Angina pectorală – cauze, simptome și tratament

Angina pectorală – cauze, simptome și tratament
Publicat: 25 noiembrie 2019
Ultima actualizare: 22 aprilie 2026

Distribuie:

Cuprins

Angina pectorală – cauze, simptome și tratament

Ți s-a întâmplat vreodată să simți o durere sau o senzație de disconfort la nivelul pieptului? Este posibil să fie vorba de angină pectorală (angor pectoral), o manifestare des întâlnită a afecțiunilor cardiace și una a cărei apariție nu ar trebui niciodată ignorată. Continuă să citești pentru a afla tot ce trebuie să știi despre angina pectorală, inclusiv care sunt cauzele acestea și de ce reprezintă ea un semnal de alarmă.  

Ce este angina pectorală

Angina pectorală este un tip de durere în piept cauzată de reducerea fluxului sangvin care aprovizionează mușchiul cardiac. Ea este un simptom al bolii coronariene și se poate manifesta atât la femei, cât și la bărbați.

Angina este descrisă de majoritatea pacienților ca o senzație de presiune, greutate sau tensiune în piept. Mulți dintre cei care au resimțit angina pectorala au descris senzația ca pe o gheară în piept.

Deși este un simptom comun, ea poate fi greu de distins de alte tipuri de dureri în piept, ale căror cauze nu sunt întotdeauna de natură cardiacă. Tocmai de aceea este indicat să te prezinți cât mai repede la un medic dacă observi apariția acestui simptom.[2]

Cauzele anginei pectorale

Principala cauză a anginei pectorale este restricționarea fluxului sangvin către inimă. Mușchiul cardiac are nevoie de oxigenul pe care îl transportă în mod normal sângele. Atunci când fluxul sangvin este redus, inima nu primește suficient oxigen și apare ischemia cardiacă (infarct miocardic).

Cea mai frecventă cauză pentru ischemia cardiacă este boala coronariană cronică. Pe arterele coronare (arterele care alimentează inima cu sânge) se depune, în timp, o placă de aterom formată din calciu, colesterol și alți produși sangvini. Acest proces se numește ateroscleroză. Îngustarea arterelor, prin procesul de ateroscleroză, determină o reducere semnificativă a cantității de sânge care ajunge la inimă.

Totuși, deși inima nu primește suficient oxigen, angina pectorală nu se manifestă permanent. Acest lucru se întâmplă pentru că în anumite cazuri, ca de exemplu atunci cînd pacientul se află în stare de repaus, cantitatea de oxigen primită de mușchiul cardiac este suficientă. Lucrurile stau diferit atunci când crește nevoia de oxigen, când pacientul depune efort fizic și apar durerile în piept.

Tipuri de angină pectorală 

În funcție de cauza și severitatea simptomelor, există mai multe tipuri de angină pectorală: 

  • angina pectorală stabilă; 
  • angina pectorală instabilă; 
  • angina Prinzmetal. 

Primele două sunt mai des întâlnite, iar dintre acestea, angina instabilă este cea mai gravă.[5]

Angina pectorală stabilă 

Este cel mai comun tip de angină și este provocată, de obicei, de efortul fizic. Poate apărea, de exemplu, atunci când urci scările, faci exerciții fizice sau mergi pe jos. Situațiile stresante, temperaturile scăzute, mesele copioase sau fumatul pot fi alți factori declanșatori pentru angina pectorală.

Angina pectorală instabilă

Această formă de angină este considerată mai gravă deoarece poate fi semnul unei urgențe medicale. Angina instabilă apare atunci când depozitele de grăsime de pe pereții arterelor se rup și se formează cheaguri, arterele se îngustează brusc iar fluxul de sânge este redus considerabil. Acest tip de angină nu cedează la repaus și nici la tratamentul obișnuit. Dacă fluxul de sânge nu este reluat poate apărea infarctul miocardic. De aceea, situațiile când angina durează mai mult de câteva minute și nu cedează la tratament trebuie considerate urgențe.

Angina Prinzmetal

Cunoscută și ca angorul lui Prinzmetal, este un tip de angină mai rar întâlnit. Este provocată de un spasm al arterei coronare care produce efectul de îngustare temporară a arterei. Această îngustare reduce fluxul sangvin și provoacă durerile în piept. Stresul emoțional, fumatul sau uzul substanțelor stupefiante ilegale pot avea acest efect.

null

Cazuri tratate la MONZA ARES

Noutăți
8 noiembrie 2022
Durerea în piept, semn că inima se află în suferință
Pentru că acuza dureri în piept la efort, pacientul a fost internat în secția de Cardiologie Intervențională Ares din spitalul Monza, unde i-au fost făcute investigațiile necesare și astfel, a putut primi un tratament corespunzător.

