COVID-19 si pacienții cardiaci

COVID-19 si pacienții cardiaci

Sufăr de o afecțiune cardiacă. Sunt mai predispus să mă infectez cu COVID-19 față de persoanele care nu au o boală cardiacă?

Forumul dedicat pacienților al Societății Europene de Cardiologie a primit multe întrebări despre coronavirus (COVID-19). Acest articol reunește recomandări utile de la autorități internaționale și de la societăți medicale. Întrebările referitoare la tratamentul dumneavoastră ar trebui să fie adresate medicului curant.

Nu, orice persoană se poate infecta. Totuși, cei cu patologie cardiacă subiacentă pot avea o probabilitate mai mare de a fi simptomatici sau pot avea forme mai severe ale infecției față de persoanele fără afectare cardiacă.1

Până acum, majoritatea persoanelor infectate cu COVID-19 au dezvoltat o formă ușoară de boală virală, care include durere în gât, tuse, dureri musculare, febră, în timp ce unii (până la 5%) au dezvoltat infecții de căi respiratorii inferioare/pneumonie. Încă nu există certitudinea că pacienții cu boli cardiace sunt mai predispuși să dezvolte infecții de căi respiratorii cu COVID-19, dar acest lucru este probabil, din moment ce aceștia dezvoltă infecții de căi respiratorii cu alte virusuri cum ar fi virusul gripal.1

Riscul de a dezvolta simptome severe ale infecției COVID-19 este similar pentru toți pacienții cu boli cardiace sau există diferențe?

Baza contractării infecției este aceeași pentru toți indivizii. Virusul este transmis prin particule fine în aer de la o persoană infectată care tușește, strănută sau vorbește; sau prin atingerea suprafețelor contaminate (virusul poate să supraviețuiască mai multe ore sau chiar zile pe suprafețe cum ar fi mesele sau clanța de la ușă).1 După ce pătrunde în corp, virusul produce daune plămânilor în mod direct și inițiază un răspuns inflamator care produce stres asupra sistemului cardiovascular în două moduri. În primul rând, prin infectarea plămânilor nivelul de oxigen din sânge scade; în al doilea rând, efectele inflamatorii ale virusului duc la scăderea tensiunii arteriale. În astfel de cazuri, inima trebuie să bată mai rapid și mai puternic pentru a furniza oxigen către organele majore

În mod particular, sunt la risc:

  • Indivizii imunodeprimați, cum ar fi pacienții transplantați, pacienții neoplazici care primesc chimioterapie sau radioterapie extensivă, pacienții cu leucemie sau limfom concomitent cu boală cardiacă; aceștia au, teoretic, cel mai mare risc de a contracta virusul și de a muri în urma efectelor acestuia.3
  • Alte grupuri la risc crescut sunt indivizii vârstnici și fragili și femeile însărcinate cu boli cardiovasculare concomitente.3
  • Indivizii cu boli cardiace, cum ar fi insuficiența cardiacă, cardiomiopatia dilatativă, forme avansate ale cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept și pacienții cu boli cardiace congenitale cianogene sunt în grupul pacienților cu cel mai înalt risc.
  • Pacienții cu forme obstructive ale cardiomiopatiei hipertrofice pot fi, de asemenea, plasați în aceeași categorie de risc înalt. Nu există o evidență că virusul infectează dispozitive implantabile cum ar fi pacemakere și defibrilatoare cardiace, sau că produce endocardită infecțioasă la cei cu boli cardiace valvulare..

Am sindromul Brugada, trebuie să îmi iau vreo precauție specială?

Pacienții cu sindrom Brugada sunt vulnerabili în mod particular la aritmii fatale în situațiile în care temperatura corpului depășește 39°C. Astfel de pacienți trebuie să trateze febra agresiv cu paracetamol și aplicații de comprese cu apă rece sau la temperatura camerei.

Am citit că coronavirusul poate cauza probleme cardiace cum ar fi infarct miocardic sau aritmii cardiace. Este adevărat?

  • Având în vedere efectele inflamatorii ale virusului, teoretic, există riscul ca infecția virală să poată produce ruptura plăcii de aterom (depozite de grăsime) în arterele coronare, ducând la un sindrom coronarian acut (infarct miocardic). Indivizii care prezintă un disconfort toracic important în timpul simptomelor coronavirusului ar trebui să apeleze imediat la o echipă medicală.
  • Bolile care se asociază cu inflamație sistemică severă pot agrava aritmiile și chiar pot precipita apariția fibrilației atriale la anumiți indivizi. Inflamația acută cauzată de infecția virală poate să înrăutățească funcția cardiacă și renală. Cu toate acestea, nu puteți face nimic special pentru a preveni aceste probleme. Ar trebui să urmați în mod strict recomandările pentru prevenția infectării (cum ar fi distanțarea socială sau, chiar mai bine, autoizolarea, spălarea frecventă a mâinilor, etc).

Pacienții cu boli cardiace care asociază diabet zaharat și/sau hipertensiune arterială au un risc mai mare?

