimensiunea inimii tale și grosimea pereților săi; Capacitatea de pompare a inimii; Existența unui țesut anormal în jurul valvelor inimii care ar putea indica infecții bacteriene, virale sau fungice ori cancer; Probleme ale valvelor inimii (ex: regurgitare, stenoză); Existența unor cheaguri de sânge în camerele inimii, în special în atrii. [3] Pentru că transductoarele (sondele) folosite sunt montate la extremitatea unui gastroscop modificat (folosit în endoscopia digestivă), frecvența și rezoluția imaginilor ecografice sunt de calitate înaltă, astfel medicului îi este mult mai ușor să identifice anumite afecțiuni de natură structurală. Printre afecțiunilor ce pot fi diagnosticate cu ajutorul acestei investigații se numără: Fibrilația atrială; Ateroscleroza; Accidentul vascular cerebral; Insuficiența cardiacă; Boala congenitală cardiacă; Pericardita; Tumori; Disecția de aortă. [1] Cum ne pregătim pentru ecografia transesofagiană? Înainte de a efectua o ecografie transesofagiană: Vei discuta cu medicul cardiolog despre istoricul tău medical; este foarte important să menționezi dacă suferi de afecțiuni ale esofagului, hernie hiatală, apnee în somn, precum și ce medicamente sau suplimente alimentare iei în mod curent (în special anticoagulante sau orice alt fel de medicamente care ar putea interfera cu procesul de coagulare a sângelui); Informează-ți medicul dacă ești însărcinată sau dacă suferi de anumite alergii (la substanțele anestezice, latex etc.); Asigură-te că ești însoțit de cineva, pentru că vei fi sedat în timpul efectuării investigației și nu vei putea conduce mașina în ziua respectivă; Fiind vorba de ecografie ce presupune introducerea unui tub în esofag, nu trebuie să mănânci sau să bei nimic cu cel puțin 6 ore înainte de investigație; dacă trebuie să iei anumite medicamente, nu le lua cu un pahar de apă; ia doar una sau două înghițituri mici; Nu consuma băuturi alcoolice cu cel puțin câteva zile înaintea procedurii. [1] Cum va decurge procedura de ecografie transesofagiană? Dacă ai respectat pas cu pas pregătirea pentru ecocardiografia transesofagiană, odată ce ai ajuns în cabinetul medical, vei fi rugat să te întinzi în lateral pe patul de investigație. Asistenta medicală îți va monta niște electrozi pe piept pentru a îți monitoriza activitatea cardiacă pe tot parcursul examinării. Ecografia cardiacă transesofagiană, ca investigație, seamănă cu endoscopia digestivă. Pentru a nu simți niciun fel de disconfort, la nivelul gâtului, medicul va folosi un spray anestezic pulverizator (ca cele care se folosesc pentru durerile în gât numai că acesta va amorți întreaga zonă). Sunt două opțiuni: fie alegi sedarea profundă și atunci vei fi adormit pe tot parcursul investigației, fie alegi să efectuezi această investigație fără sedare, “pe viu”, și atunci se va folosi doar spray-ul anestezic pulverizator. După ce va anestezia zona gâtului, medicul va fixa o piesă bucală prin care va introduce sonda ecografului (transductorul). Sonda este înaintată până la nivelul inimii, unde va începe să urmărească activitatea acesteia și să observe dacă există modificări. Ți se poate cere să înghiți de câteva ori pentru a ajuta endoscopul să ajungă în poziția potrivită și a se putea obține imaginile necesare.[1] Ce urmează după procedura de ecocardiografie transesofagiană După finalizarea investigației, medicul va retrage sonda. Dacă ai ales sedarea ușoară, nu vei avea voie să conduci în ziua respectivă. Vei simți în continuarea starea de somnolență și pentru acest motiv este recomandat să nu conduci, să nu semnezi documente importante și să ai alături de tine o persoană care te-ar putea ajuta la nevoie. Nu vei putea să mănânci timp de două ore după investigație. Este recomandat să îți iei liber în ziua respectivă și să te odihnești. În ceea ce privește rezultatul investigației, pe tot parcursul acesteia, asistenta medicală notează în raportul medical toate informațiile despre inima ta, informații pe care medicul le observă pe monitor. Astfel, la plecarea din cabinetul medical, vei primi un raport medical detaliat cu recomandări medicale, un CD sau un stick USB cu imaginile ecografice surprinse în timpul investigației și, dacă este cazul, o schemă de