Revascularizarea intervențională de stenoză intra-bypass la un pacient cu cvadruplu bypass aortocoronarian

Ateroscleroza – Cum afectează arterele inimii?

Ateroscleroza este boala care afectează întregul sistem cardiovascular și se manifestă prin îngroșarea pereților vaselor de sânge din corp. În timp, în interiorul arterelor și vaselor de sânge se vor forma depuneri de grăsime (stenoze) care vor îngusta vasul și vor provoca blocaje în calea curgerii normale a sângelui.

Odată ce se întâmplă acest lucru, pacientul va resimți simptome supărătoare, iar calitatea vieții acestuia va fi cu mult redusă. Fără un diagnostic precoce și un tratament adecvat, riscul de a face un infarct miocardic acut crește pe măsură ce boala avansează.

Stenoza intra-bypass – Caz pacient ARES

Vă prezentăm cazul unui pacient ARES, în vârstă de 67 de ani, cunoscut cu fibrilație atrială permanentă, ICC clasa II NYHA cu disfuncție ușoară VS, HTA grad II risc adițional foarte ridicat, cu dislipidemie mixtă, obezitate grad II și cu un istoric vast de patologie vasculară coronariană diagnosticată în anul 2002.

Atunci a suferit un infarct miocardic acut din cauza unor leziuni severe tricoronariene, eveniment cardiac major pentru care s-a recurs la tratamentul chirurgical și anume, un cvadruplu by-pass aorto-coronarian.

Cum se realizează un By-pass aorto-coronarian?

Intervenția chirurgicală de by-pass aorto-coronarian se realizează în sala de operații, sub anestezie generală, cu intubarea oro-traheală și ventilație mecanică. De regulă, acest tip de intervenție durează trei până la șase ore și presupune restabilirea fluxului de sânge în inimă prin atașarea unui vas de sânge sănătos (grefă vasculară) în jurul arterei înfundate. În acest fel, sângele să fie ocolit în jurul arterei blocate. Grefa vasculară poate să fie un vas venos de la nivelul membrului inferior sau un vas arterial de la nivelul toracelui, recoltat în cursul aceleiași intervenții.

În timpul intervenției, medicul chirurg cardiac va face o incizie prin osul pieptului pentru a expune inima. Ulterior, inima este oprită temporar și aparatul de circulație extracorporeală (aparatul inimă-plămân) este utilizat pentru a prelua funcțiile inimii și plămânilor în timpul intervenției chirurgicale.

După aceea, chirurgul va extrage un vas de sânge sănătos din piept, din picior sau din braț, vas pe care îl va atașa dincolo de artera cu stenoză pentru a reda circulația la acel nivel. Astfel sângele care trece prin vasul înfundat va ocoli această zonă prin artera sănătoasă nou atașată.

La final intervenției se va realiza închiderea pieptului, iar pacientul va fi transferat în unitatea de terapie intensivă unde va rămâne sub supraveghere continuă pentru cel puțin două zile.

Un astfel de pacient va fi externat după aproximativ o săptămână dacă nu apar alte complicații. Perioada de recuperare după intervenția de by-pass aorto-coronarian variază de la șase până la 12 săptămâni.

Stenoză în interiorul bypassului tratată intervențional la ARES Constanța

Revenind la cazul nostru menționăm că pacientul ARES a trecut printr-o operație chirurgicală de by-pass aorto-coronarian descrisă mai sus în anul 2002, când patru artere importante ale inimii au fost îngustate complet și astfel a apărut infarctul. Operația chirurgicală a decurs bine, viața pacientului fiind salvată.

Însă, în anul 2010, a resimțit din nou o durere toracică atunci când făcea efort astfel că s-a adresat unui spital din SUA unde i s-a efectuat o coronarografie. Investigația a arătat faptul că pe unul dintre by-passuri exista o nouă stenoză (îngustare), motiv pentru care medicii au realizat procedura de implantare de stent, intervenție minim-invazivă. Practic, la locul îngustării au implantat un stent metalic menit să mețină fluxul normal al sângelui.

Patru ani mai târziu, în anul 2014 este diagnosticat cu boală de nod sinusal care necesită tratamentul prin implantare de stimulator cardiac.

În anul 2019, ajuns în România, angina pectorală a revenit astfel că pacientul solicită consultul medical în cadrul ARES București – spitalul Monza și repetă coronarografia. Investigația a arătat o stenoză severă a unuia dintre bypassuri, motiv pentru care medicii au implantat un stent în bypassul stenozat.

Revenind în prezent, de aproximativ câteva zile, pacientul nostru a resimțit din nou durerile în piept, dureri care apăreau la efort minim-moderat, dar și în repaus, fără ca pacientul să facă vreun efort. S-a adresat secției de cardiologie intervențională ARES Constanța unde a fost consultat de doctorul Adnan Mustafa. Rezultatele investigațiilor clinice au condus la recomandarea realizării unei noi coronarografii.

Astfel, doctorul Adnan Mustafa, medic cardiolog intervenționist la ARES Constanța a efectuat coronarografia care a evidențiat o nouă stenoză severă la nivelul unuia dintre by-passurile (fig.1) efectuate în anul 2002.

Pentru a salva inima pacientului, echipa medicală a decis să redea circulația la nivelul vasului afectat prin implantarea unui stent, procedură ce poartă denumirea de angioplastie cu balon și stent.

Angioplastia este procedura care se efectuează cu anestezie locală, are o durată de aproximativ 60 de minute și un timp scurt de spitalizare. În timpul acestei intervenții, medicul cardiolog intervenționist face o anestezie în zona piciorului (zona arterei femurale) sau a mâinii (zona arterei brahiale), urmată de o mică puncție a arterei aleasă ca abord. La zona puncției montează o teacă prin care introduce un cateter predispus la un capăt cu balon și stent. Fiind foarte subțire, cateterul este cu ușurință împins prin vasele de sânge până la nivelul arterelor inimii unde medicul injectează o substanță de contrast cu scopul de a opacifia arterele și a observa eventualele blocaje.

Odată evidențiate stenozele, medicul cardiolog intervenționist va umfla balonul cu scopul de a aplatiza depunerile de grăsime și a face loc sângelui să circule prin vasul sanguin. Pentru a menține circulația normală și a evita reîngustarea arterei, medicul va implanta un stent metalic, un dispozitiv care arată ca un arc de pix. După ce verifică rezultatul, medicul va retrage materialele și la locul de puncție se va realiza un pansament compresiv.

În cazul pacientului nostru, angioplastia cu stent intra-bypass a avut un rezultat excelent, fluxul sanguin la nivelul vasului afectat fiind reluat complet până în distalitate, așa cum se poate observa și în imaginea de mai jos. (fig. 2)

Pacientul se simte bine, este în afara oricărui pericol de eveniment cardiac și urmează să fie externat cu recomandări medicale adecvate.

Este important de reținut că ateroscleroza este o afecțiune care apare încă de la vârste fragede și în funcție de stilul de viață, de alimentație și de factorii de risc cardiovasculari modificabili și ereditari, poate progresa cu un ritm accelerat sau lent.

De asemenea, este la fel de important să ne adresăm medicilor cardiologi clinicieni pentru efectuarea unei consultații cardiologice complete, consultație care ne poate menține sănătatea inimii.