Boala arterială periferică: dureri la mers după numai 20 de metri
Pacientul suferea de boală arterială periferică, o afecțiune în care arterele care transportă sângele către membrele inferioare se îngustează sau se blochează din cauza depunerilor de aterom. Acestea sunt formate în principal din grăsimi și colesterol și pot reduce semnificativ circulația sângelui.
În cazul pacientului, boala ajunsese într-un stadiu avansat, cu afectarea mai multor segmente arteriale ale membrului inferior stâng. Principalul simptom era claudicația intermitentă, adică apariția durerii la nivelul piciorului în timpul mersului, care se ameliorează după repaus.
Pacientul putea parcurge doar aproximativ 20 de metri înainte de apariția durerii, ceea ce îi limita considerabil capacitatea de deplasare și activitățile zilnice.
Deși nu prezenta dureri în repaus sau leziuni ale pielii cauzate de circulația deficitară, severitatea simptomelor a impus evaluarea arterelor și a posibilităților de revascularizare.
Un caz complex, cu două intervenții de bypass în antecedente
O particularitate importantă a cazului a fost istoricul medical al pacientului, care prezenta multiple afecțiuni cardiovasculare asociate.
În anul 2015, acesta suferise o intervenție de bypass aorto-coronarian, pentru tratarea bolii coronariene, iar în anul 2016 fusese supus unui bypass iliofemural stâng, prin implantarea unei proteze vasculare Dacron, pentru restabilirea circulației către membrul inferior.
Pacientul era diagnosticat și cu hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, afecțiuni ale valvelor cardiace, dislipidemie și boală cronică de rinichi.
Prezența acestor afecțiuni a necesitat o evaluare atentă înaintea intervenției, în special în ceea ce privește funcția cardiacă și renală.
Investigațiile au evidențiat artere sever calcificate și blocaje importante
Pentru evaluarea circulației sângelui, pacientul a fost supus unei arteriografii selective a membrului inferior stâng, o investigație care permite vizualizarea arterelor cu ajutorul substanței de contrast.
Examinarea a arătat că bypassul iliofemural realizat în anul 2016 era în continuare permeabil, ceea ce înseamnă că sângele putea circula prin proteza vasculară implantată anterior.
Cu toate acestea, au fost identificate alte leziuni arteriale importante:
Ocluzia arterei femurale superficiale stângi, adică blocarea completă a circulației printr-un segment al acestei artere.
Calcificări arteriale severe, care îngreunează tratamentul intervențional.
Subocluzia arterei femurale profunde stângi, respectiv o îngustare foarte accentuată a acesteia.
Aceste modificări explicau circulația deficitară către membrul inferior și simptomele severe apărute la mers.
Angioplastie cu balon farmacologic activ pentru restabilirea circulației
Procedura a vizat trei artere importante ale membrului inferior stâng: artera femurală superficială, artera femurală profundă și artera poplitee, situată în regiunea genunchiului.
Angioplastia este o metodă de tratament endovascular prin care medicul intervine asupra segmentelor arteriale îngustate sau blocate, folosind catetere și baloane speciale introduse prin vasele de sânge.
Balonul farmacologic activ are rolul de a dilata segmentul arterial afectat și de a elibera local o substanță medicamentoasă care contribuie la reducerea riscului de reîngustare a arterei.
În cazul acestui pacient, intervenția a avut un rezultat angiografic final bun, fiind obținut un flux sanguin până în porțiunea distală a arterei peroniere, unul dintre vasele care contribuie la vascularizația gambei și piciorului.
Protejarea funcției renale, un aspect important al intervenției
O altă particularitate a cazului a fost prezența bolii cronice de rinichi, care a necesitat măsuri suplimentare de precauție.
Arteriografia și procedurile endovasculare utilizează substanță de contrast pentru vizualizarea vaselor de sânge. La pacienții cu funcție renală afectată, administrarea acesteia necesită o atenție deosebită.
Pentru reducerea riscului de afectare renală asociată substanței de contrast, pacientul a beneficiat de hidratare orală și intravenoasă în perioada intervenției.
După procedură, valorile creatininei au rămas apropiate de cele înregistrate la internare, fiind recomandată reevaluarea funcției renale la două zile după externare, precum și un consult nefrologic.
Evoluție favorabilă după procedura intervențională
Pacientul a fost monitorizat clinic de Dr. Diana Roman-Pepine, iar evoluția sa imediată după angioplastie a fost favorabilă. A rămas stabil din punct de vedere cardiovascular, fără simptome noi sau complicații majore raportate. La nivelul zonei de acces vascular a fost observat un hematom de mici dimensiuni, fără simptome asociate.
La externare, pacientul a primit recomandări privind continuarea tratamentului medicamentos, monitorizarea factorilor de risc cardiovascular, activitatea fizică adaptată toleranței individuale și controalele medicale periodice.
Cazul evidențiază rolul tratamentului endovascular în managementul bolii arteriale periferice, inclusiv la pacienții cu afectare arterială extinsă și multiple afecțiuni cardiovasculare asociate.
