Cum afectează stresul sănătatea inimii? Descoperă legătura dintre stres și bolile cardiovasculare

Care este legătura dintre stres și bolile cardiovasculare?

Atunci când suntem stresați, corpul nostru activează un răspuns de urgență, cunoscut sub numele de reacția „luptă sau fugi”, eliberând hormoni precum adrenalina și cortizolul. Acești hormoni cresc temporar ritmul cardiac și tensiunea arterială, pregătind corpul pentru o acțiune rapidă. Problema apare atunci când stresul devine cronic, iar aceste reacții fiziologice se mențin pe termen lung, solicitând constant inima și vasele de sânge. Această solicitare prelungită poate duce la o serie de modificări dăunătoare care cresc semnificativ riscul de a dezvolta afecțiuni cardiace grave.[1]

Pe lângă acest impact direct asupra sănătății cardiovasculare, stresul mai poate avea și un impact indirect, în sensul că poate duce la adoptarea unor comportamente care cresc riscul de boli cardiovasculare.

Mecanismele prin care stresul afectează inima

Au fost investigate mai multe posibile mecanisme sau legături între stres și bolile cardiovasculare, inclusiv:

• creșterea tensiunii arteriale (hipertensiune arterială) - stresul cronic menține tensiunea arterială ridicată, forțând inima să lucreze mai mult și deteriorând pereții arterelor în timp; acest lucru crește riscul de boli coronariene, atac de cord și accident vascular cerebral; 
• inflamație cronică - hormonii de stres pot declanșa și menține o stare de inflamație în tot corpul; inflamația are un rol important în dezvoltarea aterosclerozei, procesul de îngroșare și întărire a arterelor din cauza acumulării de placă, ceea ce restricționează fluxul sanguin către inimă; 
• modificări ale colesterolului și glicemiei - stresul cronic poate duce la creșterea nivelului de colesterol „rău” (LDL) și trigliceride, precum și la creșterea glicemiei; aceste modificări cresc riscul de diabet, un factor de risc recunoscut pentru bolile cardiovasculare; 
• comportamente nesănătoase - sub influența stresului, multe persoane ajung să adopte comportamente nesănătoase, cum ar fi alimentația excesivă, nesănătoasă, fumatul, consumul de alcool și lipsa activității fizice; toate aceste comportamente contribuie direct la riscul de boli de inimă.[1][2][3]

Semne că stresul îți afectează sănătatea inimii

Poate fi dificil de estimat când și în ce măsură ți-a afectat stresul sănătatea inimii. Există însă anumite simptome și semne care sunt frecvent asociate cu bolile cardiovasculare și care, în special în condiții de stres cronic, pot indica necesitatea unui consult cardiologic. Acestea includ:

• tensiunea arterială persistent crescută; 
• palpitațiile; 
• durerile în piept sau disconfortul toracic; 
• bătăile neregulate ale inimii;
• dificultățile de respirație;
• amețelile sau leșinul;
• oboseala persistentă;
• umflarea (edemul) membrelor.[4]

Multe dintre simptomele de mai sus pot avea multiple cauze, nu doar o boală cardiovasculară, dar nu ar trebui să le ignori. O vizită la medic te poate ajuta nu doar să identifici cu exactitate cauza lor și să afli dacă și de ce tip de tratament ai nevoie, ci și să previi potențialele complicații la care poate duce o afecțiune care nu este depistată și tratată la timp.

Cum pot fi gestionate bolile cardiovasculare? 

Dacă, după vizita la medic și efectuarea analizelor și investigațiilor recomandate, ai fost diagnosticat/ă cu o boală cardiovasculară, trebuie să știi că există mai multe opțiuni de tratament. Este însă necesară adesea o abordare multidisciplinară pentru a se putea lua cele mai bune strategii de tratament, în special în cazurile complexe. În astfel de situații, în cadrul centrului integrat de cardiologie MONZA ARES din Spitalul Monza, deciziile de tratament vor fi luate de Heart Team, echipa noastră de specialiști care include cardiologi clinicieni, cardiologi intervenționiști, chirurgi cardiovasculari și medici din alte specialități.

Este bine de știu că, în prezent, multe boli de inimă care nu pot fi gestionate prin tratament medicamentos, conservator, pot fi abordate prin intervenții microinvazive, adică prin proceduri ce implică doar incizii mici, mai puține riscuri și o recuperare mai rapidă. Chirurgia clasică, deschisă, este soluția la care se apelează, de regulă, doar când alte metode de tratament au eșuat ori pacientul nu este un candidat potrivit pentru proceduri minim invazive.

Strategii de gestionare a stresului pentru o inimă sănătoasă

Se spune adesea că prevenția este cel mai bun tratament, iar acest lucru poate fi adevărat și când vorbim despre stres și sănătatea cardiovasculară. Pentru a limita impactul stresului asupra inimii tale, este important să găsești metode de a-l gestiona eficient. Iată câteva sugestii:

• fă mișcare regulat; exercițiile fizice sunt un antidot puternic împotriva stresului, îmbunătățesc starea de spirit și ajută la reglarea nivelurilor de hormoni de stres; plimbările în natură, meditația sau yoga sunt opțiuni excelente; 
• petrece timp cu cei dragi; 
• dormi suficient, șapte până la nouă ore de somn pe noapte; 
• menține o atitudine pozitivă;
• practică tehnici de relaxare; meditația, exercițiile de respirație profundă sau simpla ascultare a muzicii preferate te pot ajuta să te relaxezi și să reduci tensiunea;
• găsește un hobby stimulant; o activitate care îți place și te captivează te poate ajuta să nu te mai gândești la grijile tale și să reduci nivelul de stres.[3]

Stresul poate avea un impact profund asupra corpului, contribuind inclusiv la dezvoltarea și progresia bolilor cardiovasculare. Prin urmare, adoptarea unor strategii eficiente de gestionare a stresului este esențială pentru menținerea unei inimi sănătoase.  

Surse: 

1. „Stress and the Body”, British Heart Foundation, 4 Mar. 2025, www.bhf.org.uk/informationsupport/heart-matters-magazine/wellbeing/stress-and-the-body. Accesat la 30 Mai 2025.
2. Munir, Liam Z, and Eugene Francois. „Impact of Chronic Psychological Stress on Cardiovascular Disease Risk: A Narrative Review”, Heart and Mind, vol. 8, no. 4, 26 Sept. 2024, pp. 268–278, journals.lww.com/hhmi/fulltext/2024/08040/impact_of_chronic_psychological_stress_on.3.aspx, https://doi.org/10.4103/hm.hm-d-24-00040. Accesat la 30 Mai 2025.
3. „Stress and Heart Health”, American Heart Association, 21 June 2021, www.heart.org/en/healthy-living/healthy-lifestyle/stress-management/stress-and-heart-health. Accesat la 30 Mai 2025.
4. „10 Signs You Might Have Heart Disease”, British Heart Foundation, 21 Jan. 2025, www.bhf.org.uk/informationsupport/heart-matters-magazine/medical/signs-you-might-have-heart-disease. Accesat la 30 Mai 2025.