AVC (accidentul vascular cerebral) – tipuri, cauze, simptome, tratament

Ce înseamnă AVC?

Accidentul vascular cerebral, cunoscut si sub denumirile de atac cerebral sau infarct cerebral, apare în urma întreruperii circulației la nivelul creierului sau rupturii unei artere cerebrale. Celulele cerebrale sunt private de oxigenul și nutrienții de care au nevoie și încep să moară, ceea ce poate provoca leziuni cerebrale, dizabilitate pe termen lung și chiar decesul persoanei afectate.[3] 

Efectele AVC-ului depind de mai mulți factori, printre care și ce parte a creierului a fost afectată, dar și cât de mult țesut cerebral a fost deteriorat. De exemplu, dacă este vorba de un AVC pe partea dreaptă a creierului, va fi afectată partea stângă a corpului și pot apărea paralizia, probleme de vedere sau de memorie. Un accident vascular cerebral produs în partea stângă a creierului va afecta partea dreaptă a corpului iar efectele sale vor include, pe lângă paralizie și pierderi de memorie, și tulburări de vorbire.[1]

Tipuri de accident vascular cerebral

În funcție de modul în care se produce, dar și de factorul principal care îl cauzează, un accident vascular cerebral poate fi de mai multe tipuri. Indiferent de tipul acestuia, un AVC necesită îngrijiri medicale în regim de urgență.

Accident cerebral vascular ischemic (AVC ischemic)

Un AVC ischemic apare din cauza întreruperii circulației la nivel cranian. Creierul nu poate să reziste fără oxigen mai mult de 2-4 minute. De aceea, leziunile asupra acestui organ sunt grave și ireversibile. 

Blocajul poate fi de natură lipidică (depuneri de grăsimi sau plăci de aterom). În acest caz, este vorba de o boală cerebrovasculară dezvoltată lent, din cauza stilului de viață dezechilibrat. 

În alte cazuri, blocajul poate fi reprezentat de un cheag de sânge. Uneori, acesta s-a format direct la nivelul creierului. Alteori, a migrat din alte zone ale corpului.

Accident vascular cerebral hemoragic (AVC hemoragic)

Un AVC hemoragic apare în urma rupturii unei artere cerebrale sau unui anevrism (dilatație sub formă de sac a unui vas de sânge). Această ruptură cauzează o hemoragie intracraniană gravă ce afectează țesuturile din jur, iar riscul de deces este foarte ridicat.

Accident vascular cerebral tranzitoriu (AIT)

Atacul ischemic tranzitor apare din cauza unei circulații deficitare la nivelul creierului, ceea ce cauzează simptome asemănătoare unui AVC normal (insa cu o durată mai scurtă). În acest caz, riscul de deces și paralizie este mic, însă riscul de a avea în viitor un AVC ischemic este foarte mare. Una din cauzele de accident ischemic tranzitor este AVC-ul criptogenic, care trebuie suspicionat atunci cand s-au exclus toate cauzele clasice de accident vascular cerebral.

Cercetările din ultimii ani au evidențiat legătura între AVC-uri tranzitorii repetate și o anomalie cardiacă numită foramen ovale patent (FOP).

Foramenul ovale patent este o condiție în care un mic orificiu între cele două atrii ale inimii, ar trebui să se închidă în mod normal la naștere, dar rămâne deschis după naștere. Această malformație poate permite cheagurilor de sânge să treacă de la o cameră a inimii la alta, apoi să ajungă în circulația mare și să avanseze către creier care implicit va produce un AVC criptogenic.

Este important să fii conștient de această legătură și să discuți cu medicul tău dacă ai avut AVC-uri tranzitorii sau ai un istoric familial de astfel de evenimente. Identificarea și tratamentul precoce al foramenului ovale patent poate reduce riscul de AVC-uri și poate îmbunătăți calitatea vieții tale.

În prezent, pacienții cu accidente vasculare cerebrale tranzitorii urmăriți periodic de medicii neurologi, sunt îndrumați să efectueze ecografia cu bule, metodă de investigare minim invazivă, care poate fi efectuată în cabinetul medicului cardiolog.