Boala arterială periferică nu trebuie ignorată. Durerea care apare la mers și obligă pacientul să se oprească poate fi un semn al circulației deficitare către membrele inferioare. Evaluarea de specialitate permite identificarea cauzei și stabilirea tratamentului potrivit, înainte de apariția unor complicații severe.
Echipa medicală implicată în evaluarea și tratamentul pacientului
Cazul reunește mai multe afecțiuni cardiovasculare care pot influența circulația periferică și strategia de tratament. Pentru informații suplimentare despre cauze, simptome și opțiuni terapeutice, pot fi consultate paginile dedicate acestor afecțiuni.
Boala arterială periferică prezintă un risc crescut odată cu vârsta, iar fumatul, diabetul, tensiunea arterială, obezitatea și grăsimile crescute în sânge pot provoca declanșarea afecțiunii la vârste mai tinere.
Ateroscleroza este o afecțiune tot mai des întâlnită care pentru multă vreme poate evolua fără simptome, se poate manifesta începând de la de vârsta medie, dar poate fi întâlnită și la tineri, fiind strâns legată de stilul de viață dezechilibrat și de o dietă bogată în grăsimi. Boala poate duce la complicații grave, inclusiv la infarct de miocard, accident vascular cerebral sau ischemie periferică, din acest motiv simptomele nu trebuie neglijate, iar analizele periodice sunt obligatorii.
Boala cardiacă ischemică, numită și boala coronariană sau cardiopatia ischemică, este o afecțiune foarte frecventă după o anumită vârstă și poate avea urmări grave, inclusiv poate pune în pericol viața pacientului. Boala apare atunci când arterele coronare ( de la nivelul inimii) prezintă îngustări ( stenoze) si prin acest mecanism inima nu se alimentează cu sânge și oxigen pentru funcționarea ei corectă.
Hipertensiunea arterială este o afecțiune care poate duce la probleme importante de sănătate, inclusiv la atac de cord sau accident vascular cerebral. De asemenea, crește riscul apariției unor boli cardiovasculare.
Proceduri pentru evaluarea și tratamentul bolii arteriale periferice
În funcție de severitatea și localizarea leziunilor arteriale, evaluarea și tratamentul bolii arteriale periferice pot include investigații angiografice și proceduri de revascularizare endovasculară sau chirurgicală.
Boala arterială periferică este o afecțiune comună, dar care adesea rămâne nediagnosticată. Netratată, poate provoca simptome dureroase, crește riscul dezvoltării unor afecțiuni grave și poate duce inclusiv la cangrenă și amputație.[7] Tocmai de aceea, este foarte important să fie diagnosticată și tratată la timp. Printre procedurile cu ajutorul cărora se poate face acest lucru se numără angiografia periferică și angioplastia cu balon și stent. Prima reprezintă o metodă de diagnosticare, iar cea de-a doua una de tratament. Generalități despre boala arterială periferică (BAP) Boala arterială periferică (BAP) este o afecțiune frecventă, care are ca și cauză principală ateroscleroză (depunerea depozitelor de grăsime la nivelul pereților vaselor, ceea ce duce la îngustarea arterelor respective și îngreunarea trecerii sângelui la acest nivel). Cel mai frecvent afectate sunt arterele membrelor inferioare și mult mai rar cele ale membrelor superioare. Netratate, leziunile avansează și, în timp, se pot produce modificări importante, uneori ireversibile, ale țesuturilor care primesc sânge prin vasul afectat. Boala vasculară periferică include afectarea arterelor membrelor, ale gâtului (carotide), arterele renale și celor care vascularizează tubul digestiv (trunchiul celiac și arterele mezenterice superioară și inferioară). Persoanele cu această afecțiune au risc crescut de infarct miocardic și de accident vascular cerebral, dar și alte probleme serioase de sănătate care pot necesita tratamente agresive (ex: amputație de membru). null Care sunt factorii de risc ai bolii vasculare periferice? Există mai mulți factori ce pot crește riscul apariției bolii vasculare periferice. Unii dintre ei pot fi controlați sau schimbați, alții nu. Din prima categoria fac parte: dislipidemia (colesterol și/sau trigliceride crescute); diabetul zaharat - 1 din 3 diabetici asociază și BAP; hipertensiunea arterială; obezitatea; fumatul - riscul apariției BAP este de 3 ori mai ridicat în rândul fumătorilor; lipsa de activitate fizică.[6] Categoria factorilor de risc care nu pot controlați/schimbați include: vârsta ≥ 50 de ani; istoricul de boală cardiacă, infarct miocardic sau accident vascular cerebral. Ce este angiografia periferică și ce poate diagnostica? Angiografia este o procedură diagnostică minim invazivă ce utilizează razele X pentru a examina vasele de sânge din organism. În funcție de partea corpului examinată, există mai multe tipuri de angiografii. De exemplu, angiografia cerebrală permite evaluarea vaselor de sânge de la nivel cerebral, în timp ce angiografia coronariană este folosită pentru a evalua arterele coronare.