Angina pectorală și riscurile cardiovasculare - manifestări, cauze și tratament

Angina pectorala se defineste ca o durere toracica anterioara si care are caractere relativ specifice:

– Este localizata de obicei retrosternal (in spatele sternului) si poate iradia la nivelul bratelor, mai ales cel stang si/sau la nivelul mandibulei;

– Aparitia în crize de scurta durata (3-15 minute)

– Durerea este constrictiva, asemanata adesea cu “o gheara” sau cu caracter de apasare

– Este declansata cel mai adesea de efort sau de emotii

– Este adesea insotita de traspiratii

– Cedeaza prompt , in primele 2-3 minute, la administrare de Nitroglicerina

Crizele de durere anginoasa sunt deseori declansate de: efort fizic, stres emotional excesiv, trecerea brusca la temperaturi extreme (foarte frig sau foarte cald), mese excesiv de copioase sau consum de alcool.

Durerea anginoasa are caractere care o fac usor de recunoscut: survine în accese / crize, la intervale variabile de timp, dar este similara de obicei ca descriere de la o criza la alta, pentru fiecare bolnav, cu mici variatii privind intensitatea.

Sediul durerii anginoase este tipic retrosternal (la nivelul sternului), în portiunea medie sau inferioara.

Iradierea durerii anginoase – cel mai frecvent se produce în umarul stâng si pe fata interna a bratului, antebratului si în ultimele doua degete ale mâinii stângi sau la baza gâtului

Senzatia dureroasa anginoasa este tipic de constrictie sau presiune retrosternala.

Mai rar bolnavii descriu durerea ca o senzatie de arsura sau disconfort greu de definit.

Senzatiile dureroase, situate precordial, descrise variabil de la o zi la alta, senzatia de întepatura sau junghi strict localizate într-un punct si/sau care persista ore sau zile, sunt elemente mai putin probabile de angina pectorala.

Durata si intensitatea durerii:

Tipic pentru angina pectorala stabila este ca episodul dureros dureaza de obicei 3-5 minute. Durerea începe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa estompeaza sau dispare, dupa încetarea efortului sau dupa administrarea de Nitroglicerina.

Durerea anginoasa aparuta in repaus sau cu cu durata mai mare de 20 minute este extrem de periculoasa , pentru ca poate insemna aparitia infarctului miocardic acut . Pacientul care prezinta acest tip de durere trebuie sa se prezinte de urgenta la spital.

Conditiile de aparitie a durerii anginoase sunt cele care cresc consumul miocardic de oxigen sau cele care scad fluxul sangvin in arterele inimii (arterele coronare): efort, emotii, frig, prânzuri prea copioase, tulburari de ritm cardiac (tahiaritmii), dar poate aparea si în repaus sau în somn.

Factorul cel mai comun care induce durerea anginoasa este efortul fizic: durerea apare dupa începerea efortului si înceteaza în câteva minute la repaus.

Daca boala progreseaza (stenoza coronariana devine mai severa), durerea anginoasa este declansata la eforturi din ce în ce mai mici. Accesele anginoase pot aparea si în repaus, aparent nemotivat. Angina de repaus are frecvent semnificatia unei afectari coronariene mai severe.

Durerea poate fi singura manifestare clinica a anginei pectorale, dar la o parte din pacienti, mai ales daca ischemia este mai severa, se poate însoti de simptome asociate, tranzitorii: dispnee (senzatie de greutate în respiratie), transpiratii, paloare, greata, slabiciune. Aceste simptome asociate apar mai frecvent în infarctul miocardic acut si mai rar în angina pectorala.

Incetarea crizei anginoase poate surveni spontan, dupa încetarea efortului sau dupa administrarea de Nitroglicerina sublingual.

De regula, criza anginoasa cedeaza prompt, în câteva minute (1-3 min.) dupa administrarea de nitroglicerina (tablete sublingual sau spray).

Daca durerile cedeaza în mai mult de 20-30 minute dupa administrarea de nitroglicerina, durerea nu este probabil de origine ischemica sau suferinta miocardica mai severa.

Pentru diagnostic pot fi necesare cateva teste incluzand electrocardiograma (ECG) in repaus, testul de efort ECG, Holterul ECG, Ecocardiografia in repaus, Ecocardiografia de stress, coronarografia.

Tratamentul anginei pectorale:

Obiectivul major al tratamentului in angina pectorala este de a îmbunatatii prognosticul prin prevenirea infarctului miocardic si a decesului si de a diminua frecventa si intensitatea crizelor anginoase.

Cauza anginei pectorale este de obicei ateroscleroza, si de aceeea trebuie redusi cât mai mult posibil factorii de risc cardiovasculari:

Fumatul

Consumul excesiv de alcool

Sedentarismul

Obezitatea

Diabetul zaharat

Dislipidemia

Hipertensiunea arteriala
Pentru a reduce riscul complicatiilor cardiovasculare trebuie sa modificati acesti factori de risc, astfel:
● Renuntati la fumat !!!