Această procedură folosește imagistica pe bază de ultrasunete și microbule formate prin amestecarea serului fiziologic sau glucozei pentru a evalua dacă există o comunicare anormală între cele două camere ale inimii. Microbulele sunt introduse în venă și călătoresc către inimă. Utilizând ecocardiografia, medicul poate urmări mișcarea acestor bule prin camerele inimii și poate detecta eventualele anomalii structurale  cardiace.

Cauzele accidentului vascular cerebral

Printre posibilele cauze care pot duce la producerea unui accident vascular cerebral se numără:

• boala cerebrovasculară – acumularea de plăci de aterom (ateroscleroză) la nivelul arterelor carotide care asigură circulația sangvină la nivelul creierului; boala se dezvoltă progresiv, pe parcursul anilor; factorii care o favorizează sunt sedentarismul, alimentația dezechilibrată (bogată în alimente preparate prin prăjire și grăsimi de origine animală), îmbătrânirea, fumatul; 
• cheagurile de sânge (trombi) apărute ca urmare a unor traumatisme (lovituri la nivelul capului) sau care au migrat după ce s-au format în alte părți ale corpului (tromboză); unele medicamente, insuficiența cardiacă, problemele de coagulare și aritmiile (fibrilația atrială), în asociere cu sedentarismul, pot favoriza formarea cheagurilor de sânge.
• anevrismul cerebral – dilatație la nivelul unei artere cerebrale; ruptura anevrismului produce hemoragie intracraniană (AVC hemoragic), ceea ce afectează grav starea creierului și poate duce la deces; anevrismul cerebral poate fi moștenit genetic sau poate fi dezvoltat din cauza unor traume fizice, consumului cronic de alcool, droguri și tutun, aterosclerozei, malformațiilor congenitale ori infecțiilor sangvine; ruptura anevrismului cerebral survine pe fondul unor stări de șoc, de supărare sau furie gravă, hipertensiunii, fumatului și consumului de droguri; 
• hipertensiune arterială – tensiunea arterială care depășește 140/90 mmHg este un factor de risc important pentru accidentul vascular cerebral;
• malformațiile cerebrale congenitale. 

Factori de risc pentru AVC 

După cum am văzut mai sus, există mulți factori de risc pentru AVC. Unii dintre aceștia pot fi modificați, alții nu. Lista acestora include: 

• hipertensiunea arterială; 
• diabetul; 
• bolile cardiovasculare; 
• nivelurile ridicate de colesterol LDL; 
• anevrismele cerebrale sau malformațiile malformațiile arterio-venoase;
• infecțiile virale sau afecțiunile inflamatorii (ex: lupusul, artrita reumatoidă); 
• vârsta (riscul crește odată cu înaintarea în vârstă); 
• sexul - la vârste mai tinere, bărbații prezintă un risc mai ridicat decât femeile de a face un AVC; totuși, femeile tind să trăiască mai mult, iar riscul ca în cursul vieții să sufere un atac cerebral este mai ridicat, în special dacă iau pilule contraceptive sau fac terapie de substituție hormonală; 
• istoricul familial și moștenirea genetică - dacă unul dintre părinți sau un alt membru al familiei a suferit un AVC, riscul ca și ție să ți se întâmple același lucru este mai ridicat, în special dacă în cazul persoanei respective atacul cerebral s-a produs la o vârstă mai fragedă; există, de asemenea, și anumite gene care influențează riscul de accident vascular cerebral, inclusiv cele care determină grupa de sânge; de exemplu, persoanele cu grupa de sânge AB prezintă un risc mai mare de AVC; 
• anxietatea și depresia; 
• nivelul ridicat de stres; 
• traiul în zone cu niveluri ridicate de poluare a aerului; 
• dieta nesănătoasă; 
• lipsa activității fizice regulate; 
• consumul de alcool sau de droguri; 
• greutatea în exces sau obezitatea.[4]

Simptomele accidentului vascular cerebral

Semnele accidentului vascular cerebral pot apărea în combinații diferite, în funcție de persoană și de severitatea accidentului. Printre simptomele care pot apărea după AVC se numără:

• durerea bruscă și foarte puternică de cap;
• amețeala; 
• pierderea stării de conștiență; 
• dezechilibru, tulburări de mers și de coordonare a mișcărilor;
• probleme de vorbire – persoana care suferă un AVC poate rosti cuvinte fără sens, inteligibile și încurcate; există cazuri în care aceasta nu mai poate vorbi deloc;
• stare de confuzie – o privire „în gol”, încurcată;
• deformarea feței – o parte a feței pare căzută, iar bolnavul nu își poate mișca gura; 
• paralizia – bolnavul nu își mai poate mișca jumătatea dreaptă sau stângă a corpului; 
• slăbiciunea și amorțeala – dacă nu a apărut paralizia, este posibil ca bolnavul să cadă din picioare, de obicei pe o parte; membrele de pe partea respectivă devin slabe și greu de mișcat; 
• tulburări de vedere – vedere dublă, neclară, deformată sau chiar pierderea vederii.

Persoana care suferă un AVC prezintă un risc ridicat de deces și de pareză (dizabilitate), în ciuda eforturilor depuse de medici în tratarea acestuia.

Tratamentul accidentului vascular cerebral

După un accident vascular cerebral, pacientul ajuns la urgențe va fi supus unor investigații care să confirme diagnosticul, tipul AVC-ului și severitatea acestuia. Se va efectua inițial un examen fizic, iar apoi analize de sânge, o tomografie computerizată, un RMN sau o angiografie cerebrală – investigație minim-invazivă care presupune utilizarea unui tub subțire (cateter) ghidat prin vasele de sânge.

Tratamentul unui AVC depinde de tipul acestuia. În regim de urgență, tratamentul pentru un AVC ischemic urmărește dizolvarea cheagurilor și restabilirea fluxului sangvin la nivelul creierului cu ajutorul medicamentelor. De asemenea, pentru un cheag mare de sânge poate fi nevoie de extragerea propriu-zisă a acestuia. Acest lucru este posibil prin procedura de trombectomie mecanică (endovasculară), urmată de angioplastie.

Sunt utilizate catetere și stenturi introduse prin vasele de sânge, după efectuarea unei puncții la nivelul pielii. Stentul are ca scop dilatarea plăcii de aterom și fixarea acesteia pe pereții arterei, eliminând astfel riscul de a se rupe și de a migra în altă zonă.

În cazul unui AVC hemoragic, este foarte important ca hemoragia să fie oprită. De aceea, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală sau, în anumite cazuri, oprirea hemoragiei este posibilă și printr-o metodă intervențională efectuată prin abord vascular, prin tehnica cateterismului, ce implică implantarea unui dispozitiv denumit “coil”. 

Este important ca tratamentele să fie efectuate în primele ore de la declanșarea AVC-ului. Pacientul trebuie să urmeze tratament și după AVC, în sensul că va trebui să ia anumite medicamente care îi asigură o circulație sangvină optimă. De asemenea, trebuie să meargă periodic la control medical. Acest lucru este valabil și pentru cei care au avut un AVC tranzitor, în scopul prevenției AVC-ului ischemic.  În cazul în care pacientul a dezvoltat o paralizie, este important să urmeze programe de recuperare fizică (de exemplu, kinetoterapie).

Recuperarea după accidentul vascular cerebral

Procesul de recuperare după un AVC poate varia de la un caz la altul, în funcție de efectele atacului cerebral și de istoricul medical al pacientului. Pe lângă urmarea tratamentului prescris de medic, reabilitarea post-AVC mai poate include: 

• terapie logopedică; 
• fizioterapie; 
• kinetoterapie; 
• terapie ocupațională; 
• consiliere vocațională; 
• consiliere psihologică.[4]

Diagnosticarea AVC 

Stabilirea diagnosticului de AVC se face pe baza simptomelor pacientului și a istoricului său medical, precum și a rezultatelor examenului fizic și a analizelor și investigațiilor efectuate. Acestea din urmă pot include: 

• tomografia computerizată; 
• RMN; 
• electrocardiograma (EKG/ECG); 
• ecocardiografia sau ecografia cardiacă; 
• angiografia cerebrală; 
• analize de sânge.[3][4]

Prevenirea accidentului vascular cerebral 

Prevenirea accidentului vascular cerebral presupune, în general, cunoașterea factorilor de risc existenți și, în cazul în care ai suferit deja un AVC ischemic sau un AIT, urmarea unui tratament medicamentos.