[3] Angiografia sau arteriografia periferică este utilizată pentru a evalua vasele de sânge din membrele inferioare sau superioare. Ți s-ar putea recomanda efectuarea unei astfel de investigații dacă prezinți simptome asociate cu îngustarea vaselor de sânge din mâini și picioare sau cu inflamația acestora. Cu ajutorul său pot fi diagnosticate mai multe afecțiuni, inclusiv: boala arterială periferică; anevrisme; leziuni ale vaselor de sânge; tromboangeită obliterantă (boala Buerger); arterita Takayasu.[2] Cum îți poți da seama că ai nevoie de angiografie/angioplastie? Boala arterială periferică nu provoacă întotdeauna simptome, în special în stadiile incipiente. Cel mai frecvent simptom este reprezentat de durerea apărută în timpul mersului (la distanțe care scad pe măsură ce boala avansează, până când apare și în repaus, mai ales în timpul nopții). Alte posibile simptome sunt: Se mai pot observa: răni la nivelul membrelor inferioare care nu se vindecă sau se vindecă foarte greu; cangrenă sau zone cu țesut mort; disfuncție erectilă (în special la bărbații cu diabet).[6] Examinarea va evidenția câteva aspecte sugestive ale bolii reunite în ceea ce se numește “cei 5P”: absența pulsului; paralizie; parestezii; durere (pain); paloare. Prezența paresteziilor și a paraliziei indică boală severă și impune evaluare corectă și tratament corespunzător de urgență. De asemenea, măsurarea tensiunii arteriale atât la membrele superioare, cât și la cele inferioare va evidenția diferențe importante (raportul normal este mai mare ca 1; în boala avansată este sub 0.5). Pentru confirmarea diagnosticului de BAP se poate recurge la diverse proceduri diagnostice. Exemple în acest sens sunt ecografia doppler de artere în teritoriul bănuit a fi afectat (membre inferioare, carotide, renal) sau teste imagistice precum angio CT, angio RMN, angiografie – țintite pe zona dorită. Cea mai relevantă procedură de diagnostic rămâne însă procedura de angiografie. Unul dintre cele mai importante avantaje ale acestei proceduri este acela că, dacă în timpul său se observă îngustări semnificative ale arterelor, se poate continua imediat cu procedura de angioplastie, adică tratarea vaselor afectate prin dilatare cu balon (angioplastie cu balon) și implantare de stent (angioplastie cu stent). În ce constă procedurile de angiografie și angioplastie periferică? Aceste două proceduri se efectuează în sala de angiografie. Vei fi rugat să te întinzi pe masa de angiografie și, după alegerea locului de abord, se va face anestezia locală. Se realizează apoi o mică incizie la nivel inghinal pentru a vizualiza artera femurală în care se va introduce o teacă (un tub de plastic care permite manipularea echipamentului necesar intervenției) și se administrează heparină (un medicament care previne formarea cheagurilor de sânge în timpul intervenției). Pe teacă se introduce un ghid (un fir subțire) cu care se va traversa leziunea, apoi, urmând ghidul, va fi introdus un nou cateter. Nu ar trebui să simți nicio durere atunci când este introdus cateterul, dar este posibil să apară o ușoară senzație de presiune.[4] Se vor efectua angiografii repetate pentru a verifica în permanență localizarea cateterelor. Ulterior, se dilată leziunea cu ajutorul unui balonaș care va fi umflat cu substanță de contrast diluată, urmând ca apoi să se monteze stentul necesar menținerii vasului la dimensiuni normale. La final se verifică prin arteriografie poziția stentului și dacă există stenoză restantă. Uneori pot fi necesare dilatări la nivelul stentului, după ce acesta a fost montat în poziția dorită. Atunci când procedura se consideră încheiată, se retrag toate cateterele. Teaca mai poate fi lăsată pe loc câteva ore. Anunță-ți medicul dacă suferi de vreo alergie, în special la iod, latex, substanță de contrast sau anumite medicamente, precum și dacă ești însărcinată ori ai tulburări de sângerare.[4] Cât durează internarea după angiografia periferică? Fiind vorba de o procedură minim invazivă, durata de internare este una scurtă. Aceasta poate varia între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedura de diagnosticare și tratament. Îți vei putea relua activitățile normale în câteva zile, cu condiția respectării anumitor precauții.