BCV - boala cardiovasculară

BCV este abrevierea pentru boală cardiovasculară, termen care cuprinde afecțiunile inimii și ale vaselor de sânge. Printre ele se numără boala coronariană, infarctul miocardic, insuficiența cardiacă, aritmiile, bolile valvulare și accidentul vascular cerebral. Unele provoacă dureri în piept, palpitații sau dificultăți de respirație, în timp ce altele pot evolua fără simptome evidente.

Riscul cardiovascular crește în prezența hipertensiunii arteriale, diabetului, colesterolului LDL ridicat și fumatului. Află ce simptome necesită evaluare cardiologică, ce investigații pot identifica bolile cardiovasculare și ce opțiuni de tratament există.

Ce înseamnă BCV în medicină?

Abrevierea BCV desemnează bolile cardiovasculare, o categorie de afecțiuni care implică inima și sistemul circulator. Termenul nu reprezintă un diagnostic individual, deoarece fiecare boală are cauze, manifestări și tratamente specifice. 

Afecțiunile cardiovasculare se referă la mușchiul cardiac, valvele, arterele coronare, sistemul electric al inimii, aorta, arterele periferice și vasele cerebrale. În clasificările medicale sunt incluse și anumite boli ale circulației venoase, precum tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară. Unele boli sunt congenitale, altele se dezvoltă în timpul vieții, pe fondul aterosclerozei, hipertensiunii, modificărilor degenerative sau al altor afecțiuni.

Cum funcționează inima și sistemul cardiovascular?

Inima este alcătuită din patru camere: două atrii și două ventricule. Partea dreaptă primește sângele venos și îl trimite către plămâni, unde se realizează schimburile de gaze. Partea stângă primește sângele oxigenat și îl pompează prin aortă către organe și țesuturi.

Circulația sângelui prin inimă este controlată de patru valve: tricuspidă, pulmonară, mitrală și aortică. Valvele se deschid și se închid în funcție de diferențele de presiune, asigurând deplasarea sângelui în direcția corespunzătoare. 

Mușchiul cardiac (miocard) primește sânge prin arterele coronare. Îngustarea sau blocarea lor poate reduce aportul de oxigen și poate provoca ischemie miocardică sau infarct miocardic.

Principalele tipuri de boli cardiovasculare

Bolile cardiovasculare afectează structuri diferite ale inimii și vaselor de sânge. Identificarea afecțiunii este necesară pentru alegerea investigațiilor și a tratamentului.

Boala coronariană și infarctul miocardic

Boala coronariană apare frecvent prin ateroscleroză, proces în care plăcile de aterom se formează în pereții arterelor coronare. Îngustarea arterelor poate reduce alimentarea cu sânge a miocardului, provocând angină pectorală. Ruperea sau eroziunea unei plăci de aterom poate determina formarea unui tromb care blochează circulația și produce infarct miocardic.

Insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă apare atunci când inima nu poate asigura un debit sanguin adecvat necesităților organismului fără creșterea anormală a presiunilor de umplere. Manifestările includ dificultăți de respirație, oboseală, toleranță redusă la efort și acumularea lichidelor, uneori cu umflarea gleznelor. Insuficiența cardiacă poate apărea în urma unui infarct, în contextul hipertensiunii de lungă durată, al bolilor valvulare sau al cardiomiopatiilor.

Aritmiile cardiace

Aritmia cardiacă reprezintă tulburări ale formării sau conducerii impulsurilor electrice ale inimii. Ritmul cardiac poate deveni prea rapid, prea lent sau neregulat. Fibrilația atrială este o aritmie frecventă, asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral ischemic. Alte tulburări de ritm includ tahicardiile supraventriculare, tahicardiile ventriculare și bradicardiile.

Bolile valvulare

Afecțiunile valvelor cardiace pot împiedica circulația normală a sângelui. Stenoza valvulară presupune îngustarea orificiului prin care trece sângele. Regurgitarea valvulară apare atunci când valva nu se închide corespunzător și permite întoarcerea unei cantități de sânge. Stenoza aortică și insuficiența mitrală sunt exemple de boli valvulare care pot necesita monitorizare, tratament intervențional sau chirurgie.