Vezi mai mult
Noutăți
10 octombrie 2022
Tratamentul infarctului miocardic la Tulcea
Vă prezentăm cazul pacientei noastre, în vârstă de 73 de ani care a solicitat ajutorul medicilor ARES din spitalul județean Tulcea. Pacienta a fost diagnosticată cu infarct miocardic acut și a primit tratamentul care i-a salvat viața.

Vezi mai mult
Noutăți
22 iunie 2023
Leziuni de trunchi comun tratate la ARES Constanța
Un pacient de 52 de ani a fost tratat de o stenoză severă care bloca circulația sângelui în una dintre cele mai importante artere coronariene.

Vezi mai mult

Simptomele anginei pectorale

Simptomele anginei pectorale pot varia de la o persoană la alta, în funcție de mai mulți factori, inclusiv tipul de angină pectorală sau sexul persoanei afectate. Principalul simptom este reprezentat, bineînțeles, de durerea în piept. Alte simptome generale ale anginei pectorale sunt:

  • durerea în braț, gât, maxilar, umăr sau spate; 
  • amețelile; 
  • oboseala; 
  • dificultățile de respirație; 
  • transpirațiile;
  • greața. 

Este important ca la debutul acestor simptome să te prezinți la un medic cardiolog care să stabilească dacă suferi de angină stabilă sau instabilă. În timp ce angina stabilă poate fi ținută sub observație și tratament, angina instabilă poate indica iminența unui infarct miocardic.

Simptomele anginei stabile

Dacă ai angină stabilă, vei putea identifica un anumit tipar după care apar simptomele și chiar prezice când va apărea un episod, iar acest tipar va rămâne constant cel puțin 2 luni.[6] Principalele caracteristici ale acestei forme de angină sunt: 

  • apare la efort, când faci exerciții fizice sau urci scările;
  • durerea este similară la fiecare episod de angină:
  • episoadele durează puțin, nu mai mult de 5 minute;
  • durerea dispare dacă te odihnești sau iei tratamentul prescris de medic;
  • episoadele de angină apar adesea în prima parte a zilei, între ora 6 și prânz.[4]

Simptomele anginei instabile

Spre deosebire de angina stabilă, în cazul anginei instabile nu poate fi identificat un anumit model anginos. Se diferențiază de aceasta prin faptul că: 

  • apare chiar și în repaus;
  • durerea este diferită față de episoadele obișnuite de angină;
  • episodul este neașteptat;
  • durerile sunt mai puternice și durează mai mult decât în cazul anginei stabile, uneori chiar și 30 de minute;
  • durerea nu cedează la repaus sau tratamentul obișnuit;
  • poate marca debutul unui infarct miocardic acut. 

Simptomele anginei Prinzmetal

  • apare în repaus;
  • durerile sunt puternice;
  • cedează la tratamentul prescris de medicul cardiolog;
  • episoadele apar, de obicei, în timpul nopții, după ora 00:00.[6] 

Simptomele anginei la femei

Femeile pot resimți simptomele anginei diferit față de bărbați. Acest lucru duce, de obicei la amânarea unui control medical. Durerea în piept specifică anginei poate fi înlocuită în cazul femeilor de:

  • stări de vertij;
  • dificultăți de respirație;
  • dureri abdominale;
  • disconfort la nivelul gâtului, maxilarului sau al spatelui;
  • senzația de „junghi” în locul „ghearei în piept”. 

Diagnosticare angina pectorală

Pentru a diagnostica angina pectorală, medicul cardiolog va face o serie de teste și investigații:

  • electrocardiograma – oferă informații importante despre ritmul electric al inimii; pot apărea modificări pe electrocardiogramă dacă mușchiul cardiac nu beneficiază de suficient oxigen, din cauza bolii coronariene; 
  • testul de efort – angina este mai ușor de depistat atunci când pacientul face efort; 
  • ecografia cardiacă – pe imaginile obținute ecografic se pot identifica porțiunile din mușchiul cardiac care au avut de suferit din cauza lipsei de oxigen; 
  • analize de sânge – prezența anumitor enzime în sânge indică faptul că a avut loc un infarct miocardic; 
  • coronarografie sau angiografia coronariană – această metodă de diagnostic folosește razele X pentru a examina interiorul arterelor coronare și a stabili dacă acestea sunt îngustate; 
  • examenul CT cardiac – computer tomografia cardiacă oferă informații despre nivelul de stenozare a arterelor, precum și daca mușchiul cardiac este mărit;
  • RMN-ul cardiac – această metodă de diagnostic oferă informații relevante despre structura inimii și a arterelor coronare.