[1] Care sunt riscurile procedurii de angiografie/angioplastie? Complicațiile sunt rare și riscul apariției acestora poate fi redus printr-o pregătire corespunzătoare și o supraveghere permanentă a pacientului. Lista complicațiilor posibile include: reacții alergice la substanțele administrate; reacții la anestezice; fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare; mici sângerări la nivelul puncției vasculare; febră; cefalee, migrenă; infecție; embolie gazoasă; lezarea peretelui aortic sau al arterei prin care se face abordul; ruptura sau disecția de aortă; restenoză intrastent; migrarea stentului; hematom la locul puncției. Hemostaza după procedura de angiografie După cum am menționat mai sus, după terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările și ți se va cere să nu-ți miști piciorul. În unele cazuri, se va opta pentru montarea unui sistem hemostatic la nivelul puncției femurale, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen ce se introduce în interiorul arterei femurale și are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore, ceea ce îți va permite să îți miști piciorul în voie și să te ridici din pat mai repede. Ce dispozitive medicale sunt folosite în timpul procedurii de angiografie/angioplastie? În timpul procedurii de angiografie, pentru evaluarea vaselor de sânge se folosesc o serie de ghiduri și catetere (tuburi lungi, subțiri și flexibile). Dacă pe parcursul acestei investigații se stabilește că este necesară o angioplastie, după dilatarea zonei îngustate cu ajutorul unui cateter cu balon în vârf, în vasul de sânge se va monta un stent, adică un tub sub formă de rețea metalică cilindrică ce are capacitatea de a menține artera deschisă. Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel (stenturi metalice simple), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan. Acestea pot fi acoperite și cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct. Riscul apariției acestei complicații este de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu, dar se reduce la sub 1% în cazul folosirii de stent farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat, cu respectarea indicațiilor primite la externare. Creșterea nivelului de activitate ar trebuie să se facă treptat în timp ce incizia se vindecă. Poți să faci, de exemplu, plimbări scurte pe suprafețe plane de câteva ori pe zi, dar ar trebui să eviți să urci sau să cobori scări mai des de 2 ori pe zi în primele 2 sau 3 zile după externare. În cazul în care nu există alte recomandări din partea medicului, nu ar trebui să conduci, să faci sport sau să desfășori activități de presupun efort fizic timp de cel puțin 2 zile după procedură. Este recomandat, de asemenea, să încerci să ții picioarele ridicate mai sus de nivelul inimii atunci când te odihnești.[1] Angiografia periferică poate ajuta la diagnosticarea bolii arteriale periferice, iar cu ajutorul angioplastiei se pot trata îngustările vaselor de sânge. Această procedură nu poate vindeca însă cauza îngustării sau blocării vaselor de sânge și nici nu poate elimina riscul ca acest lucru să se întâmple din nou în viitor. Pentru a reduce riscul îngustării vaselor de sânge, nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat, fă-ți regulat analizele de sânge, renunță la fumat și urmează tratamentul medicamentos prescris de medic.[1] Mai multe informații despre angiografie periferică și angioplastia cu balon și stent îți pot oferi consultanții noștri. Sună la numărul de telefon dedicat sau completează formularul disponibil pe site și vei fi contactat/ă în cel mai scurt timp posibil. Care este prețul procedurii de angiografie de artere periferice? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele procedurii, inclusiv asupra prețului. Știm că uneori recomandările medicale pot părea complicate și pot naște confuzii. De aceea, suntem aici pentru a-ți oferi informații corecte, personalizate cazului tău. Pentru a sta de vorbă cu un ARES Helper, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Bibliografie: „Angioplasty and Stent Placement - Peripheral Arteries - Discharge : MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2022, medlineplus.gov/ency/patientinstructions/000234.htm. Accessed 28 Nov. 2022. „Extremity Angiography: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2021, medlineplus.gov/ency/article/003772.htm. Accessed 28 Nov. 2022. NHS Choices. „Angiography.” 2022, www.nhs.uk/conditions/angiography/. Accessed 28 Nov. 2022. „Peripheral Angiography.” www.heart.org, 9 Nov. 2016, www.heart.org/en/health-topics/peripheral-artery-disease/diagnosing-pad/peripheral-angiogram. Accessed 28 Nov. 2022. „Symptoms of PAD.” www.heart.org, 6 Dec. 2017, www.heart.org/en/health-topics/peripheral-artery-disease/symptoms-of-pad. Accessed 28 Nov. 2022. „Understand Your Risk for PAD.” www.heart.org, 26 Apr. 2017, www.heart.org/en/health-topics/peripheral-artery-disease/understand-your-risk-for-pad. Accessed 28 Nov. 2022. „What Is Peripheral Artery Disease (PAD)?” www.heart.org, 17 May 2017, www.heart.org/en/health-topics/peripheral-artery-disease/about-peripheral-artery-disease-pad. Accessed 28 Nov. 2022.
