15 noiembrie 2021

Dr. Alina Oprescu, cardiolog pediatru: Sindromul inflamator multisistemic poate apărea la copii și la 2-3 luni după infecția cu COVID-19

Dr. Alina Oprescu, cardiolog pediatru: Sindromul inflamator multisistemic poate apărea la copii și la 2-3 luni după infecția cu COVID-19

Articol medical scris de către Dr. Alina Oprescu, medic specialist cardiolog pediatru la ARES Bucuresti

Cuprins

Dr. Alina Oprescu, medic specialist cardiologie pediatrică este unul dintre cei mai apreciați medici cardiologi pediatri din țară. La ARES, în Spitalul Monza, dr. Oprescu acordă consultații și evaluează ecografic micii pacienți. În contextul pandemiei COVID-19, cu varianta Delta a virusului, care afectează copiii mai mult decât alte variante ale virusului, dr. Oprescu atrage atenția asupra unei consecințe nedorite a afectării COVID-19 la copii: sindromul PIMS.

Există copii, care în timpul sau după infecția cu SARS-CoV-2 vor dezvolta simptome cardiovasculare asociate cu disfuncții de organe și vor face așa numitul sindrom PIMS - Sindrom inflamator multisistemic. Acești copii ajung să fie internați în secții de terapie intensivă și trebuie urmăriți îndeaproape, inclusiv din punct de vedere cardiovascular, avertizează dr. Alina Oprescu.

În mod surprinzător, marea majoritate a copiilor care au făcut forme urâte de COVID au fost copii care nu aveau nicio patologie anterioară” spune dr. Oprescu.

Miocardita, cea mai frecventă complicație cardiacă

Potrivit specialistului nostru, copiii ajung la spital cu erupție, conjunctivită, febră foarte mare, probleme gastro-intestinale precum diaree, vărsături, dureri abdominale, tuse. Unii dintre acești copii au status neurologic afectat ca și cum ar mima o meningită sau o encefalită.

Toate cazurile se manifestă cu creșterea markerilor inflamatori foarte mult, cu creșterea enzimelor miocardice, cu creșterea unor markeri de insuficiență cardiacă, în mare cam același tablou. Afectarea cardiacă se poate manifesta în mai multe feluri. Mulți copii fac miocardită, o formă de inflamare a mușchiului cardiac. Ecografic apare o disfuncție a contractilității inimii și cresc enzimele de necroză miocardică. Alți copii fac forme de afectare valvulară, o inflamație a valvelor cardiace. Practic aceste valve nu se mai închid cum trebuie și apar diverse tipuri de insuficiențe – mitrale, aortice. Unii dintre copii dezvoltă forme cu pericardită, adică se acumulează lichid între mușchiul cardiac și învelișul acestuia. Și alții dezvoltă o formă în care se dilată arterele coronare. O așa numită boala Kawasaki” explică dr. Oprescu.

Sindromul inflamator poate apărea și la 2-3 luni de la infecție

Dr. Oprescu atrage atenția părinților să urmărească pe termen lung copiii care au trecut prin boală. Sindromul inflamator multisistemic nu se manifestă întotdeauna la momentul bolii propriu-zise. La foarte mulți copii poate apărea la o perioadă de 2-3 luni de la infecție. În acel moment, reapare febra, însoțită de tuse, vărsături, dureri abdominale, un status mental alterat: copilul fie este somnolent, fie foarte agitat. Chiar dacă aceste simptome nu par a fi asociate cu infecția avută în trecut, părinții trebuie să ia imediat legătura cu medicul pediatru.

Copiii cu vârsta până în 5 ani fac mai degrabă formă Kawasaki, adică formă cu afectare de coronare, dilatare de coronare care trebuie urmărită mai îndelung. După 5 ani, fac mai mult partea aceasta de inflamație și vasculită. De altfel sunt și copii care au venit în șoc cardiac. După o infecție cu COVID, mai mult sau mai puțin simptomatică la momentul când copilul a avut COVID” atrage atenția dr. Alina Oprescu.

Simptomele la care trebuie să fie atenți părinții sunt sindromul febril prelungit, o erupție pe piele, afectare gastro-intestinală etc. În plus, dacă micuțul devine mai somnolent, nu răspunde la stimuli, e tahicardic sau are tensiunea scăzută, este important să fie apelat de urgență numărul 112.

Ce se întâmplă după externarea din spital?

”După ce trece această furtună din organism, acest PIMS, cei mai mulți copii vor merge acasă cu un tratament care va fi prelungit o perioadă, in funcție de cum se normalizează markerii și cum evoluează inclusiv partea de afectare cardiacă. Marea majoritate merg cu un tratament ce implică corticoterapie la domiciliu, pentru a controla acel sindrom inflamator și asta înseamnă ca acel copil să mănânce mai puțin sărat, atâta timp cât este pe tratament” explică dr. Oprescu.

Copiii care nu necesită tratament la externare vor avea un regim normal de viață, cu alimentație echilibrată și diversificată. Dr. Oprescu recomandă ca în primele șase săptămâni să fie restricționată activitatea fizică, copiii limitându-se la eforturi minore. Evaluarea periodică, la o lună și șase luni este strict recomandată.

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Call Center031 9300

ARES Constanta - SCJU Constanta

Bulevardul Tomis 145,
Constanta, Incinta Spitalului Clinic Judetean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" Constanta

SOM - Enayati

Șoseaua Gheorghe Ionescu Sisești nr 8A

Cluj

Bld. Republicii nr. 8
Cluj Napoca

ARES - Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27
Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Tulcea

Str. 1848, nr. 32 , Tulcea

ARES Pitesti - Muntenia Hospital

Str. Pictor Nicolae Grigorescu 2A
Pitesti - Arges, Incinta Spitalului Muntenia Hospital

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.