Cardiomiopatiile

Cardiomiopatiile sunt afecțiuni ale mușchiului cardiac care pot modifica dimensiunile, structura sau funcția inimii. Principalele forme includ cardiomiopatia dilatativă, cardiomiopatia hipertrofică, restrictivă și aritmogenă. Cauzele pot fi genetice sau dobândite, iar unele cazuri necesită investigații familiale.

Bolile vasculare și accidentul vascular cerebral

Boala arterială periferică afectează frecvent arterele membrelor inferioare și poate provoca dureri la mers, numite claudicație intermitentă. Accidentul vascular cerebral (AVC) apare prin întreruperea circulației într-o regiune a creierului sau prin ruperea unui vas cerebral. Este o urgență medicală care necesită intervenție rapidă.

Cauzele și factorii de risc ai bolilor cardiovasculare

Cauzele BCV diferă în funcție de diagnostic. Ateroscleroza are un rol important în boala coronariană, boala arterială periferică și numeroase accidente vasculare cerebrale ischemice. Hipertensiunea poate deteriora vasele și poate determina îngroșarea mușchiului cardiac, iar diabetul și dislipidemia favorizează progresia aterosclerozei.

Factorii de risc modificabili

Principalii factori asupra cărora se poate interveni sunt:

              · fumatul și expunerea la fumul de tutun;

              · hipertensiunea arterială;

              · colesterolul LDL crescut;

              · diabetul zaharat și controlul glicemic insuficient;

              · sedentarismul;

              · excesul ponderal, în special adipozitatea abdominală;

              · alimentația bogată în sare și grăsimi saturate;

              · consumul excesiv de alcool.

Controlul lor poate reduce riscul de infarct, accident vascular cerebral și alte complicații cardiovasculare.

Factorii de risc nemodificabili

Vârsta, antecedentele familiale și predispoziția genetică influențează riscul cardiovascular. Istoricul familial de boală cardiovasculară aterosclerotică prematură este relevant, în special când există rude de gradul întâi afectate înainte de 55 de ani, în cazul bărbaților, sau înainte de 65 de ani, în cazul femeilor.

Simptomele bolilor cardiovasculare

Manifestările depind de boala prezentă și de severitatea acesteia. Unele afecțiuni, precum hipertensiunea arterială sau ateroscleroza în stadii incipiente, pot evolua fără simptome.

Durerea toracică și dificultățile de respirație

Durerea sau presiunea în piept poate indica ischemie miocardică, mai ales când apare la efort și se ameliorează în repaus. Disconfortul poate iradia către brațe, spate, gât sau mandibulă. Dispneea poate apărea în boala coronariană, insuficiența cardiacă, afecțiunile valvulare și alte boli cardiopulmonare.

Palpitațiile, amețelile și episoadele de leșin

Palpitațiile pot fi percepute ca bătăi rapide, puternice sau neregulate ale inimii. Ele nu indică întotdeauna o boală cardiacă, dar necesită evaluare când sunt persistente sau asociate cu alte simptome.

Leșinul, mai ales dacă apare în timpul efortului sau este precedat de palpitații, poate indica o problemă cardiovasculară importantă.

Semnele care impun apelarea serviciului 112

Solicită imediat ajutor medical dacă apar durere toracică persistentă, dificultăți severe de respirație, pierderea conștienței sau semne neurologice acute.

Slăbiciunea bruscă a unui braț, asimetria feței și tulburările de vorbire pot indica un accident vascular cerebral. Nu aștepta dispariția simptomelor și nu conduce singur către spital.

Diagnosticul bolilor cardiovasculare și investigațiile recomandate

Diagnosticul pornește de la consultația cardiologică, în cadrul căreia medicul evaluează simptomele, antecedentele familiale, factorii de risc și tratamentele administrate. Examinarea include măsurarea tensiunii arteriale, evaluarea pulsului și auscultația cardiacă.

Investigațiile sunt alese în funcție de boala suspectată. Nu fiecare pacient are nevoie de toate testele disponibile.