Tratamentul anginei pectorale 

Dacă simți pentru prima dată simptomele anginei pectorale este important să faci o vizită medicului cardiolog pentru a stabili de ce tip de angină suferi. Dacă ești în evidențele medicului cardiolog cu angină stabilă, apelează serviciul de urgență atunci când durerea este mai puternică, durează mai mult de 5 minute și nu cedează la tratamentul obișnuit.

Tratamentul anginei pectorale diferă în funcție de tipul de angină de care suferi. Tratamentul anginei constă în schimbări ale stilului de viață, administrarea de medicamente sau intervenții minim invazive ori chirurgicale. Scopul tratamentului este să reducă frecvența simptomelor anginei pectorale și să prevină apariția unui infarct miocardic acut. Opțiunile de tratament includ:

  • angioplastia coronariană – este o procedură minim-invazivă ce presupune dilatarea arterelor îngustate cu ajutorul unui balon și/sau al unui stent; este recomandată în cazurile de angină instabilă sau atunci când tratamentul medicamentos nu mai este suficient pentru a ține sub control angina stabilă cronică; după această procedură, mușchiul cardiac este revascularizat iar simptomele anginei sunt reduse sau dispar complet; 
  • bypassul coronarian – este tratamentul chirurgical în cadrul căruia o porțiune dintr-o venă sau arteră prelevată din altă parte a corpului este folosită pentru a devia circulația sângelui în zona stenozată; în urma acestei intervenții chirurgicale, fluxul sangvin normal este reluat iar simptomele anginei pectorale sunt reduse sau dispar; 
  • tratamentul medicamentos – constă în administrarea de substanțe (antiagregant plachetar) care relaxează pereții arterelor, împiedică procesul de coagulare a sângelui, reduc bătăile inimii, nivelul colesterolului din sânge sau tensiunea arterială; 
  • schimbări ale stilului de viață – renunțarea la fumat, o dietă echilibrată, fără grăsimi saturate, exerciții fizice regulate, odihnă și evitarea stresului pot contribui la reducerea frecvenței cu care apar simptomele anginei pectorale.