Informațiile din China, țara în care a apărut boala, indică faptul că o proporție semnificativă a celor care au decedat sau au dezvoltat o formă severă a bolii aveau comorbidități (alte boli concomitente), cum ar fi diabet zaharat și hipertensiune arterială. Motivul exact al acestei situații rămâne neclar. Este posibil să fie secundar faptului că hipertensiunea arterială și diabetul zaharat au o prevalență crescută în populația generală, dar în special în grupul de vârstă (peste 70 de ani), în care și mortalitatea infecției COVID–19 este cea mai mare. A fost publicat un articol care a asociat această observație cu utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și a blocanților receptorilor de angiotensină II (A2RB/ARB), clase de medicamente utilizate în mod obișnuit în tratamentul hipertensiunii arteriale.7 Este important de subliniat că aceasta este o teorie ce rămâne a fi susținută prin dovezi. Organizații de sănătate importante, ca Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Britanică de Cardiologie și Asociația Americană a Inimii, recomandă continuarea acestor tratamente (din moment ce efectele benefice sunt bine cunoscute), în timp ce se monitorizează progresia patologiei pacienților cu hipertensiune arterială și diabet zaharat.8,9

Există rapoarte conform cărora COVID-19 poate produce miocardită sau pericardită. Dacă ați avut miocardită sau pericardită în antecedente, sunteți mai vulnerabil să dezvoltați boala din nou?

Nu există evidențe conform cărora un individ care a avut miocardită sau pericardită în antecedente este la risc crescut de a dezvolta aceeași complicație cu COVID-19. Este documentat faptul că anumite cazuri de miocardită au o evoluție cu recidive și remisiuni. Până acum, nu există informații că virusul COVID-19 infectează inima în mod direct; totuși, răspunsul inflamator acut cauzat de infecție poată să înrăutățească funcția cardiacă și să exacerbeze simptomatologia pacienților cu insuficiență cardiacă.

Indivizii cu boli cardiace au risc mai mare de a muri în cazul infecției cu COVID-19 față de cei care nu au boli cardiace?

Până acum, vârsta înaintată și prezența comorbidităților – inclusiv a bolilor cardiace – au fost factori de risc pentru decesul pacienților. Cu toate acestea, este important să evidențiem faptul că cei mai mulți pacienți, chiar și cei cu boli cardiace concomitente, au avut forme ușoare ale infecției și s-au recuperat complet.

Informațiile din presă afirmă că vârstnicii și indivizii cu boli preexistente sunt cel mai grav afectați de COVID-19. „Indivizii cu boli preexistente” sunt persoane în vârstă sau informațiile se referă la oameni de orice vârstă?

Cei mai mulți din oamenii care decedează în urma infecției cu COVID-19, conform rapoartelor din China și din alte țări, au vârsta peste 70 de ani și asociază boli cardiace sau pulmonare avansate. Însă, majoritatea celor cu vârstă înaintată și a celor cu boli preexistente au dezvoltat o formă ușoară a infecției și s-au recuperat complet.

Știu că nu trebuie să merg la spital dacă am doar suspiciunea că sunt infectat, dar când ar trebui să cer asistență medicală dacă sufăr de o boală cardiacă preexistentă?

Dacă dumneavoastră credeți că aveți infecție COVID-19, evaluați dacă puteți să gestionați simptomele infecției acasă. Febra poate fi controlată cu Paracetamol.

Important: dacă considerați că nu puteți gestiona simptomele acasă, în special dacă simțiți lipsă de aer, cereți asistență medicală.

Există informații, apărute în special în presă, care sugerează că medicamente ca Ibuprofen (din clasa anti-inflamatoare non-steroidiene sau AINS), folosite pentru a trata febra și durerea, pot să înrăutățească infecția COVID-19. Bazat pe informațiile actuale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), nu fac recomandări împotriva consumului de Ibuprofen deoarece, în acest moment, nu există date științifice care să arate o legătură între consumul de Ibuprofen și agravarea infecției COVID-19.4 Dacă aveți nelămuriri, întrebați medicul curant ce tratament este sigur în cazul dumneavoastră pentru a trata febra și/sau durerea.

Important: În orice caz, este foarte important să nu neglijați simptomele bolii cardiace, dacă acestea apar în timpul pandemiei COVID-19. Dacă durerea în piept se agravează în timpul efortului sau apare durere în piept în repaus, dacă simțiți greutate în a respira, palpitații, leșin, trebuie să sunați serviciile de Urgență, care vor efectua o evaluare bazată pe simptomele dumneavoastră și o examinare generală, înainte de a lua decizia de a vă transfera la spital.

null

Dacă am o boală cardiacă, există măsuri suplimentare de protecție pe care ar trebui să le adopt pentru a limita riscul de a mă îmbolnăvi?

Urmați indicațiile oferite de autoritățile din domeniul de sănătate din țara dumneavoastră – acestea vor fi puțin diferite în fiecare țară în funcție de numărul existent de cazuri de îmbolnăviri.

