Sincopa - cauze, simptome, tratament

Sincopa - cauze, simptome, tratament

Cuprins

De multe ori, este precedată de o revenire relativ rapidă și completă, fiind provocată de scăderea fluxului sanguin către creier. Cu toate că nu prezintă motive de îngrijorare, sincopa poate semnaliza o afecțiune serioasă, de pildă boli cardiovasculare. De aceea, orice episod ce implică pierderea stării de conștiență trebuie tratat ca o urgență medicală până când se descoperă motivele care au condus la apariția acestui simptom.

Sincopa – cauze

Sincopa este o afecțiune destul de obișnuită, care apare la 3% dintre bărbați și 3.5% dintre femei, la un moment dat, pe parcursul vieții. Este mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă, fiind întâlnită la aproape 6% din persoanele care depășesc 75 de ani. Totuși, sincopa afectează oamenii de orice vârstă, chiar dacă este vorba și de indivizii fără alte probleme medicale. Fiind rezultatul disfuncției globale a sistemului nervos central, sincopa poate avea numeroase cauze:

  • Inima nu pompează sânge în mod normal
  • Presiunea sângelui din arteriole este prea mică, iar sângele nu ajunge la creier
  • Nu există suficient sânge în vase
  • Anumite anomalii ale ritmului cardiac determinate de tahicardie, bradicardie, medicamente precum beta-blocante sau blocante de canale de calciu
  • Anomalii cardiace structurale generate de probleme ale miocardului, valvulopatii
  • Hipotensiune posturală ce presupune ca sincopa să apară când o persoană se ridică repede din șezut, iar corpul nu are suficient timp să compenseze necesarul crescut de sânge prin tahicardie sau vasoconstricție
  • Anemie
  • Dezechilibru electrolitic
  • Deshidratarea, foamea
  • Afecțiuni cerebrovasculare
  • Presiunea intra toracică crescută (tuse, efort de defecație)
  • Emoții puternice, durere, frică, teamă, vederea sângelui sau rănire
  • În prima fază a sarcinii, din cauza modificărilor hormonale
  • Medicamente precum cele administrate pentru hipertensiune arterială
  • Anxietatea, tulburările afective
  • Utilizarea alcoolului sau a drogurilor
  • Afecțiuni neurologice.

Sincopa – simptome

Sincopa propriu-zisă durează de la câteva secunde până la 2 minute. În mod tipic, pacientul este palid, uneori cianotic, adinamic, se prăbușește, transpirat și hipotensiv, cu extremități reci, pulsul slab perceptibil și respirație rapidă, superficială. Persoana în cauză nu răspunde la stimuli, dar menține controlul sfincterelor.

Cele mai frecvente simptome ale sincopei sunt pierderea conștienței, amețeli, căzături fără motiv, dureri de cap, somnolență, stare de confuzie, transpirații, modificări ale vederii, cum ar fi observarea petelor, senzația de slăbiciune sau nesiguranță la statul în picioare. În majoritatea cazurilor, pacienții simt un episod de sincopă ce apare, fiind vorba de niște simptome premonitorii, precum palpitații sau greață. Persoana care experimentează astfel de senzații poate să evite sincopa dacă se așează sau se pune în poziție culcată cu picioarele în sus.

Sunt destule situații când oamenii nu prezintă nici un simptom și doar își pierd conștiința. Totodată, după sincopă, pacientul se reface complet sau poate avea stări de confuzie ori simptome asociate cu boala subiacentă sincopei – durere precordială în infarct.

Sincopa – tratament

De regulă, pentru a diagnostica sincopa, trebuie să fie urmați mai mulți pași. Așadar, va fi nevoie de examinare clinică, monitorizare cardiovasculară, măsurarea tensiunii arteriale, investigarea sistemului cardiovascular, respirator și nervos. De asemenea, sincopa necesită hemogramă completă, electrocardiogramă, teste sangvine ale hormonilor tiroidieni sau testul mesei înclinate pentru detectarea hipotensiunii ortostatice. În situația în care este suspectată o anumită patologie, poate fi efectuat și un CT sau RMN.

Rezultatele tuturor examinărilor îl vor ajuta pe medicul specialist să determine ce anume provoacă sincopa. Tratamentul ulterior depinde de etiologie, de pildă cardiomiopatia hipertrofică obstructiva este tratată cu betablocante, verapamil sau miomectomie septală. Astfel de tratamente și administrarea de amiodarona ajută la controlul aritmiilor asociate. În caz de bradiaritmii, poate fi nevoie de implantare de pacemaker, în timp ce în situația unor aritmii ventriculare este necesară implantarea de defibrilatoare cardiace.

Este important ca persoana care leșină să fie scoasă cât mai repede din starea de sincopă deoarece prelungirea acesteia peste 4 minute poate afecta ireversibil creierul. În acest sens, va fi aşezată cu membrele inferioare deasupra nivelului corpului şi cu capul la nivelul corpului sau chiar mai jos. Capul trebuie întors într-o parte pentru a preveni căderea limbii şi astuparea căilor respiratorii, iar dacă este nevoie se trece la eliberarea lor. În cazul în care pacientul nu îşi revine în 15-30 secunde, se începe resuscitarea cardio-respiratorie.

 

Sincopa poate fi un semn al unei afecțiuni mai grave, de aceea este important să se obțină asistență medicală și tratament imediat după un episod de leșin. Majoritatea pacienților care întâmpină stări de sincopă le pot preveni odată ce primesc un diagnostic corect și un tratament corespunzător pentru o eventuală boală.

Prin apăsarea butonului Trimite mesaj, sunt de acord cu prelucrarea datelor mele cu caracter personal (ce pot include și date cu caracter medical) în vederea furnizării serviciilor de către MONZA ARES. Pentru mai multe informații, accesați pagina notei de informare.

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.

MONZA ARES Group
Soluționarea Alternativă a LitigiilorSoluționarea online a litigiilor