Proceduri pentru tratamentul anginei pectorale disponibile la MONZA ARES

Proceduri
Angioplastie coronariană cu stenturi / Tratament angină pectorală ischemie cardiacă
Arterele tale coronare furnizează inimii sânge bogat în oxigen. De-a lungul vieții, din diverse cauze, pe aceste artere se acumulează depuneri de calciu, colesterol și alte substanțe și se formează plăci de aterom, ceea ce duce la îngustarea sau chiar blocarea completă a acestora. Acest proces se numește ateroscleroză și afectează circulația sângelui către inimă. Este o problemă ce poate fi însă rezolvată cu ajutorul angioplastiei coronariene. [1][2] Ce este angioplastia coronariană cu stenturi?  Angioplastia coronariană este o procedură minim invazivă prin care sunt lărgite arterele inimii îngustate sau blocate de plăcile de aterom. Procedura de angioplastie este indicată atunci când coronarografia efectuată arată îngustări critice (>70%) ale arterelor coronare. null Beneficiile procedurii  În majoritatea cazurilor, angioplastia duce la îmbunătățirea fluxului sangvin prin arterele coronare și la ameliorarea simptomelor cauzate de îngustarea sau blocarea acestora. În cazul unui atac de cord, această procedură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de tratament. Comparativ cu bypass-ul coronarian, riscurile și costurile sunt mai mici. Nu sunt necesare incizii chirurgicale sau anestezie generală. Perioada de spitalizare va fi mai scurtă și vei putea reveni la activitățile normale mai repede. [4][5] Când este necesară angioplastia coronariană cu stenturi? Ai putea avea nevoie de angioplastie dacă prezinți simptome precum: Durere toracică persistentă/ angină pectorală;  Electrocardiogramă (EKG) anormală;  Anomalii ale examenelor biologice – creșteri ale enzimelor cardiace sau ale troponinei; Oboseală la efort;    Palpitații;  Amețeli bruște;  Lipotimii, sincope (leșinuri sau pierderi ale stării de conștiență) - în special dacă ești un pacient cu factori de risc cardiovascular: hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, diabet zaharat;  Dificultăți de respirație.  null Ce se întâmplă în timpul procedurii? Din punct de vedere procedural, angioplastia coronariană cu stenturi este o continuare a coronarografiei, în scopul revascularizării arterelor coronare depistate cu stenoze. Procedura de angioplastie coronariană se efectuează într-o sală de angiografie, de către un medic cardiolog intervenționist, și are mai multe etape:  Se face o mică puncție la nivelul arterei femurale sau a celei radiale și se montează o teacă sterilă (un tub mic de plastic); Un cateter (o sondă foarte subțire prevăzută în vârf cu balon și/sau stent) este introdus prin teacă și ghidat până la nivelul arterelor coronare; este posibil să simți o ușoară presiune atunci când medicul introduce cateterul, dar niciun disconfort grav; [5] Este injectată substanța de contrast pentru a se observa circulația sângelui; este posibil să simți o senzație de căldură în acest moment; [5]  În locurile unde se observă îngustări ale arterelor, se intervine, fie prin dilatarea arterei cu un balon, fie prin montarea unui stent; prin umflarea balonului, se produce dilatarea zonei de stenoză (este normal să simți un ușor disconfort când balonul este umflat); stenoza se aplatizează, iar placa de aterom este împinsă în pereții arterei coronare, având ca rezultat revascularizarea semnificativă a arterei coronare stenozate; de multe ori, dilatarea zonei de stenoză cu ajutorul balonului nu este suficientă, motiv pentru care se recurge la implantarea unui stent la inimă. După montarea stentului și terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore, ceea ce înseamnă că îți vei putea mișca piciorul în voie și te vei putea ridica din pat. Ce dispozitive medicale sunt folosite?  Pe parcursul angioplastiei coronariene se folosesc mai multe dispozitive medicale: teci, catetere, baloane și stenturi. Stentul este un tub sub formă de rețea metalică cilindrică și are capacitatea de a menține artera coronară deschisă. Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel (stenturi metalice simple), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan.  