Ce este procedura JetStream? Pe artere se depun, de-a lungul anilor, produși sangvini, colesterol și calciu, într-un proces natural numit ateroscleroză. Pereții arterelor se îngroașă și sângele circulă cu greutate, existând riscul producerii unui infarct miocardic, AVC sau ischemie a membrelor, în funcție de localizarea stenozelor arteriale. Tratamentul standard pentru arterele îngustate este angioplastia cu stent. Însă, uneori, calciul depus pe pereții arterelor este atât de dur, încât stentul nu poate fi dilatat. O arteră pe ai cărei pereți s-a depus calciul nu mai este flexibilă. Atunci când medicii încearcă să o dilate cu ajutorul unui stent sau balon, procedura eșuează. În astfel de cazuri se folosește o procedură complementară angioplastiei, aterectomie cu sistem Jetstream. Aceasta constă în introducerea în arteră a unui cateter dotat la capăt cu un sistem special de lamele care fărâmițează depunerile de calciu și le aspiră ulterior. În urma procedurii Jetsream, medicii pot interveni și dilata artera cu un balon sau stent. Ai putea avea nevoie de procedura Jetstream dacă ai simptomele: Procedura Jetstream este potrivită în cazul senozelor sever calcifiate localizate pe arterele coronare sau pe arterele care irigă membrele superioare și inferioare. Cât durează internarea? Medicul cardiolog intervenționist va decide dacă în cadrul procedurii de angioplastie este nevoie și de procedura JetStream, atunci când arterele sunt calcifiate sever și dilatarea cu stent nu se poate face în condiții optime. Această procedură are avantajul unei recuperări rapide. În absența complicațiilor, pacientul rămâne internat în spital între 24 și 48 de ore. Ce se întâmplă în timpul procedurii Jetstream? După ce s-a realizat anestezia locală, medicul cardiolog intervenționist face o puncție la nivelul plicii inghinale sau a brațului drept, pentru a accesa artera femurală, respectiv pe cea radială. La locul puncției este montată o teacă prin care este introdus un cateter dotat în capăt cu un sistem special cu lamele. Acesta este avansat până la nivelul stenozei calcifiate. Lamelele fărâmițează calciul depus pe pereții arterelor și ulterior acestea sunt aspirate de sistemul Jestream, pentru a nu rămâne în circulația sangvină. După ce depunerile de calciu au fost îndepărtate, medicul cardiolog intervenționist va dilata artera cu ajutorul unui balon și/sau stent, redând astfel circulația sângelui. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? După procedura Jetstream și cea de angioplastie este important să respecți tratamentul indicat de medicul cardiolog la externare și să revii la control la 1, 6 și 12 luni de la efectuarea procedurii. Îți poți relua activitatea imediat. Nu neglija mișcarea fizică moderată, respectă un regim de viață echilibrat și fă-ți regulat analizele de sânge.
Generalitati Intervenția chirurgicală de by-pass aorto-femural, denumită și by-pass aorto-bifemural se adreseaza pacienților cu leziuni obstructive complexe la nivelul axului arterial aorto-iliac, respectiv aorto-femural, și presupune înlocuirea acestor vase afectate de la nivelul abdomenului și plicii inghinale cu un ”graft”. Graft-ul reprezintă de fapt o proteză, alcatuit din material sintetic, în forma literei Y, care se interpune între aortă si arterele femurale. În ceea ce privește afectarea infrainghinală, operația de by-pass femuro-popliteal reprezintă o înlocuire a circulației arteriale de la nivelul membrului inferior, sub ligamentul inghinal și dispune de mai multe variante, în sensul că se pot utiliza conducte protetice artificiale sau ”graft-uri” venoase recoltate de la același pacient în cursul procedurii, care fac legatura între vasele femurale de la nivelul coapsei și arterele distale. Arteriopatia cronică obliterantă a membrelor inferioare, prin afectare supra și infrainghinala reprezintă principala cauză care duce la acest tip de intervenții, avand ca și cauza principală procesul de ateroscleroză. Boala arterială periferică Boala arterială periferică reprezintă obstrucția arterelor de la nivelul membrelor inferioare ca urmare a procesului complex al aterosclerozei, puternic influențată de factori de risc precum fumatul, dislipidemia, diabetul zaharat. Cauze Principala cauza a bolii arteriale periferice este reprezentată de ateroscleroză, proces sistemic, care implică depozite de colesterol și inflamație la nivelul vaselor cu formarea plăcilor de aterom care produc în timp obstrucția acestora, cu limitarea fluxului snguin la nivelul membrelor inferioare și care duc la afectare musculară, tulburari trofice și musculare. Repercursiunile includ pe langă afectarea marcată a calității vieții, cu impotență functională, și posibilitatea apariției unor patologii acute, precum ischemia acută de membru, ulcerații sau necroze cu potențial scazut de vindecare datorită circulației deficitare, cu risc infecțios crescut, care pot duce în final pană la amputația membrului. Simptomatologia este dependentă în principal de localizarea si gradul leziunilor. Astfel, în caz de afectare a vaselor abdominale și inghinale, pacienții acuză durere cu caracter intermitent sau continuu la nivelul feselor și coapselor, tulburari de micțiune sau a funcției sexuale. Dacă leziunile sunt