Stenoza arterelor carotide - cauze, simptome tratament

Ce este stenoza arterelor carotide?

Stenoza carotidiană reprezintă o problemă de sănătate gravă care poate duce la scăderea semnificativă a fluxului sanguin către creier, crescând astfel riscul de accident vascular cerebral (AVC). Această afecțiune apare prin îngroșarea severă a pereților arterei carotide sau prin destabilizarea plăcilor de aterom, care se pot rupe și pot bloca vasele de sânge distale. Netratată corespunzător stenoza arterei carotide poate provoca decesu. Arterele carotide sunt două vase de sânge esențiale, situate pe fiecare parte a gâtului, care transportă sângele oxigenat de la inimă către creier. Funcționarea optimă a acestor artere este crucială pentru procese fundamentale precum vorbirea, gândirea și funcțiile motorii.

Cauzele stenozei de arteră carotidă

Cea mai frecventă cauză a stenozei carotidiene este ateroscleroza, o afecțiune inflamatorie cronică ce duce la depunerea lipidelor pe pereții vaselor de sânge, îngustând lumenul arterial și reducând fluxul de sânge către organe și țesuturi. În țările dezvoltate, ateroscleroza este principala cauză de mortalitate și morbiditate, iar riscul de a dezvolta stenoza arterei carotide este strâns legat de factorii de risc pentru această boală.

Factori de risc constituționali, nemodificabili

• Vârsta: Persoanele peste 60 de ani prezintă un risc crescut de ateroscleroză și implicit de stenoză carotidiană.
• Sexul: Bărbații cu vârste cuprinse între 60 și 75 de ani sunt mai predispuși la ateroscleroză, însă după 75 de ani, riscul crește la femei din cauza scăderii nivelului de estrogeni, care au un rol protector asupra arterelor.
• Predispoziția genetică: Istoricul familial de ateroscleroză sau stenoză de arteră carotidă crește riscul apariției acestor afecțiuni.

Factori de risc modificabili

• Hipertensiunea arterială: Valorile constante peste 140/90 mmHg pot slăbi pereții arterelor, făcându-le mai susceptibile la îngustare și stenoză de arteră carotidă.
• Diabetul și rezistența la insulină: Aceste afecțiuni scad capacitatea organismului de a procesa eficient lipidele, favorizând astfel ateroscleroza.
• Excesul ponderal: Obezitatea crește riscul de hipertensiune, diabet și stenoză carotidiană.
• Sedentarismul: Lipsa activității fizice contribuie la apariția unor afecțiuni care pot deteriora arterele, inclusiv hipertensiunea și stenoza arterei carotide.
• Hiperlipidemia: Nivelurile ridicate de colesterol LDL și trigliceride favorizează depunerea plăcilor de aterom, conducând la stenoză carotidiană.
• Fumatul: Nicotina irită pereții arterelor, crescând riscul de stenoză de arteră carotidă și alte boli cardiovasculare.

Simptomele stenozei carotidiene

În majoritatea cazurilor, stenoza arterei carotide este asimptomatică și este descoperită accidental în timpul unei examinări de rutină. Simptomele devin evidente atunci când stenoza duce la un accident vascular cerebral ischemic sau un accident vascular cerebral ischemic tranzitor (AIT), ambele fiind complicații grave ale stenozei carotidiene. Simptomele includ:

• Tulburări de vorbire și afazie;
• Somnolență excesivă;
• Dezorientare temporo-spațială;
• Tulburări de echilibru și vertij;
• Cefalee intensă;
• Pareze și asimetrie facială;
• Tulburări de vedere;
• Comă în cazurile severe.

Diagnosticarea stenozei de arteră carotidă

Diagnosticarea stenozei arterei carotide se bazează pe o combinație de examinare fizică și teste imagistice. Ecografia carotidiană duplex și examinarea Doppler sunt metodele primare de diagnostic, deoarece permit vizualizarea fluxului sanguin și identificarea îngustării arterei. angiografia CT sau RMN, precum și angiografia clasică, sunt utilizate pentru a confirma diagnosticul și pentru a evalua severitatea stenozei. În cazuri mai complexe, ultrasonografia Doppler transcraniană sau intravasculară și examinarea fundului de ochi pot oferi informații suplimentare.