Electrocardiograma și monitorizarea Holter ECG

Electrocardiograma (EKG) înregistrează activitatea electrică a inimii. Poate identifica tulburări de ritm, modificări de conducere și semne sugestive pentru ischemie sau infarct miocardic.

Monitorizarea Holter ECG înregistrează ritmul cardiac timp de 24–48 de ore sau mai mult, în funcție de dispozitiv. Este utilă pentru identificarea aritmiilor intermitente, care pot lipsi în momentul efectuării unui EKG obișnuit.

Ecocardiografia și investigațiile imagistice

Ecocardiografia utilizează ultrasunete pentru examinarea structurii și funcției inimii. Permite evaluarea ventriculelor, atriilor, valvelor și a fracției de ejecție a ventriculului stâng. În funcție de indicație, medicul poate recomanda RMN cardiac, angio-CT coronarian sau teste imagistice de ischemie.

Analizele de sânge pot include profilul lipidic, glicemia, hemoglobina glicozilată și markerii funcției renale. În situații specifice sunt necesare troponina cardiacă sau peptidele natriuretice.

Coronarografia pentru evaluarea arterelor coronare

Coronarografia este o investigație invazivă care permite vizualizarea arterelor coronare și identificarea stenozelor. Cardiologul intervenționist introduce un cateter prin artera radială sau femurală și injectează substanță de contrast. Imaginile obținute prin fluoroscopie arată localizarea și întinderea leziunilor coronariene.

Coronarografia nu este o investigație de rutină pentru toate bolile cardiovasculare. Conform ghidului ESC din 2024, este indicată în anumite situații, precum probabilitatea clinică foarte ridicată de boală coronariană obstructivă, angina severă persistentă în ciuda tratamentului sau rezultatele investigațiilor neinvazive care indică un risc crescut.

Tratamentul bolilor cardiovasculare

Tratamentul se stabilește în funcție de diagnostic, severitatea bolii, funcția cardiacă și afecțiunile asociate. Poate include medicamente, proceduri intervenționale sau intervenții chirurgicale.

Tratamentul medicamentos

Medicamentele utilizate în bolile cardiovasculare au indicații diferite:

              · Antihipertensivele contribuie la controlul tensiunii arteriale.

              · Statinele și alte hipolipemiante reduc colesterolul LDL și riscul de evenimente cardiovasculare aterosclerotice.

              · Antiagregantele plachetare sunt utilizate în anumite forme de boală cardiovasculară aterosclerotică.

              · Anticoagulantele sunt indicate, printre altele, pentru prevenirea accidentului vascular cerebral la pacienții eligibili cu fibrilație atrială.

              · Medicamentele pentru insuficiență cardiacă urmăresc reducerea simptomelor și, în funcție de tipul bolii, îmbunătățirea prognosticului.

Alegerea medicamentelor și a dozelor aparține medicului. Antiagregantele și anticoagulantele nu trebuie administrate preventiv fără indicație, deoarece pot crește riscul de sângerare.

Procedurile de cardiologie intervențională

Cardiologia intervențională permite tratarea anumitor afecțiuni prin proceduri efectuate cu ajutorul cateterelor, fără deschiderea chirurgicală a toracelui. Printre intervenții se numără angioplastia coronariană cu stent, implantarea transcateter a valvei aortice (TAVI) și închiderea percutanată a unor defecte cardiace, la pacienții cu indicație.

Angioplastia coronariană urmărește restabilirea fluxului sanguin printr-o arteră îngustată. Medicul dilată segmentul afectat și implantează, atunci când este indicat, un stent farmacologic activ.

Procedurile de electrofiziologie, precum ablația prin cateter, pot trata anumite aritmii. Pentru anumite bradicardii sau tulburări severe de conducere poate fi necesar un stimulator cardiac, iar pentru pacienții cu risc  de aritmii ventriculare amenințătoare de viață  poate fi necesară implantarea unui   defibrilator cardiac.

Tratamentul chirurgical

Chirurgia cardiovasculară rămâne necesară pentru anumite afecțiuni, inclusiv boala coronariană complexă, unele valvulopatii și patologiile aortei. Bypassul aortocoronarian creează căi alternative pentru circulația sângelui în jurul arterelor coronare îngustate.