Stenturile coronariene pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Riscul apariției unei astfel de reacții adverse după montarea stentului se reduce la sub 1% în cazul folosirii unui dispozitiv farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative. Cât durează internarea?  Angioplastia coronariană prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedurile de coronarografie și angioplastie. Te poți întoarce la viața ta în numai câteva zile. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie coronariană, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Vei fi sfătuit să eviți să ridici obiecte grele sau efortul fizic intens timp de cel puțin o săptămână. Tot după o săptămână ar trebui să te poți întoarce și la lucru, în cazul în care este vorba de o angioplastie planificată. Dacă procedura a fost folosită ca tratament de urgență, adică dacă stentul a fost montat după un infarct, ar putea dura mai multe săptămâni sau chiar luni până când te vei recupera complet. Dacă observi simptome similare cu cele avute înainte de angioplastie, consultă un medic. [4]   Ce schimbări apar pe termen lung?  După angioplastie, este important să iei măsuri pentru a avea grijă de sănătatea inimii tale și a reduce riscul apariției altor probleme în viitor:  Renunță la fumat;  Încearcă să reduci nivelul colesterolului;  Adoptă o dietă sănătoasă, săracă în grăsimi saturate; regimul alimentar este foarte important după operația de stent;  Menține o greutate sănătoasă;  Fă-ți regulat analizele de sânge;  Încearcă să ții sub control alte afecțiuni precum diabetul sau hipertensiunea arterială;  Fă mișcare în mod regulat;  Ia medicamentele prescrise de medic. [3] Nu uita: Fumatul și obezitatea sunt două dintre principalele cauze ale bolilor de inimă. Acestea pot afecta și șansele de reușită ale tratamentului. [4] Care sunt riscurile angioplastiei coronariene cu stenturi?  Angioplastia coronariană este considerată, în general, o procedură sigură. Acest lucru nu înseamnă însă că nu există anumite riscuri și complicații ce pot apărea în timpul sau după realizarea acesteia. Printre acestea se numără:   Reacție alergică la substanța de contrast sau unele medicamente; Apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor;  Infarct miocardic (șansă de 1/10000 de pacienți); Apariția de hematoame la locul de puncție; Afectarea arterei în care a fost introdusă teaca;  Sângerare excesivă ce necesită transfuzie de sânge;  Atac vascular cerebral;  Deces. [4] Angioplastia coronariană este una dintre cele mai des folosite metode de tratament pentru lărgirea arterelor îngustate sau blocate de plăcile de aterom. Este considerată o procedură relativ sigură, iar riscul apariției unei complicații variază în funcție de factori precum vârsta și starea ta generală de sănătate, precum și dacă ai avut sau nu un atac de cord. [4] Dacă ai nevoie de informații suplimentare, colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările. Nu neglija simptomele care te supără și nu amâna vizita la medic.  Care este prețul procedurii de angioplastie coronariană? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele procedurii, inclusiv asupra prețului. Știm că uneori recomandările medicale pot părea complicate și pot naște confuzii. De aceea, suntem aici pentru a-ți oferi informații corecte, personalizate cazului tău. Pentru a sta de vorbă cu un ARES Helper, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Surse de referință: “Angioplasty.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2021, medlineplus.gov/angioplasty.html. Accessed 26 May 2022. CDC. “Coronary Artery Disease.” Centers for Disease Control and Prevention, 19 July 2021, www.cdc.gov/heartdisease/coronary_ad.htm. Accessed 26 May 2022. “Coronary Angioplasty and Stents - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angioplasty/about/pac-20384761. Accessed 26 May 2022. NHS Choices. Overview - Coronary Angioplasty and Stent Insertion. 2022, www.nhs.uk/conditions/coronary-angioplasty/#:~:text=A%20coronary%20angioplasty%20is%20a,a%20narrowed%20or%20blocked%20artery.. Accessed 26 May 2022. RSNA, America. “Angioplasty and Vascular Stenting.” Radiologyinfo.org, 2020, www.radiologyinfo.org/en/info/angioplasty#895a6f7ec4d8482b831512350456aa76. Accessed 26 May 2022.