infra-inghinale, simptomatologia caracteristica este reprezentată de claudicația inermitentă, care reprezintă durere la nivelul gambei, cu caracter de crampa musculară, care apare la o anumită distanță de mers și cedează în repaus. După cum am precizat anterior, unii pacienți se prezintă înt-un stadiu mai avansat, prezentand ulcerații sau gangrene la nivelul membrului inferior, care presupun o abordare multidisciplinară. Cum te pregătești pentru intervenția chirurgicală de by-pass aorto-femural sau femuro-popliteal? Anterior intervenției propriu-zise, pacientul trebuie să înțeleagă importanța majoră a modificarii stilului de viață; astfel se recomandă: abandonarea fumatului, scădere ponderală pentru pacienții obezi și activitate fizică regulată, regim igienico-dietetic corespunzător, controlul patologiilor asociate: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia. Cȃt durează internarea? Durata spitalizării variază in funcție de tipul intervenției, fiind mai multe variante, în funcție de intervenție. Durata medie de spitalizare este de 3-7 zile, care poate fi prelungită în funcție de evoluția post-operatorie. Care sunt riscurile intervenției de by-pass aorto-femural sau femuro-popliteal? Complicațiile posibile ale acestei intervenții chirurgicale sunt reprezentate de: sȃngerare în timpul sau după intervenția chirurgicală embolii și/sau tromboze care pot determina infarct miocardic sau accident vascular cerebral obstrucția ”graft-ului” infectii pneumonie/tulburări respiratorii Menționăm ca riscul chirurgical este evaluat individual și depinde atȃt de patologia cardiacă cȃt și de comorbiditățile asociate. Ce se intamplă în timpul intervenției de by-pass aorto-femural sau femuro-popliteal? Intervenția chirurgicală se realizează în sala de operații, sub anestezie generală- care presupune intubarea oro-traheala si ventilație mecanică. În cazul by-pass-ului femuro-popliteal anestezia poate fi regională, însemnand că sunt abolite reflexele și sensibilitatea din jumătatea inferioară a corpului. Durata intervenției depinde de complexitatea anatomica, localizarea leziunilor și numărul de by-pass-uri necesare. Intervenția de by-pass aorto-femural, după cum ii spune și numele, reprezintă o ”ocolire” a obstacolului de la nivelul aortei terminale, arterelor iliace sau femurale, prin interpunerea unui ”graft” artificial. Abordul se realizează printr-o incizie la nivel abdominal; se întrerupe temporar circulația sanguină prin clampare proximal și distal de porțiunea afectată și se restabilește legătura prin conductul menționat anterior, în formă de Y, care se leagă cu un capăt de aorta și cu celelalte doua extremități de arterele femurale, repornindu-se ulterior circulația. În cazul by-passului femuro-popliteal principiul intervenției este identic, diferența fiind posibilitatea de utilizare a unui conduct protetic sau o venă proprie. Alegerea între ”graft-ul” protetic și cel venos depinde de mai mulți factori, dintre care menționăm calitatea/patența propriilor vene , severitatea și complexitatea afectării arteriale periferice. De asemenea prezența concomitentă a bolii coronariene ischemice poate limita utilizarea venelor pentru revascularizarea chirurgicală periferică, fiind de preferat să se păstreze în cazul necesității de revascularizare miocardică chirurgicală. Ce se întamplă după procedură? Transfer pe secția de ATI În primele 24 de ore se produce extubarea Se asigură supraveghere optimă și tratament medicamentos Se recomandă repaus la pat pentru 1-2 zile Examinări clinice si investigații Reabilitare cardio-vasculară în etape- initial pe durata spitalizării, ulterior în program ambulator și la domiciliu (pană la 6 săptămani) Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Se recomandă respectarea indicațiilor medicului, incluzand modificarea stilului de viață, tratamentul medicamentos și monitorizarea prin controale regulate, inițial la o luna, ulterior la 3,6,12 luni. Se va anunța medicul imediat daca apare: febră, modificări de culoare, secreții sau durere de intensitate progresiv crescandă la nivelul plăgii, tulburări respiratorii, aritmii.
Arterele transportă sângele bogat în oxigen și nutrienți de la inimă către restul corpului, iar venele asigură circulația sângelui înapoi către inimă. Alături de capilare, acestea formează sistemul vascular. Când buna funcționare a acestui sistem complex este afectată, apar bolile vasculare, care pot duce la dizabilitate severă și chiar deces. Dacă sunt depistate la timp, multe dintre ele pot fi însă tratate cu succes. Există mai multe investigații în urma cărora poate fi diagnosticată o astfel de afecțiune, iar una dintre acestea este ecografia Doppler de artere/vene. [6] Ți-am pregătit câteva informații referitoare la ce presupune analiza Doppler vascular și indicațiile sale. Doppler venos - prezentare generală Ecografia Doppler vasculară se realizează atât pentru sistemul arterial periferic (ecografia Doppler arterială), cât și pentru sistemul venos periferic (ecografie Doppler venoasă). Ecografia Doppler arterială, numită pe scurt eco Doppler arterial, oferă informații despre starea arterelor tale, iar eco Doppler-ul venos despre starea venelor din corpul tău. Atunci când medicul îți recomandă ecografia Doppler