Iată câteva măsuri care pot contribui la reducerea riscului de accident vascular cerebral: 

• monitorizează-ți tensiunea arterială; 
• evită consumul de alimente cu conținut ridicat de colesterol și grăsimi saturate; 
• renunță la fumat; 
• gestionează-ți diabetul;
• tine-ți greutatea sub control; 
• adoptă o dietă bogată în fructe și legume; 
• fă mișcare în mod regulat; 
• consumă alcool cu moderație.[5]

Întrebări frecvente despre AVC

La ce tensiune se face AVC?

Hipertensiunea arterială este considerată un factor de risc major pentru AVC. Dacă tensiunea ta arterială depășește 140/90 mmHg, riscul de a suferi un atac cerebral este mai ridicat. Tocmai de aceea se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale și luarea măsurilor necesare pentru reducerea acesteia dacă nu se încadrează în limitele normale.[2]

Cât de frecvent este AVC-ul?

La nivel global, accidentul vascular cerebral rămâne a doua cauză de deces și a treia cauză de deces și dizabilitate combinate. Se estimează că, anual, se produc 12,2 milioane de noi AVC-uri, câte unul la fiecare 3 secunde.[6]

Cât timp durează recuperarea după AVC?

Poate dura săptămâni, luni, chiar și ani să-ți revii după un AVC. Unele persoane se recuperează complet, altele rămân cu dizabilități pe termen lung sau pe viață.[4]

Ce nu ai voie să faci după un AVC?

Dacă ai suferit un AVC, este foarte important să urmezi tratamentul și planul de recuperare stabilit de specialiști. Tot ei îți vor spune când îți vei putea relua activitățile normale, fie că este vorba de conducerea unui autoturism sau de întoarcerea la serviciu. Nu încerca să grăbești procesul de recuperare sau să ignori indicațiile medicilor. Dacă ai fumat înainte de AVC, încearcă să renunți la acest obicei, iar în ceea ce privește alcoolul, acesta se va consuma doar în cantități limitate. În general, se recomandă adoptarea unui stil de viață sănătos, cu respectarea acelorași măsuri valabile și în cazul prevenirii AVC. 

Ai grijă la căzături; acestea sunt frecvente după AVC și pot fi foarte periculoase. Ia în considerare montarea unor bare de sprijin prin acele puncte ale locuinței în care te deplasezi mai des și a unei balustrade pentru scări, precum și instalarea unor covoare antiderapante.

Nu ezita să ceri ajutor oricând ai nevoie, fie că este vorba de sprijin emoțional ori de ajutor din partea specialiștilor care îți vor coordona procesul de recuperare.[7] 

Accidentul vascular cerebral este o afecțiune gravă cu consecințe neurologice, care pune în pericol viața pacientului. Identificarea factorilor de risc și cunoașterea simptomelor acestuia joacă un rol foarte important în prevenirea și tratarea sa la timp. 

Bibliografie: 

1. „Effects of Stroke” Www.stroke.org, 2023, www.stroke.org/en/about-stroke/effects-of-stroke. Accessed 7 Feb. 2023.
2. „How High Blood Pressure Can Lead to Stroke” Www.heart.org, 29 Jan. 2018, www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/health-threats-from-high-blood-pressure/how-high-blood-pressure-can-lead-to-stroke. Accessed 7 Feb. 2023.
3. „Stroke” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2021, medlineplus.gov/stroke.html. Accessed 7 Feb. 2023.
4. „Stroke” NHLBI, NIH, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/stroke. Accessed 7 Feb. 2023.
5. „Stroke - Symptoms and Causes” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stroke/symptoms-causes/syc-20350113. Accessed 7 Feb. 2023.
6. „WSO Global Stroke Fact Sheet 2022” World Stroke Organization, 2022, www.world-stroke.org/news-and-blog/news/wso-global-stroke-fact-sheet-2022. Accessed 7 Feb. 2023.
7. „Coming Home after a Stroke” WebMD, WebMD, 28 July 2017, www.webmd.com/stroke/home-after-stroke. Accessed 8 Feb. 2023.