Vezi mai mult
Proceduri
Coronarografie - Angiografie coronariana / Diagnostic angina pectorala
Coronarografia sau angiografia coronariană este o procedură medicală ce ne ajută să obținem informații prețioase despre starea de sănătate a inimii și a arterelor coronare, adică a acelor vase care alimentează miocardul cu sânge. Este considerată cea mai bună metodă de diagnosticare a bolii coronariene, dar este folosită și când se suspectează că ar exista alte probleme cardiace. [3] Ce este coronarografia?  Primul lucru pe care trebuie să-l lămurim este că angiografia coronariană este o metodă de diagnosticare, nu de tratament.  Coronarografia presupune injectarea de către medicul cardiolog intervenționist a unei substanțe de contrast în arterele coronare. În acest fel, se obțin imagini (angiograme) [3] ale circulației sângelui în artere și se pot evidenția eventualele obstacole ce stau în calea curgerii normale a sângelui la acest nivel: stenoze (ateroscleroză sau îngustări ale arterelor) sau trombi (cheaguri de sânge). Această procedură îi va permite medicului tău să stabilească, într-o manieră extrem de precisă, nu doar numărul, ci și localizarea și severitatea stenozelor arterelor coronare.  Coronarografie Video: Aici puteti viziona un video explicativ despre coronarografie: Când ai nevoie de coronarografie/angiografie coronariană?  Procedura de coronarografie este indicată atunci când se suspectează prezența unui infarct miocardic sau a anginei pectorale caracterizate prin: durere toracică persistentă / angina pectorală  lipotimii, sincope (leșinuri sau pierderi ale stării de conștiență) la pacienți cu factori de risc cardiovasculari: hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, diabet zaharat EKG anormal; anomalii ale examenelor biologice – creșteri ale enzimelor cardiace sau ale troponinei. Această procedură mai poate fi folosită și pentru a diagnostica afecțiuni cardiace precum:  Boala coronariană – este cauzată de acumularea unor plăci de aterom (depozite de colesterol și calciu) pe pereții vaselor de sânge și poate provoca atacuri de cord și angină pectorală;  Boala cardiacă congenitală la copii – o serie de defecte cardiace congenitale care afectează funcționarea normală a inimii;  Bolile valvelor inimii - probleme cu funcționarea uneia sau mai multor dintre cele patru valve ale inimii;  Cardiomiopatie - o afecțiune a mușchiului inimii. De regulă, această procedură este recomandată pacienților care prezintă simptome precum:  Durere toracică (angină pectorală);  Oboseală puternică (oboseală la efort);  Palpitații;  Amețeli bruște;  Lipotimii;  Electrocardiogramă (ECG) anormală;  Dificultăți de respirație.  null Ce se întâmplă în timpul procedurii de coronarografie / angiografie coronariene Coronarografia se efectuează în sălile de angiografie din cadrul Centrelor ARES, în condiții sterile, sub anestezie locală. Pe tot parcursul acesteia, tu vei rămâne conștient și vei putea vorbi cu medicul. Te-ai putea simți somnoros sau s-ar putea chiar să ațipești.[1] Vei fi conectat în permanență la aparate de vizualizare și înregistrare a datelor. Iată cum va decurge procedura:  Ți se va cere să te întinzi pe o masă specială; Medicul cardiolog supraspecializat în Cardiologie Intervențională va alege tipul de abord, femural (la nivel inghinal) sau radial (la încheietura mâinii), după care va face anestezia locală pentru puncția arterei; Odată făcută puncția milimetrică, medicul cardiolog introduce în artera brahială, artera radială sau cea femurală un tub gol (teacă arterială) prin care introduce apoi o serie de ghiduri și catetere (tuburi lungi, subțiri și flexibile) cu care avansează prin ghidaj radioscopic până la originea arterelor coronare; Folosind aceste catetere, medicul cardiolog injectează substanță de contrast pe baza de iod care realizează opacifierea arterelor coronare și, prin expunerea la raze X, observă fluxul sangvin și eventualele blocaje; în timpul injectării substanței de contrast, este posibil să simți o ușoară senzație de căldură sau un gust metalic în gură; nu trebuie să te îngrijoreze acest lucru; [3] Imaginile se vizualizează pe un ecran, iar medicul îți va comunica diagnosticul. Dacă este necesar, adică dacă au fost identificate blocaje în calea curgerii normale a sângelui, se va efectua acum procedura de angioplastie coronariană cu balon și eventual cu un stent. După terminarea investigației, se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. Fie că angiografia coronariană a fost realizată prin abord femural sau radial, ți se va recomanda repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore și îți va permite să-ți miști piciorul în voie și să te ridici din pat. Cât durează internarea? Coronarografia prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de coronarografie. Te vei putea întoarce la viața ta, în numai câteva zile, cu condiția să eviți activitățile ce presupun efort fizic intens. [3] Interpretarea rezultatelor  După cum am menționat deja, rolul coronarografiei este de a ne ajuta să aflăm dacă și ce probleme există la nivelul vaselor de sânge. Ne poate arăta, de exemplu: Câte dintre arterele tale coronare sunt blocate sau îngustate;  Unde se află blocajele în vasele de sânge;  În ce măsură a fost afectat fluxul sangvin către inimă.  Toate aceste informații sunt necesare pentru a evalua starea de sănătate a inimii tale și, dacă este necesar, pentru a decide ce tratament este cel mai potrivit pentru tine. [1] Dacă nu sunt identificate stenoze sau obstrucții, se consideră că rezultatele sunt normale. [2] Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o procedură de coronarografie, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. El îți va spune și ce poți face sau nu pe parcursul recuperării după coronarografie. Dacă totul decurge așa cum ar trebui, îți vei putea relua activitatea imediat. Ți s-ar putea recomanda să eviți să faci baie în cadă pentru o săptămână sau chiar două după coronarografie. Vei putea face duș, dar este indicat să încerci să menții zona puncționată cât mai uscată. Vei fi mai sfătuit și să eviți să faci sport sau orice fel de activitate ce implică efort fizic intens timp de aproximativ 1-2 săptămâni. [3] Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge. Care sunt riscurile coronarografiei/angiografiei coronariene? Coronarografia este considerată, în general, o procedură sigură. Ca orice intervenție medicală, presupune și ea anumite riscuri. Printre acestea se numără: Alergia la substanța de contrast sau unele medicamente; Apariția palpitațiilor (aritmiilor) sau a leșinurilor;  Infarct miocardic (șansa de 1/10000 de pacienți);  Apariția de hematoame la locul de puncție. Care este prețul unei coronarografii? Pentru a afla detalii suplimentare despre prețul procedurii de coronarografie, completează formularul de contact din pagină. Unul dintre consilierii noștri medicali te va contacta în cel mai scurt timp. Coronarografia este o procedură minim invazivă, nedureroasă și fără riscuri mari. Este foarte utilă pentru diagnosticarea bolilor cardiovasculare și pentru stabilirea planului de tratament potrivit. În funcție de numărul sau severitatea blocajelor identificate, ar putea fi suficient tratamentul medicamentos sau ar putea fi necesară o altă intervenție minim invazivă și, în anume cazuri, intervenții chirurgicale. Medicul cardiolog îți va explica tot ce ține de această procedură în timpul consultului inițial, așa că nu ezita să pui întrebări dacă anumite aspecte nu îți sunt clare. De asemenea, consilierii noștri din cadrul ARES Help îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la orice întrebări ai avea.  Surse de referință:  “Coronary Angiogram - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angiogram/about/pac-20384904. Accessed 19 May 2022. “Coronary Angiography: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2014, medlineplus.gov/ency/article/003876.htm. Accessed 19 May 2022. NHS Choices. Overview - Cardiac Catheterisation and Coronary Angiography. 2022, www.nhs.uk/conditions/coronary-angiography/. Accessed 19 May 2022.