arterială, aceasta ne poate ajuta să evaluăm statusul patului vascular arterial. Prin această investigație, medicul poate observa dacă există depuneri (plăci aterosclerotice şi/sau leziuni stenotice) la nivelul arterelor (carotide, artere subclavii, membre superioare, membre inferioare, artere renale etc.). De asemenea, tot cu ajutorul acestei investigații neinvazive, putem monitoriza starea de sănătate a pacienților care au trecut printr-o procedură intervențională sau chirurgicală la nivelul sistemului arterial (angioplastie cu balon sau stent, operație de bypass la nivelul membrelor inferioare). De exemplu, Dopplerul arterial la nivelul arterelor carotide ne arată starea arterelor care transportă sângele la creier. Putem observa dacă sângele curge în mod normal prin artere sau dacă există depuneri de colesterol și de alte materiale lipidice din sânge care blochează circulația. Dacă există blocaje, acestea trebuie tratate pentru că, în lipsa tratamentului, arterele blocate pot produce un accident vascular cerebral. Dacă se efectuează ecografia Doppler venoasă, aceasta ne va furniza informații despre statusul sistemului venos, prezența trombozelor venoase, diagnosticarea insuficienței venoase cronice. Totodată, putem urmări răspunsul la tratament (ex: eficacitatea tratamentului anticoagulant la pacienții care au trecut printr-un episod de tromboză venoasă). Când și de ce ai nevoie de Doppler venos/arterial? Medicul tău îți poate recomanda o ecografie Doppler vasculară ca: Evaluare țintită, asupra arterelor sau venelor şi pe segmente (membre inferioare, membre superioare, carotide şi vertebrale, aorta abdominală, aorta toracică, iliace, renale, cava superioară, cava inferioară, ramurile viscerale ale aortei abdominale etc.); În scop diagnostic; În scop terapeutic (sclerozări de pachete varicoase, sclerozare endoluminală pentru tratamentul cu laser sau radiofrecvenţă a varicelor, canulări de vene centrale sau de artere periferice etc.); Pentru verificarea eficienței unor tratamente (anticoagulant în tromboze, restabiliri de flux arterial etc.) sau pentru stabilirea duratei acestora (de exemplu, când oprim anticoagularea în cazul unei tromboze venoase profunde a membrelor inferioare); Preoperator, intraoperator, postoperator. Cu ajutorul unei eco Doppler de vase arteriale și venoase a membrelor inferioare, de exemplu, putem diagnostica dacă pacientul suferă de tromboză venoasă, boala arterială periferică, de flebită sau de insuficiență venoasă. Tromboza venoasă profundă Tromboza venoasă profundă este o afecțiune care presupune că în interiorul vaselor profunde sanguine se formează cheaguri de sânge. Aceste cheaguri devin periculoase pentru că pot declanșa o serie de afecțiuni fatale atunci când ele migrează sau blochează complet vasele de sânge. Spre exemplu, dacă suferi de un episod de tromboză venoasă profundă acută și nu te adresezi unui medic de specialitate sau te adresezi cu întârziere, după trei săptămâni, trombul (cheagul de sânge) se transformă într-o rețea de fibrină, devine dur și acționează ca un obstacol în calea sângelui. Fără tratament, trombul va continua să crească. O stenoză care blochează vasul de sânge în proporție de 10% poate ajunge, în timp, o stenoză care blochează complet circulația în membrele inferioare. Riscul cel mai mare este acela al migrării cheagului. Acesta, sau bucăți din el, se pot deplasa în interiorul vaselor de sânge oriunde în corp și provoca leziuni semnificative, cea mai importantă fiind embolia pulmonară, de cele mai multe ori, fatală. Un Doppler venos permite evaluarea și vizualizarea arterelor pentru a depista acele zone unde fluxul sangvin încetinește sau se oprește și a localiza cheagul. [4] Boala arterială periferică Boala arterială periferică este o afecțiune a vaselor de sânge care alimentează membrele inferioare și se manifestă prin îngustarea acestora, ceea ce determină scăderea fluxului sangvin. De obicei, este cauzată de ateroscleroză, care apare atunci când pe pereții arterelor se acumulează plăci de aterom ce duc la îngustarea vaselor de sânge și la rigidizarea pereților arteriali, care nu se mai pot dilata pentru a permite un flux sangvin mai mare atunci când este necesar (ex: în timpul exercițiilor fizice sau al mersului). Dacă nu este diagnosticată și tratată la timp, pot apărea diverse complicații: Cheaguri de sânge care blochează arterele mici; Boala arterială coronariană; Impotență; Ulcere ischemice; Cangrenă. Cu ajutorul unei ecografii Doppler se poate măsura fluxul sangvin prin artere și gradul de blocaj al acestora. [4] Flebita Flebita reprezintă inflamația unei vene ca urmare a formării unuia sau mai multor cheaguri de sânge într-o venă. Apare, de obicei, la nivelul venelor picioarelor (fie cele superficiale, din apropierea suprafeței pielii, fie cele profunde), dar poate afecta și venele din membrele superioare sau alte părți ale corpului. Inactivitatea prelungită, sedentarismul, obezitatea, fumatul, anumite afecțiuni medicale, varicele, sarcina sau leziunile suferite la nivelul picioarelor și brațelor sunt câțiva dintre factorii care pot crește riscul apariției acestei inflamații. Una dintre investigațiile indicate pentru diagnosticarea flebitei este Doppler-ul venos, cu ajutorul căreia pot