Chirurgia valvulară poate presupune repararea sau înlocuirea valvei afectate. Alegerea între intervenția percutanată și operația chirurgicală depinde de anatomia leziunilor, riscul procedural și beneficiile estimate pentru pacient.

Prevenirea bolilor cardiovasculare și reducerea riscului de complicații

Prevenția cardiovasculară presupune identificarea factorilor de risc și intervenția asupra lor înainte de apariția unui eveniment major. La persoanele diagnosticate deja cu boală cardiovasculară, măsurile de prevenție urmăresc reducerea riscului de recidivă și de progresie.

Renunțarea la fumat, activitatea fizică regulată, alimentația bogată în legume, fructe, leguminoase și cereale integrale, precum și reducerea consumului de sare contribuie la protejarea sănătății cardiovasculare.

Evaluarea riscului cardiovascular prin SCORE2

Pentru persoanele fără boală cardiovasculară aterosclerotică diagnosticată și fără anumite afecțiuni care necesită evaluare separată, medicul poate utiliza instrumente precum SCORE2 și SCORE2-OP. SCORE2 estimează riscul de evenimente cardiovasculare fatale și nonfatale la 10 ani pentru persoanele cu vârste între 40 și 69 de ani. SCORE2-OP este destinat persoanelor de minimum 70 de ani.

Modelele iau în calcul factori precum vârsta, sexul, fumatul, tensiunea arterială și valorile colesterolului. Rezultatul ajută medicul să stabilească intensitatea măsurilor preventive.

Evaluarea și tratamentul bolilor cardiovasculare la Monza Ares

La centrele medicale Monza Ares, evaluarea cardiologică și investigațiile specializate pot contribui la identificarea bolilor coronariene și la stabilirea indicației pentru proceduri intervenționale.

În funcție de diagnostic, pacienții pot necesita coronarografie, angioplastie coronariană sau evaluare multidisciplinară pentru alte intervenții cardiovasculare.

Programează un consult cardiologic la Monza Ares dacă ai simptome sugestive pentru o afecțiune cardiovasculară, factori de risc multipli sau un diagnostic care necesită evaluare suplimentară. Medicul va stabili investigațiile și opțiunile de tratament potrivite situației clinice.

Întrebări frecvente despre bolile cardiovasculare

Ce înseamnă BCV pe un document medical?

BCV este abrevierea pentru boală cardiovasculară sau boli cardiovasculare. Termenul include afecțiunile inimii și ale vaselor de sânge și nu identifică singur un diagnostic specific.

Care sunt bolile cardiovasculare frecvente?

Printre afecțiunile întâlnite frecvent se numără hipertensiunea arterială, boala coronariană, insuficiența cardiacă, fibrilația atrială și bolile valvulare.

Ce analize sunt recomandate pentru evaluarea riscului cardiovascular?

Medicul poate recomanda profil lipidic, glicemie, hemoglobină glicozilată și analize pentru funcția renală. Alegerea investigațiilor depinde de vârstă, factorii de risc și antecedente.

Când este necesară coronarografia?

Coronarografia este indicată în anumite situații de suspiciune sau diagnostic de boală coronariană, inclusiv în sindroamele coronariene acute și la pacienții cu probabilitate foarte ridicată de boală obstructivă ori rezultate neinvazive cu risc crescut.

Cât durează internarea pentru coronarografie?

În cazurile programate, externarea poate avea loc în aceeași zi sau după o noapte de supraveghere. Durata depinde de starea pacientului, rezultatul investigației și eventualele proceduri suplimentare.

Pot fi prevenite bolile cardiovasculare?

O parte importantă a bolilor cardiovasculare aterosclerotice poate fi prevenită sau întârziată prin controlul tensiunii, colesterolului și diabetului, renunțarea la fumat și menținerea activității fizice. Bolile congenitale și unele afecțiuni genetice nu pot fi prevenite prin schimbarea stilului de viață.

Bolile cardiovasculare se pot vindeca definitiv?

Depinde de afecțiune. Unele tulburări de ritm pot fi tratate cu succes prin ablație, în timp ce ateroscleroza și insuficiența cardiacă necesită frecvent tratament și monitorizare pe termen lung.