Vezi mai mult
Proceduri
Terapia Shockwave / Tratament boala cardiacă ischemică – artere calcifiate
Generalități despre terapia Shockwave Terapia Shockwave este o procedură complementară folosită în cazurile în care angioplastia cu balon sau cu stent nu se poate realiza în condiții de siguranță, din cauza calcifierilor severe. În procesul de ateroscleroză, pe pereții arterelor coronare se depun diverși produși sangvini, colesterol și calciu și se formează placa de aterom. În mod normal, aceste zone de stenoză pot fi dilatate cu ajutorul unui balon sau prin montarea unui stent, în cadrul procedurii de angioplastie coronariană. Există însă cazuri când leziunile sunt sever calcifiate. În aceste cazuri, medicul cardiolog intervenționist poate recurge la terapia Shockwave pentru a dezintegra calciul care obstruează artera. Ai putea avea nevoie de Shockwave dacă ai simptomele: Acest fenomen apare mai ales la bărbați, după vârsta de 70 de ani. Alți factori de risc sunt indicele masei corporale mare, diabetul, hipertensiunea arterială, nivelul crescut al fibrinogenului și al proteinei C-reactive. null Cât durează internarea? Terapia Shockwave se face în cadrul procedurii de angioplastie care are avantajul unei internări de scurtă durată și o perioadă de recuperare rapidă. În absența complicațiilor, pacientul rămâne internat în spital între 24 și 48 de ore. Riscuri Shockwave alergia la substanța de contrast sau unele medicamente apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor infarct miocardic (șansa de 1/10000 de pacienți) apariția de hematoame la locul de puncție Ce se întâmplă în timpul terapiei Shockwave Terapia Shochwave este o procedură care constă în administrarea de unde de șoc la nivelul leziunii coronariene. După ce s-a realizat anestezia locală, medicul cardiolog intervenționist face o puncție la nivelul plicii inghinale sau a brațului drept, pentru a accesa artera femurală, respectiv pe cea radială. La locul puncției este montată o teacă prin care este introdus un cateter prevăzut în capăt cuun balon. Acesta este avansat până la nivelul stenozei calcifiate. Prin intermediul balonului, cu ajutorul unui aparat special, se emit unde de șoc care ”fracturează” calciul premițând expandarea în condiții de siguranță a stentului și revascularizarea arterei. În anumite cazuri, stenozele sunt atât de calcifiate și de strânse încât este necesară terapia simultană prin rotablație și Shockwave. Strategia presupune introducerea cateterului de rotablație care va curăța calciul și va permite cateterului Shockwave să pătrundă la nivelul leziunii și, prin unde de șoc, să dezintegreze calcifierile, pentru a permite implantarea stentului. Hemostaza După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat. Ce dispozitive medicale sunt folosite? Stentul este un tub sub formă de rețea metalică cilindrică și are capacitatea de a menține artera coronară deschisă. Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel ( stenturi metalice simple ), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan. Stenturile coronariene pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Acest risc se reduce la sub 1% în cazul folosirii de stent farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o astfel de procedură, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge.