fi examinate venele pentru a se localiza eventualele blocaje și stabili dacă sunt afectate doar venele superficiale sau și cele profunde. [3] Insuficiența venoasă Această afecțiune apare atunci când, din diverse motive, valvele venelor de la picioare nu funcționează așa cum ar trebui și nu-și îndeplinesc rolul principal, acela de a împiedica sângele să curgă înapoi, iar acesta se acumulează în vene. Lista cauzelor care pot afecta valvele venoase includ tromboza venoasă profundă, inactivitatea sau statul așezat sau în picioare pentru perioade lungi de timp. Factori de risc pentru insuficiența venoasă sunt: Sexul (este mai des întâlnită în rândul femeilor); Vârsta (peste 50 de ani); Obezitatea; Sarcina; Fumatul; Istoricul familial de insuficiență venoasă. Pentru a evalua fluxul de sânge prin picioare, medicul poate recomanda efectuarea unui Doppler venos; acesta îi va permite să vadă cât de repede și în ce direcție curge sângele. [2] Cum te pregătești pentru eco Doppler venos/ arterial? Ecografia Doppler arterială și venoasă nu presupune o pregătire specială. Dopplerul venos se efectuează ca și restul investigațiilor de tip ecografie Doppler, cu o sondă și un gel conductor cu ajutorul cărora medicul va putea să observe starea venelor/arterelor. Este indicat să porți haine lejere, ușor de îndepărtat, și să lași bijuteriile acasă. De asemenea, este indicat să nu fumezi cu cel puțin câteva ore înainte de investigație: acest lucru ar putea afecta rezultatul unui Doppler arterial și venos de membre inferioare deoarece cauzează îngustarea vaselor de sânge. [4][1] În ce constă analiza Doppler vascular? Ce se întâmplă în timpul procedurii de eco Doppler arterial/ venos? Ce anume presupune investigația propriu-zisă depinde de zona investigată. Mai jos îți vom explica pașii unui Doppler venos/arterial de picioare: Vei fi rugat să îți îndepărtezi hainele care îți acoperă membrele inferioare; Te vei întinde pe patul din cabinetul medical; Medicul cardiolog va aplica un gel special pe zona ce urmează a fi investigată și, cu ajutorul unui transductor (sonda), va obține imagini ale venelor/arterelor tale ce vor fi afișate pe un monitor (transductorul, popular denumit sondă ecografică, este piesa esențială a aparatului de ecograf, pentru că acesta este cel care generează ultrasunete și, totodată, captează ecoul acestora, transformându-le în imagini pe monitorul ecografului); în tot acest timp, medicul cardiolog va comunica asistentei medicale tot ceea ce observă în imaginile ecografice; După finalizarea investigației, medicul îți va înmâna raportul medical cu imaginile ecografice și, bineînțeles, recomandările de tratament sau operație, dacă este cazul. Ecografia Doppler arterială sau venoasă poate dura între 30 și 60 de minute. Riscuri Doppler venos/arterial Ecografia Doppler arterială/venoasă este o procedură neinvazivă, nu este dureroasă și nu implică riscuri. Poate fi repetată ori de câte ori este nevoie. Întrebări frecvente Care este prețul procedurii de Doppler venos? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele investigației, inclusiv asupra prețului. Uneori, pacienții nu pot face diferența dintre investigațiile cardiologice pentru care au primit recomandare și astfel se pot naște confuzii. Pentru a evita aceste confuzii și a oferi informații corecte, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Ce se întâmplă după procedură? După finalizarea analizei eco Doppler a vaselor arteriale și venoase ale membre inferioare, vei fi ajutat să-ți ștergi gelul conductor de pe piele și vei putea pleca acasă. Ce trebuie să faci după procedură? Ar trebui să-ți poți relua activitățile normale imediat după o astfel de investigație, cu excepția cazului în care primești alte recomandări din partea medicului. Recuperarea după procedură Ecografia Doppler arterial/ venos nu necesită recuperare. Medici care efectuează analiza Doppler vascular Dr. Carmen Man Dr. Alexandra Cocoi Dr. Lila Martin Dr. Alexandra Gica Dr. Izabella Mihalcea Dr. Alina Oprescu Cum te poți programa pentru o ecografie Doppler venos/ arterial Dacă vrei să te programezi pentru o ecografie Doppler venos/arterial, tot ce trebuie să faci este să completezi formularul disponibil pe site-ul nostru. Unul dintre colegii noștri te va contacta pentru a te ajuta cu toate detaliile legate de programare. Bibliografie: „Doppler Ultrasound Exam of an Arm or Leg: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2022, medlineplus.gov/ency/article/003775.htm. Accessed 27 Sept. 2022. Dumain, Teresa. „What Is Chronic Venous Insufficiency?” WebMD, WebMD, 19 Jan. 2018, www.webmd.com/dvt/dvt-venous-insufficiency. Accessed 27 Sept. 2022. „Phlebitis.” WebMD, WebMD, 2007, www.webmd.com/dvt/phlebitis. Accessed 27 Sept. 2022. „What Is a Doppler Ultrasound?” WebMD, WebMD, 30 Dec. 2016, www.webmd.com/dvt/doppler-ultrasound-what-is-it. Accessed 27 Sept. 2022. „Peripheral Artery Disease - Legs: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2019, medlineplus.gov/ency/article/000170.htm. Accessed 27 Sept. 2022. „What Is Vascular Disease? - Vascular Cures.” Vascular Cures, 2 Sept. 2021, vascularcures.org/patients/what-is-vascular-disease/. Accessed 27 Sept. 2022.
Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.
