Embolizare adenom de prostata
| Anestezie | locală |
| Durată procedură | 30-60 min |
| Durată spitalizare | 6 h |
Generalități despre adenomul de prostata
Hiperplazia benignă de prostată (adenomul de prostată) este o afecțiune frecventă, întâlnită la peste 50% dintre bărbații cu vârsta peste 50 de ani. Această afecțiune constă în mărirea de volum a prostatei, cu compresie consecutivă asupra uretrei. Când această afecțiune devine simptomatică, trebuie tratată. Tratamentul de primă alegere este cel medicamentos. Acesta este eficient la pacienții cu simptomatologie ușoară / medie. Dacă după 6 luni de tratament medicamentos pacientul nu observă o ameliorare satisfăcătoare a simptomatologiei, sunt necesare alte soluții terapeutice. Se poate apela fie la intervenția chirurgicală clasică de prostatectomie (pentru o prostată cu volum mai mare de 100 cmc) fie la procedura minim invazivă de rezecție transuretrală – TURP (pentru un volum al prostatei de până la 80-100 cmc). Ambele tehnici au însă o rată importantă de complicații. Soluțiile alternative TURP includ ablația transuretrală cu laser sau cu microunde.
Embolizarea arterelor prostatice este o soluție terapeutică relativ nouă (2000), ce aparține Radiologiei Intervenționale, fiind descrisă pentru prima dată de DeMeritt
Selecția pacienților se realizează pe baza unui consult clinic și imagistic. Pacienții cu indicație pentru PAE sunt bărbați cu vârsta peste 50 de ani, având simptome medii sau severe, cu un debit urinar maxim (Qmax) mai mic de 12 mL/s, mergând până la retenția acută de urină.
Simptomele unui adenom de prostată
Pacienții cu simptome ușoare / medii au indicație pentru PAE în cazul în care rezultatul tratamentului medicamentos urmat timp de cel puțin 6 luni nu este considerat satisfăcător. Volumul prostatei trebuie măsurat printr-o ecografie de calitate sau un examen RMN. Nu există o limită de mărime a adenomului până la care este indicată embolizarea.
Cum te pregătești pentru embolizare?
1. Vei efectua un set complet de analize de sânge
2. Vei efectua o ecografie prostată
3. Vei face analize de sânge
-c5f990011b94c6c4faffc775d5e61b01.png)
Cât durează internarea?
Embolizarea adenomului de prostată este o procedură cu durată de spitalizare de câteva ore. După procedura de embolizare, pacientul va fi sub supraveghere medicală câteva ore, după care va putea pleca acasă.
Riscuri Embolizare
PAE este considerată o procedură terapeutică sigură, cu foarte puține riscuri și complicații. Complicațiile minore posibile sunt: hematom la locul de puncție, hematurie sau hemospermie tranzitorie. Până în prezent, la nivel mondial, nu s-au înregistrat complicații majore care să necesite o intervenție chirurgicală. Nu au existat cazuri de disfuncție sexuală, incontinență urinară, sângerare sau deces, consecutive acestei proceduri.
-400d4df27dc0cea02b4d382dc6b80f4f.png)
Ce se întâmplă în timpul unei embolizări de adenom de prostată
Această procedură constă în poziționarea unui microcateter în fiecare arteră prostatică, urmată de embolizarea lor cu microparticule neresorbabile cu diametrul de 250-500 microni.
Ischemia indusă în țesutul adenomatos este urmată de o resorbție progresivă, cu reducerea consecutivă a volumului prostatei. Simptomatologia se ameliorează relativ rapid în câteva zile sau săptămâni postintervenție. PAE este o procedură de Radiologie Intervențională ce se efectuează într-o sală sterilă de angiografie de către un medic radiolog (intervenționist). Procedura durează în medie 60 minute, din care 12 minute reprezintă timpul mediu de scopie. Pacientul este conștient, așezat în decubit dorsal. Abordul arterial preferat în clinica noastră este cel brahial stâng. Ca alternativă se poate folosi abordul femural. La nivelul zonei de abord se face o anestezie locală cu 2 ml de Xilina (1%). Prima parte a intervenției constă în arteriografia vaselor pelvine. Se introduce sub control fluoroscopic un cateter diagnostic Cobra 4F până la nivelul ramului anterior al arterei iliace interne (de fiecare parte). Prin injectarea de substanță de contrast se va identifica originea și calibrul fiecărei artere prostatice.
A doua parte a intervenției constă în cateterizarea supraselectivă a arterelor prostatice cu un microcateter, urmată de embolizarea lor cu microparticule nonresorbabile de 250-500 microni. Procedura se încheie în momentul în care s-a obținut ocluzia aproape completă “near stasis” a ambelor artere prostatice.
Hemostaza
După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord.
Ce dispozitive medicale sunt folosite?
Ce se întâmplă după procedură?
1. Vei bea cel puțin 2 litri de apă, pentru a elimina substanța de contrast.
2. Ti se va monitoriza pulsul, tensiunea și temperatura
3. Pansamentul de la locul puncției se scoate la 12-24 de ore.
Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?
Dacă ai trecut printr-o procedură de embolizare, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul intervenționist și să respecți tratamentul indicat de acesta.
Procedurile Noastre
- Cardiologie Clinica
- Cardiologie Interventionala
- Coronarografie - Angiografie coronariana
- Angioplastie coronariana cu stenturi
- Tratamentul stenozei aortice – TAVI – indicatii, procedura, riscuri
- MitraClip - Tratamentul insuficientei mitrale
- Procedura Watchman pentru fibrilatia atriala
- Valvuloplastia mitrala cu balon
- Rotablația coronariană
- Terapia Shockwave
- Electrofiziologie
- Ablatie Fibrilatie atriala (FiA)
- Ablatia de flutter atrial
- Ablatia de tahicardie jonctionala
- Sindrom WPW | Wolff-Parkinson-White
- Tahicardie | AVNRT | Tahicardia prin reintrare in nodul atrio-ventricular
- Implantare stimulator cardiac
- Implantare Defibrilator cardiac
- Monitorizarea electrocardiografica pe termen lung | LOOP RECORDER
- Studiu electrofiziologic
- Ablatia prin radiofrecventa | Crioablatia
- Malformatii Cardiace Congenitale
- Radiologie Interventionala
- Ginecologie
- Angiologie Pediatrica
- Gentleman
- Neuroradiologie Interventionala