Vezi mai mult

Întrebări frecvente despre angina pectorală

Se poate trăi cu angină pectorală?

Da. Atâta vreme cât simptomele sunt gestionate corect, nimic nu te împiedică să duci o viață normală. Angina pectorală nu este o afecțiune, ci mai degrabă un semn de alarmă că riscul de a suferi un infarct miocardic este mai ridicat. Este important să mergi periodic la controale medicale de specialitate, dar și să adopți un stil de viață sănătos: 

  • asigură-te că ai o dietă echilibrată; 
  • fă mișcare (consultă un medic înainte de a începe un program de exerciții pentru angina pectorală);
  • încearcă să slăbești dacă ești supraponderal/ă; 
  • renunță la fumat; 
  • limitează consumul de alcool.[3] 

Cât durează criza de angină pectorală?

Durata unui episod de angină pectorală poate varia de la 5 minute, în cazul anginei stabile, până la 20-30 de minute, dacă este vorba de angină instabilă. 

Am voie să conduc un autoturism dacă am fost diagnosticat/ă cu angină pectorală? 

În principiu, faptul că ai angină nu reprezintă un motiv să încetezi să mai conduci un autoturism. Totuși, trebuie să ai grijă să oprești imediat mașina dacă apare un episod de angină. 

Există anumiți factori de risc pentru angina pectorală? 

Da, există factori care pot crește riscul de angină. Lista acestora este destul de lungă și include: 

  • vârsta peste 60 de ani; 
  • istoricul familial de boli cardiovasculare; 
  • fumatul; 
  • diabetul; 
  • hipertensiunea arterială; 
  • nivelul ridicat al colesterolului și al trigliceridelor; 
  • stilul de viață sedentar; 
  • obezitatea; 
  • stresul; 
  • anumite medicamente; 
  • consumul de droguri; 
  • boala cronică de rinichi; 
  • boala arterială periferică.
  • sindromul metabolic; 
  • temperaturile scăzute.[2]

 Ce ar trebui să fac dacă am o criză de angină pectorală? 

Dacă nu ai fost diagnosticat/ă cu angină iar simptomele dispar după câteva minute de repaus, programează-te cât mai repede la un control. Dacă ai fost diagnosticat/ă cu angină, întrerupe imediat orice activitate fizică și ia tratamentul ce ți-a fost prescris, conform indicațiilor medicului. În cazul în care simptomele nu se ameliorează sau persistă mai mult de câteva minute, cere ajutor medical de urgență.[1] 

Care sunt semnele ce anunță un infarct miocardic?

Durerea în piept, care durează mai multe de câteva minute, este unul dintre principalele semne ale infarctului miocardic. Alte simptome pe care trebuie să înveți să le recunoști sunt: 

  • durere care iradiază până la nivelul umerilor, brațelor, spatelui și chiar al mandibulei; 
  • stări de leșin; 
  • anxietate; 
  • greață și vărsături; 
  • dureri abdominale; 
  • respirație greoaie; 
  • transpirații.

Dacă observi apariția oricăruia dintre aceste simptome, sună imediat la 112![2]

Angina pectorală este una dintre cele mai des întâlnite manifestări ale afecțiunilor cardiovasculare. Cu tratamentul corect, vei putea duce o viață normală. Totuși, este important să înveți să recunoști semnele acesteia și factorii declanșatori. În acest fel, vei putea prezice și chiar preveni crizele de angină. De asemenea, vei știi când este cazul să mergi la medic sau să ceri ajutor medical de urgență. 

Bibliografie: 

  1. „Angina” Bhf.org.uk, 2022, www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/angina. Accessed 5 Jan. 2023.
  2. „Angina” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/angina/symptoms-causes/syc-20369373. Accessed 5 Jan. 2023.
  3. „Living with - Angina” 2023, www.nhs.uk/conditions/angina/living/. Accessed 5 Jan. 2023.
  4. „Stable Angina: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/000198.htm. Accessed 5 Jan. 2023.
  5. „Unstable Angina: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2014, medlineplus.gov/ency/article/000201.htm. Accessed 5 Jan. 2023.
  6. „What Is Angina?” NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/angina. Accessed 5 Jan. 2023.

Distribuie:

Afecțiuni mai noi

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către MONZA ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

Ecografia doppler de artere / vene  Coronarografie - Angiografie coronariana / Diagnostic angina pectorala  Angioplastie coronariană cu stenturi  Holter EKG - Monitorizarea ritmului inimii 24H  Embolizare fibrom uterin  TAVI  Angiografie artere periferice  

Copyright © MONZA ARES Calculator Risc Cardiovascular  Politica Privind Cookies  Politica de confidentialitate  Termeni si conditii  Despre noi  Contact  Testimoniale  

 Sună