Trei situații când se impune vizita la cardiolog
Cuprins
Trei situații când se impune vizita la cardiolog
De multe ori suntem tentați să amânăm controalele de rutină la medic, atunci când sănătatea nu ne este pusă în pericol în mod direct. Însă această atitudine de tip ”așteaptă simptomele” poate fi periculoasă în anumite cazuri. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate la noi în țară, iar simptomele acestor afecțiuni apar târziu, când deja afecțiunea este instalată. Iată trei situații când ar trebui să consulți medicul cardiolog, pentru un control de rutină, chiar dacă nu te supără nimic.
1. Ai un istoric familial de boli cardiovasculare
Dacă părinții sau bunicii au suferit de afecțiuni cardiovasculare, instalate înainte de vârsta de 55-65 de ani, atunci riscul ca tu să suferi la rândul tău de o astfel de boală este mai mare. Este posibil să ai o predispoziție genetică pentru o afecțiune cardiovasculară, indiferent de stilul tău de viață. Pentru persoanele care au în familie astfel de boli, se recomandă un control de rutină la cardiologie, însoțit de un set de analize de sânge pentru evaluarea nivelurilor de colesterol și trigliceride. Electrocardiograma și ecografia cardiacă pot releva eventuale malformații genetice ale inimii responsabile de apariția unor afecțiuni cardiace. Medicul cardiolog te va sfătui ce schimbări să faci în stilul de viață și la ce simptome să fii atent, în funcție de riscul calculat.
2. Valori mari ale colesterolului și trigliceridelor
Dacă la ultimele analize de rutină medicul ți-a semnalat că ai valori crescute ale colesterolului LDL (colesterolul rău) și ale trigliceridelor din sânge, este bine să consulți un medic cardiolog, chiar dacă nu ai simptome specifice. Valorile mari ale colesterolului în sânge sunt un factor de risc important pentru infarctul miocardic. În timp, depunerile de colesterol de pe pereții arterelor îngustează diametrul acestora atât de mult încât inima nu mai primește suficient sânge. Medicul cardiolog îți poate recomanda schimbări de regim alimentar dar și în stilul de viață, pentru a ține sub control nivelul colesterolului din sânge. Dacă în urma investigațiilor clinice făcute la cardiolog este suspectată o îngustare severă a aretrelor inimii, medicul îți va recomanda o coronarografie– o procedură de diagnostic prin sunt evaluate arterele coronare.
Uneori, nivelul mare de colesterol din sânge poate fi rezultatul unei afecțiuni genetice numite ”hipercolesterolemia familială”. În cazul celor care suferă de această afecțiune, colesterolul din sânge este la un nivel foarte mare, indiferent de regimul alimentar sau stilul de viață. Atacurile de cord pot apărea la vârste tinere și se impune un tratament pentru menținerea colesterolului sub control.
3. Factori de risc multipli
Hipertensiunea arterială netratată, nivelul mare al glicemiei sau prezența diabetului, obezitatea, fumatul, regimul alimentar nesănătos și lipsa exercițiilor fizice sunt factori de risc pentru bolile de inimă. Fiecare este un factor de risc independent, însă de cele mai multe ori vin la pachet. Dacă te numeri printre persoanele care au acești factori de risc, este important să ajungi la cardiolog înainte de apariția durerilor în piept sau a oboselii la efort. Medicul îți va evalua gradul de risc cardiovascular și îți va indica un tratament pentru a-l reduce la minimum. Va fi nevoie însă să îți schimbi stilul de viață și să elimini o parte dintre factorii care pot declanșa un eveniment cardiovascular.
Potrivit dr. Alexandra Postu, medic primar cardiolog la ARES, cifrele la care trebuie să fii atent atunci când vine vorba de riscul cardiovascular sunt:
· Tensiunea arterială trebuie să fie sub 140/90mmHg. Ideal este sub 120/80 mmHg.
· Indicele de masa corporală (IMC) trebuie să fie sub 25 kg/m2.
· Ideal, valorile colesterolului LDL trebuie să fie sub 70 mg/dl. Când valorile sunt foarte mari, ținta ar trebui să fie scăderea cu 50% față de valorile inițiale.
· Circumferința taliei ar trebui să se situeze sub valorile de 89 cm la femei și 101 cm la bărbați.
Atunci când aceste cifre depășesc valorile normale, este bine să te programezi la un consult de rutină, la medicul cardiolog.
Dacă te regăsești într-una dintre situațiile de mai sus, nu amâna vizita la cardiologie. Evită astfel un eventual incident cardiovascular care poate avea urmări grave pentru toată viața.
Articole mai noi
- Dr. Nicolae Cârstea: TAVI și angioplastie cu stenturi, pacient de 92 de ani
- Hemangiom la copii: cauze, simptome, diagnostic și opțiuni de tratament
- Stopul cardio-respirator: cauze, simptome si opțiuni de tratament
- Primul implant de valvă aortică SAPIEN 3 Ultra RESILIA într-un spital privat din România
- Pacientă diagnosticată cu boală arterială periferică stadiul IV Fontaine, tratată fără tăieturi
Articole mai vechi
- Ateroscleroza - Dr. Iulian Călin, medic specialist cardiolog ARES
- Frica de infecție crește anxietatea, care poate agrava o boală cardiacă
- COVID- 19 - Atac de panica sau atac de cord? Cum sa le deosebim?
- Avertisment îngrijorător al medicilor cardiologi: numărul internărilor a scăzut la jumătate în spitalele de cardiologie, dar bolile de inimă nu au dispărut
- COVID-19 si pacienții cardiaci