Boala coronariană cronică (stabila) - cauze, simptome, tratament

Cauzele bolii coronariene cornice ( stabile)

Articol scris de : Dr. Liudmila Frunza, medic specialist cardiolog la Centrele ARES Bucuresti

Boala coronariană cronică are aceeași cauză pe care o întâlnim și în alte afecțiuni coronariene: depunerile de grăsimi (plăci de aterom) pe pereții arterelor coronare. Aceste artere se îngustează, iar sângele nu mai poate circula in conditii normale. În anumite cazuri, boala coronariana cronica se poate destabiliza prin fisurarea/ruptura placii de aterom, ducand la agregarea trombocitelor si formarea trombozei intracoronariene, determinand  blocarea vasului cu ischemie (infarct miocardic acut) si necroza miocardica daca nu se intervine pentru tratament in timp util.

 

Plăcile de aterom se formeza de obicei în jurul unei mici leziuni care apare pe un perete al vasului de sânge. Dacă acestea se fisureaza, duc la formarea de tromb, cu riscul de a bloca  complet artera coronariana.  

 

Factorii de risc în boala coronariană cronică sunt:

  • Obezitatea
  • Diabetul 
  • Fumatul
  • Sedentarismul
  • Hipercolesterolemia 
  • Hipertensiune arterială
  • Stresul
  • Dieta bogată în grăsimi
  • Predispoziția genetică
  • Vârsta înaintată
  • Consumul de alcool.

Simptomele bolii coronariene cronice

De cele mai multe ori, această boală nu are simptome decât dacă se transformă într-o formă acută. Pot să apară însă dureri în piept (angină pectorală), senzație de oboseală inexplicabilă și dificultăți la respirație, mai ales în timpul unui efort fizic sau la frig.

 

Diagnosticul de boală coronariană cronică se pune de obicei după un an de la manifestarea bolii sau de la apariția unor complicații care au fost tratate. De asemenea, acest diagnostic este pus și pacienților care nu au simptome, dar la care, în urma unor investigații de specialitate, este observată o îngustare a arterelor de la nivelul inimii. De cele mai multe ori însă, în cazul acestor pacienți nu sunt decelate stenoze semnificative  la nivelul arterelor.

 

Investigațiile pe care medicul cardiolog le va recomanda unor pacienți cu factori de risc sau care au simptome ale bolii coronariene sunt:

 

Analize de sânge - pentru a verifica nivelul de colesterol si al glicemiei

Electrocardiogramă - procedură prin care medicul poate observa cum funcționează inima, modificari de ischemie sau aritmii

Holter EKG - permite monitorizarea inimii timp de 24 de ore, perioadă în care pacientul își desfășoară activitățile zilnice obișnuite

Testul EKG de stres - inima este monitorizată în timp ca pacientul face efort fizic gradat pe banda de alergare sau bicicleta.

Tomografia computerizata - investigații prin care medicul poate vizualiza inima și arterele, la care se pot decela stenoza si calcula scorul de calciu.

Ecografia cardiacă - cu ajutorul ultrasunetelor, medicul poate observa dacă inima are functia de pompa pastrata, daca sunt modificari induse de ischemia coronariana, starea valvelor.

Coronarografia: este o metoda invaziva de diagnostic, prin abord arterial, cu ajutorul careia se poate evalua statusul arterelor coronare. Procedura se efectueaza de catre medic  prin injectarea unei  substanțe de contrast  de baza de iod la nivelul arterelor coronare, astfel incat arterele se opacifieaza ( “ coloreaza”) si pot  fi vizualizate cu ajutorul unui aparat cu raze X.

 

Tratamentul bolii coronariene cronice

Boala coronariană cronică trebuie în primul rând monitorizată prin investigații medicale periodice, în funcție de recomandarea medicului cardiolog. Apoi, pacientul trebuie să urmeze un stil de viață sănătos, care să includă:

Exerciții fizice zilnice, de intensitate moderată

Evitarea stresului

O dietă echilibrată, bogată în legume și fructe

Evitarea grăsimilor, dulciurilor și alimentelor procesate de tip fast-food, a sării și cărnii grase

Evitarea fumatului și consumului de alcool.

 

Tratamentul medicamentos pe care îl poate recomanda medicul include:

Medicamente pentru subțierea sângelui (anticoagulante)

Medicamente pentru scăderea nivelului de colesterol (Statine)

Medicamente care scad tensiunea arterială ( Hipertensive, betablocante)

Medicamente care tratează angina pectorală.  (antiagregant plachetar, Clopidogrel, ticagrelor)

Acest tratament urmărește ameliorarea simptomelor bolii, dar și prevenirea complicațiilor, care pot duce la atac de cord și chiar la deces. Complicațiile pot să apară în urma ruperii plăcilor de aterom .

 

În cazul în care medicul consideră că există riscul unor complicații sau al unor episoade acute, atunci pacientul poate fi supus unui tratament chirurgical sau minim-invaziv:

Angioplastia cu montare de stent este o procedură minim-invazivă. Medicul introduce un cateter în artera blocată și prin acesta inserează un mic balon. Balonul este apoi umflat și dilată astfel vasul de sânge îngustat. Dacă este nevoie, în cadrul procedurii medicul poate monta în arteră și un stent - un mic dispozitiv cilindric sub forma de plasa, dintr-un aliaj metalic precum Cobalt Crom - pentru a menține artera funcțională și a preveni un alt blocaj.

Bypass-ul coronarian în cadrul unei operații clasice, medicul va folosi o grefă obținută dintr-un vas de sânge ( vena sau artera)  ca să devieze circulația sângelui, astfel încât fluxul sanguin să ocolească zona de artera blocată. Procedura este însă mai complexa, se face pe cord oprit si circulatie extracorporeala  sau pe cord batand, presupune anumite riscuri și de aceea se recomandă doar în cazuri selective.

 

Boala coronariană poate fi evitată prin adoptarea unui stil de viață echilibrat și prin investigații periodice la medic. Niciun simptom nu trebuie neglijat, iar dacă în urma analizelor este diagnosticată boala coronariană, tratamentul trebuie urmat obligatoriu, chiar și în lipsa unor simptome.

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.