Ce boli de inima poate diagnostica coronarografia?

Ce este coronarografia?

Coronarografia este o investigație minim invazivă prin care se pot vizualiza arterele coronare, adică vasele care hrănesc mușchiul inimii. Procedura se efectuează cu anestezie locală.  Cu ajutorul unor catetere se intră pe artera de la încheietura mâinii sau a piciorului și se avansează până la nivelul vaselor inimii  unde se injectează substanță de contrast pentru a vizualiza arterele coronare și eventualele îngustări/stenoze ale acestora.

Cărui tip de pacient îi este indicată?

Boala coronariană ischemică este cea mai frecventă boală cardiacă, riscul ei principal fiind apariția infarctului miocardic. De aceea, coronarografia este o investigatie foarte importantă dacă este efectuată la momentul potrivit.

Coronarografia este indicată de medicul cardiolog în următoarele situații:

• Angina pectorală stabilă- dureri toracice la efort.
• Angina instabilă- agravarea anginei pectorale, când durerile se agravează ca intensitate, apar mai frecvent sau în repaus .
• Evaluarea pacienților care au suferit un infarct miocardic.
• Leziuni coronariene descrise la angioCT coronarian.
• Înainte de efectuarea unor proceduri chirurgicale sau intervenționale, doar la inidicația medicului cardiologc care efectuează evaluarea preoparatorie. 
• În evaluare preoperatorie la pacienții care urmează să fie operați pe cord pentru boli valvulare cardiace.
• Evaluarea pre-procedură TAVI (transcatheter aortic valve implantation).
• Modificări pe ECG de repaus sau rezultat anormal la testul de efort.
• Modificări de contractilitate ale mușchiului cardiac la ecocardiografie.
• Rezultate anormale ale testelor de stress – ecografie de stress, scintigrafie miocardică, RMN cardiac.
• În unele situații la pacienți cu multipli factori de risc cardiovascular- hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, diabet zaharat, fumători.

Cele mai cunoscute simptome ale bolii coronariene 

• Durere toracică (angină pectorală) 
• Dificultăți de respirație (dispnee)
• Oboseală puternică (la efort)
• Palpitații
• Amețeli, lipotimii

Ce boli de inimă poate diagnostica?

Boala coronariană ischemică 

În urma coronarografiei se identifică prezența unor îngustări la nivelul arterelor coronare.  Coronarografia indică cu exactitate numarul, localizarea și severitatea stenozelor, adică a îngustărilor coronariene și dacă aceste leziuni pot fi tratate intervențional (prin implantare de stent) sau chirurgical (prin by- pass aorto-coronarian).

Tratamentul interventional se realizează prin angioplastie coronariană cu stent și este o procedură minim-invazivă (care se poate efectua imediat după coronarografia diagnostică dacă este cazul) prin care este reluat fluxul de sânge prin artera coronară îngustată.  

Cardiomiopatia

În cazul unei afectări intrinseci a mușchiului inimii, la coronarografie se exclude o boală a arterelor coronare.

Complicațiile coronarografiei?

Coronarografia este o procedură sigură atunci când este efectuată de o echipă experimentată, riscurile fiind foarte mici (1%).  Acestea depind în mare măsură de starea generală de sănătate și de afecțiunile cardiace asociate ale pacientului.

Complicații la locul de puncție

• Hematoame sau sângerare la locul puncției arteriale

Complicații generale 

• Alergie la substanța de contrast
• Insuficiență renală
• Accident vascular cerebral prin embolizarea de plăci
• Deces

Complicații locale 

• lezare a arterelor coronare
• colectie pericardică
• infarct miocardic
• tulburări de ritm cardiac prin manipularea cateterelor

Coronarografia în urgență

În anumite situații (ca de exemplu, în cazul unui infarct miocardic acut), coronarografia trebuie efectuată în regim de urgență în primele minute de la producerea infarctului. În aceste condiții nu trebuie temportizată această intervenției. De asemenea, există mai multe riscuri asociate infarctului miocardic acut și caracterului instabil al leziunilor (ingustărilor) coronariene.