Caz vascular complex: stenoză carotidiană subocluzivă tratată prin angioplastie cu stent

Articol medical scris de către Dr. Ștefan Moț, Cardiologie intervențională la MONZA ARES Cluj-Napoca
Distribuie:
Cuprins
Atunci când una dintre arterele carotide este complet blocată, iar cealaltă prezintă o îngustare aproape totală, menținerea unui flux adecvat de sânge către creier devine o provocare medicală majoră.
Este situația unei paciente în vârstă de 63 de ani, diagnosticată cu ocluzia arterei carotide interne drepte și cu o stenoză subocluzivă severă a arterei carotide interne stângi. În antecedente, pacienta prezentase și episoade repetate de atac ischemic tranzitoriu (AIT).
Cazul a fost evaluat de Dr. Diana Roman-Pepine, medic cardiolog, iar în urma investigațiilor s-a stabilit indicația de revascularizare a arterei carotide stângi. Procedura intervențională a fost realizată de Dr. Ștefan Moț, medic primar cardiologie intervențională.
Ce înseamnă stenoza arterelor carotide?
Arterele carotide sunt vase importante care transportă sângele către creier. Atunci când la nivelul pereților acestora se acumulează plăci de aterom, lumenul arterei se poate îngusta progresiv, afecțiune cunoscută drept stenoză carotidiană.
În formele severe, circulația sângelui către creier poate fi afectată, iar boala carotidiană se asociază cu riscul apariției unor evenimente neurologice precum atacul ischemic tranzitoriu (AIT) sau accidentul vascular cerebral (AVC).
Un aspect important este că stenoza carotidiană poate evolua fără simptome evidente. Tocmai de aceea, identificarea și evaluarea corectă a pacienților cu factori de risc cardiovascular sunt esențiale.
O arteră carotidă complet ocluzionată și cealaltă aproape blocată
Pacienta prezenta mai mulți factori de risc cardiovascular: hipertensiune arterială, dislipidemie, fumat și obezitate. Investigațiile efectuate anterior indicaseră deja ocluzia carotidei interne drepte și o stenoză importantă a carotidei interne stângi.
Pentru stabilirea exactă a severității bolii și alegerea tratamentului, a fost efectuată angiografia carotidiană.
Investigația a confirmat ocluzia completă a arterei carotide interne drepte încă de la origine.
La nivelul arterei carotide interne stângi, situația era, de asemenea, severă: a fost identificată o stenoză subocluzivă, cu aspect trombotic și calcificări masive ale peretelui arterial.
Practic, artera carotidă care asigura o parte esențială a circulației către creier prezenta, la rândul său, o îngustare critică.
În acest context, echipa medicală a recomandat revascularizarea prin implantarea unui stent la nivelul arterei carotide interne stângi.
Angioplastie carotidiană cu sistem de protecție cerebrală
Procedura a fost realizată de Dr. Ștefan Moț, printr-o abordare intervențională percutană.
Înainte de tratarea propriu-zisă a stenozei, a fost poziționat un filtru de protecție distală la nivelul carotidei stângi. Acesta are rolul de a reduce riscul ca fragmente provenite din placa de aterom să migreze către circulația cerebrală în timpul intervenției.
Zona sever îngustată a fost apoi dilatată cu ajutorul unui balon, după care a fost implantat un stent carotidian CGuard de 9/40 mm. Ulterior, zona cu îngustarea maximă a fost dilatată suplimentar pentru obținerea unui rezultat optim.
La finalul procedurii, angiografia a arătat absența stenozelor reziduale și opacifierea normală a ambelor emisfere cerebrale.
Intervenția s-a încheiat fără complicații locale, iar evoluția pacientei pe parcursul monitorizării postprocedurale a fost favorabilă.
De ce poate fi necesară implantarea unui stent carotidian?
Tratamentul stenozei carotidiene este stabilit individual, în funcție de severitatea îngustării, simptome, anatomia vaselor, bolile asociate și riscul fiecărui pacient.
În anumite cazuri, revascularizarea poate fi realizată prin angioplastie carotidiană cu implantare de stent, o procedură endovasculară prin care medicul intervine din interiorul vasului de sânge pentru a redeschide zona sever îngustată.
În cazul acestei paciente, complexitatea era dată inclusiv de faptul că artera carotidă internă dreaptă era deja complet ocluzionată, în timp ce carotida internă stângă prezenta o stenoză critică.
Stenoza carotidiană și riscul de accident vascular cerebral
Boala aterosclerotică nu afectează doar arterele inimii. Depunerile de aterom se pot forma și la nivelul arterelor care transportă sângele către creier.
De aceea, stenoza arterelor carotide trebuie evaluată cu atenție, în special la persoanele cu hipertensiune arterială, colesterol crescut, istoric de fumat sau alte afecțiuni cardiovasculare.
În cazul de față, pacienta avea un nivel al colesterolului LDL de 200 mg/dl în ciuda tratamentului urmat, motiv pentru care, după intervenție, una dintre recomandările importante a fost controlul strict al factorilor de risc cardiovascular și intensificarea terapiei hipolipemiante (tratamentul pentru scăderea colesterolului).
După angioplastia carotidiană cu stent, tratamentul și monitorizarea nu se opresc odată cu externarea. Controlul tensiunii arteriale, reducerea colesterolului, renunțarea la fumat și respectarea tratamentului prescris sunt esențiale pentru reducerea riscului cardiovascular și cerebrovascular pe termen lung.
În cazul persoanelor diagnosticate cu stenoză carotidiană severă sau care au prezentat episoade de AIT, evaluarea într-un centru cu experiență în tratamentul endovascular permite stabilirea soluției terapeutice potrivite în funcție de particularitățile fiecărui caz.
Medicii implicați în acest caz
Evaluare cardiologică și tratament intervențional pentru o stenoză carotidiană complexă.
Distribuie:
Articole mai vechi
- Food noise: când gândurile despre mâncare continuă și după vacanță
- Caz complex de angină pectorală instabilă, tratat prin angioplastie coronariană cu două stenturi
- Copii cu malformații cardiace congenitale, operați cu succes la MONZA ARES de echipa Dr. Eugen Săndică
- Ablația hepatică – tratamentul microinvaziv al tumorilor hepatice și metastazelor la ficat
- Ablația tahicardiei ventriculare la un pacient cu infarct miocardic vechi și cardiodefibrilator implantabil. Cum poate tratamentul intervențional reduce riscul unor aritmii severe