Medici cardiologi clinicieni

Tratamentul stenozei carotidiene

Tratamentul stenozei arterei carotide variază în funcție de severitatea îngustării arterei și de simptomele pacientului. Scopul tratamentului este de a preveni apariția unui accident vascular cerebral și de a reduce riscul de deces.

Tratamentul medicamentos pentru stenoza arterei carotide

Dacă stenoza carotidiană este sub 70% și asimptomatică, gestionarea diabetului, reglarea tensiunii arteriale și scăderea colesterolului sunt esențiale. Terapia medicamentoasă agresivă, incluzând antiagregante plachetare, hipolipemiante și antihipertensive, poate reduce progresia stenozei de arteră carotidă și poate preveni apariția simptomelor grave.

Endarterectomia carotidiană

Endarterectomia carotidiană este tratamentul chirurgical de primă linie pentru stenoza carotidiană semnificativă (peste 70%). Aceasta presupune îndepărtarea plăcii de aterom din peretele arterial, prevenind astfel blocarea completă a arterei. Procedura este deosebit de eficientă dacă este realizată în primele 14 zile de la apariția simptomelor.

Angioplastia carotidiană

Angioplastia carotidiană este o alternativă minim invazivă la chirurgia tradițională, utilizată în cazurile în care stenoza de arteră carotidă nu poate fi tratată prin endarterectomie. Această procedură implică plasarea unui stent în artera afectată, pentru a menține deschiderea acesteia și a preveni blocajele viitoare.

Bypass-ul carotidian

Bypass-ul carotidian este o opțiune rar utilizată, rezervată cazurilor severe de stenoză carotidiană care nu pot fi tratate prin alte metode. Aceasta implică utilizarea unei grefe pentru a redirecționa fluxul sanguin în jurul zonei îngustate.

Importanța tratamentului pentru stenoza carotidiană

Aproximativ 10-20% dintre accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de stenoza arterei carotide. Această afecțiune este progresivă și poate duce la leziuni cerebrale permanente sau chiar deces dacă nu este tratată corespunzător. De aceea, este esențial ca tratamentul stenozei de arteră carotidă să fie adaptat riscului cerebral și sistemic al fiecărui pacient, utilizând o combinație de tratamente medicamentoase și intervenții chirurgicale sau minim invazive.

Prevenția stenozei arterei carotide

Prevenția stenozei arterei carotide este esențială și poate fi realizată prin modificări ale stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, menținerea unei diete sănătoase și controlul tensiunii arteriale. Screening-ul regulat este crucial, mai ales pentru persoanele cu risc crescut, deoarece depistarea precoce poate preveni complicațiile grave.

În ceea ce privește tratamentul, inovațiile recente, precum stenturile medicamentate și abordările minim invazive, oferă alternative eficiente la tratamentele tradiționale, cum ar fi endarterectomia. De asemenea, gestionarea stenozei arterei carotide necesită adesea o echipă multidisciplinară, care include cardiologi, neurologi și chirurgi vasculari, pentru a asigura un tratament optim și personalizat.

Complicațiile pe termen lung ale stenozei carotidiene, cum ar fi riscul de accident vascular cerebral și impactul asupra calității vieții, subliniază importanța unui management atent și continuu. Prognosticul depinde de gradul de stenoză și de eficacitatea tratamentului, fiind esențială monitorizarea și ajustarea constantă a terapiei.

Bibliografie:

Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) - Ghiduri de practică pentru boli vasculare:

ESC Guidelines for Vascular Diseases - Ghiduri referitoare la bolile arterelor carotide.

Mayo Clinic - Informații despre Stenoza Arterei Carotide:

Mayo Clinic: Carotid Artery Disease - Descriere detaliată a cauzelor, simptomelor și tratamentului pentru stenoza arterei carotide.

National Institutes of Health (NIH) - Informații despre Stenoza Arterei Carotide:

NIH: Carotid Artery Stenosis - O sursă fiabilă de informații medicale privind stenoza carotidiană.