● Mancati sanatos: alimentatia dumneavoastra ar trebui sa fie variata si bogata in fructe, legume si cereale. Includeti mai multe fibre alimentare in dieta. Reduceti consumul de alimente grase si, mai ales, ar fi bine sa inlocuiti o parte dintre alimentele ce contin grasimi saturate (de ex. carne porc sau produse din carne de porc), cu altele care contin grasimi mononesaturate sau polinesaturate cum ar fi: ulei de masline sau alte uleiuri vegetale. Reduceti consumul de sare.

● Faceti exercitii fizice: de exemplu plimbari de 15-30 minute zilnic, adaptat in functie de toleranta dumneavoastra individuala la efort. Medicul dumneavoastra va poate sfatui asupra nivelului de efort fizic pe care il tolerati.

● Reduceti greutatea corporala excesiva: consultati-va cu medicul dumneavoastra asupra greutatii ideale pe care ar trebui sa o aveti;

● Consumati mai putin alcool: maxim un pahar de vin pe zi. Asa cum bine stiti, consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii, deci si inimii dumneavostra.

● Reduceti tensiunea arteriala: mentinerea valorilor tensionale cât mai aproape de normal: TA sistolica < 140 mm coloana de mercur (Hg) si TA diastolica < 90 mm Hg, iar la persoanele care au si diabet zaharat se recomanda mentinerea TA sistolice < 130 mm Hg si TA diastolice < 80 mm Hg. Controlul tensional este important deoarece chiar si hipertensiunea arteriala usoara creste efortul inimii si implicit si necesarul de oxigen al miocardului. Daca sunteti hipertensiv urmati schema de tratament prescrisa de medic.

● Reduceti nivelele de colesterol sangvin, mai ales in cazul in care sunteti diagnosticat cu dislipidemie: urmati dieta si tratamentul prescrise de medicul dumneavoastra

● Daca sunteti diabetic, trebuie sa aveti grija sa mentineti permanent un nivel adecvat al glicemiei

Tratamentul medicamentos

Exista mai multe clase de medicamente, administrate singure sau în combinatie, care se recomanda pentru ameliorarea simptomelor si reducerea frecventei crizelor de angina pectorala si pentru preventia infarctului miocardic acut :

– Antiagregantele {Aspirina, antiagregant plachetar}

– Hipolipemiantele – Statine

– Beta-blocantele

– Blocantele canalelor de calciu

– Nitratii cu actiune imediata si retard

– Agonistii canalelor de poatsiu (Nicorandril)

– Inhibitorii canaleor If ale nodului sinusal – Ivabradina

– Agenti metabolici (Trimetadizina)
Cand terapia medicamentoasa nu este eficienta se pot aplica proceduri chirurgicale sau minim invazive: by-pass coronarian sau cardiologie interventionala angioplastia coronariana.
By-pass-ul coronarian este o procedura chirurgicala care consta in implantarea unui vas de sange in locul segmentului blocat pentru a restaura fluxul sanguin in zona respectiva astfel incat sa se asigura aportul de sange in tesutul miocardic. Uzual, sunt utilizate ca si grefe, sau artere localizate in torace,( artelele mamare) sau vene (safene).

Angioplastia coronariana este o procedura interventionala de dilatare a unei artere coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) blocata sau ingustata.

Inaintea procedurilor fie chirurgicale, fie minim invazive este necesara efectuarea coronarografiei.

Coronarografia este procedura minim invaziva de diagnostic in boala coronariana si consta in introducerea unui cateter de 3mm prin artera femurala sau radiala, cateter cu care se navigheaza prin corp pana la arterele coronare unde se injecteaza substanta de contrast.

Dupa injectarea substantei de contrast, medicul interventionist vizualizeaza astfel sistemul de vascularizare a inimii devine vizibil (pe clisee radiologice datorita proprietatilor radio opace ale iodului). Prin acest diagnostic se stabileste gradul de stenozare (ingustare) a arterelor coronare, pozitionarea acestor stenoze cat si planul de terapie. Medicul cardiolog supraspecializat in cardiologie interventionala, in functie de explorarea coronarografica, poate opta spre dilatarea vaselor blocate sau ingustate in timpul coronarografiei.

Dilatarea vaselor inimii poarta denumirea de Angioplastia coronariana percutanata transluminala (PTCA) si consta in introducerea unui balon in dreptul stenozei si dilatarea acesteia pana la redarea fluxului sangvin. De multe ori pentru a preveni reformarea stenozei se monteaza o mica proteza vasculara ce tine artera dilatata (Stent coronarian). Stenturile pot diferi, in cazurile simple montandu-se stenturi simple, in alte cazuri fiind necesare stenturi ce elibereaza o substanta medicamentoasa pe o perioada lunga (Drug Eluting Stent), in scopul protejarii arterei de restenoza. Odata efectuata angiplastia coronariana, fluxul de sange la nivelul arterei este restabilit si astfel muschiul inimii este bine vascularizat. Procedura are succes imediat cu reusita dilatarii arterei in 90-95% din cazuri.

Centrul de Excelenta in Cardiologie si Radiologie Interventionala Ares se bucura de experienta a celor mai buni medici interventionisti din Romania, printre care doctorul Dan Deleanu, seful sectiei de cateterism cardiac in cadrul centrului Ares. Cei 11 medici cardiologi interventionisti au insumat nu mai putin de 40.000 de pacienti diagnosticati si tratati cu succes prin explorarea minim invaziva de-a lungul carierei.