tratament sau o indicație pentru o anumită operație. Întrebări frecvente Este dureroasă ecografia transesofagiană? Ecografia transesofagiană nu este o investigație dureroasă însă dacă optezi pentru investigația fără sedare ușoară este foarte posibil să simți un disconfort la nivelul gâtului. În timpul investigației, cel mai probabil se va activa instinctul de regurgitare (de vomă), lucru care nu este deloc plăcut. Vei putea respira fără probleme și, chiar dacă vei putea simți mișcările endoscopului, acestea nu-ți vor provoca durere. [1] Dacă optezi pentru sedarea ușoară, sedativul îți va induce o stare de somnolență. Vei putea comunica medicului dacă simți orice disconfort. Cât durează ecocardiografia transesofagiană? Ecografia transesofagiană este o investigație care poate dura de la 30 de minute până la 90 de minute, în funcție de fiecare caz medical. Procedura în sine durează doar 10 - 30 de minute, dar trebuie să se țină cont și de perioadele de pregătire și de recuperare. Care sunt riscurile ecocardiografiei transesofagiene? Complicațiile acestei investigații sunt rare. Pot să apară sângerări, probleme cu respirația sau modificări la nivelul ritmului cardiac. De asemenea, este normal să apară acel disconfort la nivelul gâtului, care, de obicei, persistă o zi sau două. În cazuri foarte rare, ecografia transesofagiană poate provoca sângerare a esofagului. [1][3] Este ecografia transesofagiană o procedură invazivă? Medicii se referă la ecocardiografia transesofagiană ca fiind o procedură minim invazivă deoarece pe parcursul acesteia nu este necesară efectuarea de incizii. [1] Care sunt prețurile pentru ecografie transesofagiană? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului, care poate varia în funcție de sedarea aleasă. Uneori, pacienții nu pot face diferența dintre investigațiile cardiologice pentru care au primit recomandare și astfel se pot naște confuzii. Pentru a evita aceste confuzii și a oferi informații corecte, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Sfatul medicilor ARES privind sănătatea inimii Pentru sănătatea inimii noastre, medicii recomandă o consultație cardiologică pe an. De cele mai multe ori, bolile de inimă apar din cauza stilului de viață nesănătos, asociat cu procesul ireversibil de îmbătrânire. Un consult cardiologic împreună cu o ecocardiografie și electrocardiogramă efectuate anual pot preveni degradarea stării de sănătate. O discuție periodică cu medicul cardiolog te poate ajuta să ai parte de un bun management al sănătății inimii tale, te poate ajuta să îți menții în limite optime atât tensiunea arterială, nivelul colesterolului, cât și nivelul glicemiei. Toate aceste măsuri te vor ajuta să ai parte de o viață sănătoasă. Te poți programa la ecografie transesofagiană în București sector 1, București sector 2, Cluj-Napoca. Ecocardiografia transesofagiană este o investigație cu ajutorul căreia se pot obține imagini excelente ale inimii și vaselor mari, mult mai detaliate decât cele ce ar putea fi obținute în urma unei ecocardiografii standard. Procedura nu este dureroasă și riscul apariției unor complicații este mic. [3] Consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți oferi mai multe detalii despre această investigație. Tot ce trebuie să faci este să suni la numărul alocat și vei primi răspunsurile care te interesează. De asemenea, poți folosi formularul disponibil pe site-ul nostru pentru a le adresa medicilor specialiști întrebările tale. Bibliografie: Bernstein, Susan. „Transesophageal Echocardiogram.” WebMD, WebMD, 19 Feb. 2020, www.webmd.com/heart-disease/transesophageal-echocardiogram#091e9c5e81e509dd-1-5. Accessed 26 Sept. 2022. Hauser, Neil David, and Justiaan Swanevelder. „Transoesophageal Echocardiography (TOE): Contra-Indications, Complications and Safety of Perioperative TOE.” Echo Research & Practice, vol. 5, no. 4, Dec. 2018, pp. R101–R113, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6144934/, 10.1530/erp-18-0047. Accessed 26 Sept. 2022. „Transesophageal Echocardiography (TEE).” Www.heart.org, 13 Oct. 2017, www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/diagnosing-a-heart-attack/transesophageal-echocardiography-tee. Accessed 26 Sept. 2022.

Vezi mai mult