Stenoza arterelor carotide - cauze, simptome tratament

Articol scris de Dr. Rareș Nechifor, medic primar radiolog la Centrele Ares Bucuresti

O problemă destul de serioasă pentru sănătate, această afecțiune determină scăderea circulației sângelui la nivel cerebral și crește riscul apariției accidentului cerebral vascular care se produce prin îngroșarea severă a arterei sau destabilizarea plăcii cu ruptură și embolizare distală. Stenoza arterelor carotide este una dintre cele mai grave boli ce pot provoca decesul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare. Aceste artere sunt două vase de sânge foarte importante, care își au originea la nivelul crosei aortice și trunchiului brahiocefalic. Rolul lor este de a aproviziona creierul cu sânge oxigenat, proces esențial pentru diferite funcții precum vorbirea, gândirea sau funcțiile motorii.

Stenoza arterelor carotide – cauze

Cauza majoră ce stă la baza producerii stenozei carotidiene este ateroscleroza, prin urmare factorii de risc pentru apariția acestei afecțiuni sunt cei care favorizează instalarea aterosclerozei. În țările dezvoltate, principala cauză de mortalitate și morbiditate este ateroscleroza, o boală inflamatorie sistemică ce evoluează treptat prin depunerea de lipide pe pereții vaselor de sânge, cu îngustarea lumenului și scăderea fluxului de sânge către țesături și organe. Parcursul aterosclerozei este influențat de stilul de viață al fiecărui individ și are legătură cu factorii de risc, instalarea sa fiind determinată de:

Factori de risc constituționali, nemodificabili:

  • Vârsta – persoanele care au peste 60 de ani sunt predispuse la ateroscleroză și, implicit, stenoza arterelor carotide.
  • Sexul – studiile arată că sexul masculin este mai afectat de procesul aterosclerotic, în intervalul 60-75 de ani fiind crescută incidența în rândul bărbaților. După 75 de ani însă, riscul este mai mare la femei pentru că acestea nu se mai află sub influența protectivă a hormonilor estrogeni, arterele devin mai puțin flexibile și sunt predispuse la deteriorare.
  • Predispoziția genetică – antecedentele familiale pot determina apariția afecțiunilor la o persoană dacă o rudă apropiată a avut ateroscleroză sau stenoza arterelor carotide.

Factori de risc modificabili:

  • Hipertensiunea arterială netratată, cu valori constante peste 140/90 mmH, poate să slăbească vasele de sange și să le facă mai vulnerabile
  • Diabetul și rezistența la insulină scade capacitatea de a procesa grăsimile în mod eficient
  • Excesul ponderal crește șansele de hipertensiune arterială, ateroscleroză și diabet
  • Sedentarismul contribuie la afecțiuni ce deteriorează arterele, inclusiv hipertensiune arterială, diabet și obezitate
  • Valori crescute ale colesterolului, nivelul mare al lipoproteinelor cu densitate scăzută (colesterolul LDL) și valorile ridicate ale trigliceridelor încurajează acumularea de plăci ateromatoase.
  • Scăderea fracțiunii HDL a colesterolului
  • Fumatul este un factor de risc pentru că nicotina irită stratul ce căptușește pereții interiori ai arterelor, crește ritmul cardiac și tensiunea arterială.
  • Existența antecedentelor heredocolaterale de blocaj carotidian, angina pectorală, infarctul miocardic sau boala arterială periferică cu debut înainte de 55 de ani.

Stenoza arterelor carotide – simptome

În majoritatea cazurilor, stenoza arterelor carotide este asimptomatică și se descoperă întâmplător cu ocazia unei examinări fizice complete. Simptomele se instalează odată cu apariția unui accident vascular cerebral ischemic sau a accidentului vascular cerebral ischemic tranzitor, complicații ale bolii ce apar în urma unui blocaj la nivel carotidian, al fluxului de sânge spre creier. Manifestările sunt grave și apar ca urmare a ischemiei ori necrozei țesutului cerebral deservit de ramura obstruată:

  • Tulburări de vorbire, afazie motorie și senzorială
  • Somnolență
  • Dezorientare temporo-spațială
  • Tulburări de echilibru, vertij
  • Cefalee intensă
  • Pareze de diferite grade
  • Asimetrie facială, dacă apare o pareză facială
  • Tulburări de vedere
  • Comă.

Stenoza arterelor carotide poate conduce la accident vascular cerebral prin reducerea fluxului sanguin către anumite porțiuni ale creierului, plăci ateromatoase desprinse sau rupte ori un blocaj cauzat de un cheag de sânge.

Stenoza arterelor carotide – tratament

Diagnosticul bolii poate fi sugerat de prezența unui accident vascular cerebral, atac ischemic tranzitor, demență aterosclerotică sau prin metode imagistice precum ecografia carotidiană duplex și examinarea Doppler, angiografie CT sau RMN, angiografie clasică ori cu substracție digitală. În anumite situații, mai poate fi efectuată și ultrasonografie Doppler transcraniană, ultrasonografia intravasculară sau examenul fundului de ochi.

Tratamentul pentru stenoza arterelor carotide poate fi, în funcție de caz, chirurgical sau intervențional, și ca scop prevenirea apariției accidentului vascular cerebral și a decesului.

  • Tratamentul medicamentos pentru stenoza arterelor carotide

Dacă artera carotidă este îngustată mai puțin de 60% și nu cauzează simptome, diabetul trebuie monitorizat și glicemia reglată, tensiunea arterială se tratează cu medicamente pentru a ajunge la valori normale. Terapia medicamentoasă agresivă reduce gradul stenozei carotidiene de cauză aterosclerotică şi previne apariţia simptomelor. Medicamentele utilizate ca tratament pentru stenoza arterelor carotide sunt antiagregantele plachetare, hipolipemiantele şi antihipertensivele.

  • Endarterectomia carotidiană

Este principala modalitate prin care se tratează stenoza arterelor carotide. Presupune o intervenție chirurgicală prin care se curăță interiorul peretelui arterei carotide de depunerile de aterom. Endarterectomia carotidiană este indicată în momentul descoperirii bolii, dacă artera carotidă este îngustată 60% sau mai mult, nu există simptome, dar există riscul apariției unui accident vascular cerebral. În cazul debutului simptomelor, beneficiul maxim este obținut dacă intervenția se realizează în decurs de 14 zile.

Reprezintă o intervenție minim invazivă, pe arterele carotide, necesară atunci când acestea sunt blocate sau îngustate de placă de aterom. Angioplastia carotidiană se efectuează prin amplasarea unui filtru de protecție antiembolie și montarea unui stent din Nitinol. Această opțiune este valabilă atunci când metodele chirurgicale tradiționale nu sunt fezabile sau sunt prea riscante.

  • Bypass-ul carotidian

În acest scop, se folosesc grefe recoltate din altă parte a corpului, pentru redirecționarea fluxului sanguin, ocolind zona de stenoză. Cel mai frecvent se recoltează grefe din vena safenă, artera radială sau cea ulnară. Procedura este practicată doar atunci când nu se poate realiza endarterectomie carotidiană și în cazurile de 100% cu stenoza arterelor carotide.

 

Aproape 10-20% dintre accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de stenoza arterelor carotide. Afecțiunea este progresivă, prezintă riscuri uriașe dacă nu este tratată și poate lăsa pacientul cu leziuni cerebrale permanente. În cazurile severe, accidentul cerebral vascular poate fi fatal, de aceea strategiile preventive și terapeutice ale stenozei trebuie să abordeze atât riscul cerebral, cât și pe cel sistemic.

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.