Există lucruri pe care toată lumea ar trebui să le facă pentru a limita riscul de infecție. Dacă aveți o patologie cardiacă, următoarele indicații sunt importante:

  • evitați persoanele bolnave.
  • păstrați o distanță de 2 metri față de celelalte persoane, de fiecare dată când acest lucru este posibil.
  • spălați-vă mâinile complet cu apă caldă și săpun pentru cel puțin 20 de secunde.
  • acoperiți-vă gura cu un șervețel când tușiți sau tușiți în plica cotului.
  • acoperiți-vă nasul și gura cu un șervețel când strănutați sau folosiți plica cotului.
  • evitați să vă atingeți ochii, nasul sau gura.
  • curățați frecvent suprafețele atinse, precum mânerul, clanța ușii, volanul, întrerupătoarele de lumină, cu un dezinfectant pentru a îndepărta virusul.

Ar trebui să mă autoizolez pentru a evita infectarea cu virus?

Autoizolarea înseamnă să rămâneți acasă cât de mult este posibil și să evitați contactul cu ceilalți.10

Sfatul autoizolării variază în diferite țări, dar următorii pași se aplică în toate țările Europei:

  • dacă aveți febră (temperatură de 37,8°C sau peste), tuse sau infecție de căi respiratorii trebuie să vă autoizolați.
  • dacă nu aveți simptome, evitați contactul cu oricine este bolnav, chiar dacă aceștia “au doar o răceală ușoară”.
  • stați acasă cât de mult posibil, inclusiv lucrați de acasă dacă este fezabil.
  • în unele țări se poate să urmați o izolare mai strictă (cum ar fi Italia, Spania, Franța, Belgia); trebuie respectate regulile specifice țării.

Dacă anul acesta am făcut vaccinul antigripal și antipneumococic, sunt protejat de COVID-19?

Nu. Vaccinurile împotriva pneumoniei, cum ar fi vaccinul antipneumococic și vaccinul antigripal nu oferă protecție împotriva noului coronavirus. Virusul este atât de nou și de diferit, încât necesită propriul său vaccin. Cercetătorii încearcă să creeze un vaccin împotriva coronavirus, dar este neclar când acesta va fi disponibil.

Cu toate că vaccinurile antigripal si antipneumococic nu sunt eficiente împotriva COVID-19, vaccinarea împotriva bolilor respiratorii este recomandată puternic pentru a vă proteja sănătatea, de organizații de sănătate importante, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Ar trebui să port o mască pentru a mă proteja de virus?

Pentru populația generală, purtarea măștii este recomandată doar dacă experimentează simptome, cum ar fi tuse sau febră, sau dacă îngrijește pe cineva cu aceste simptome. Dacă aveți o boală cardiacă, purtarea măștii nu este recomandată, deoarece aceasta poate crea dificultăți mai mari de respirație. Dacă aveți o boală cardiacă și sunteți îngrijorat în privința infectării cu COVID-19, discutați cu medicul dumneavoastră.

Pentru a preveni lipsa măștilor faciale, este important ca acestea să fie utilizate doar dacă este nevoie. Când se poartă mască este important să o folosiți și să o aruncați în modul corect. Organizația Mondială a Sănătății oferă informații utile despre acest subiect.11

Pot să mă infectez cu COVID-19 de la animalul meu de companie?

Nu există dovezi, până în acest moment, că oamenii se pot infecta de la animalele de companie obișnuite cum ar pisicile și cățeii.

Se pot infecta oamenii de mai multe ori cu COVID-19?

Informațiile curente sugerează că imunitatea la COVID-19 se dezvoltă după prima infecție, astfel încât nu este posibil să te reinfectezi. Există exemple de virusuri, ca cel gripal și răceala comună, care vă pot infecta de mai multe ori din cauza faptului că virusul se schimbă în timp. Nu vom ști, pentru o perioadă, dacă acest lucru se întâmplă și cu COVID-19.

null

Ar trebui să îmi reduc dozele medicației cu viză cardiologică?

Întreruperea sau reducerea dozelor medicamentelor poate fi periculoasă și vă poate agrava starea de sănătate. Aceste medicamente sunt foarte eficiente pentru tratamentul insuficienței cardiace, pentru controlul tensiunii arteriale, în prevenția unui infarct miocardic sau accidentului vascular cerebral, și așa mai departe. Orice modificare a tratamentului fără avizul medicului vă crește riscul de acutizare a bolii cardiace.

Au fost lansate ipoteze care susțin că unele medicamente utilizate în controlul tensiunii arteriale (IECA – inhibitorii enzimei de conversie, blocanții receptorilor de angiotensină) ar crește riscul de infectare și severitatea infecției cu noul coronavirus. Totuși, aceste rezultate nu au o bază științifică solidă. De aceea, este recomandat să continuați tratamentul antihipertensiv prescris.

Pacienții aflați în tratament imunosupresor, de exemplu pentru transplant cardiac, sunt sfătuiți să își continue medicația întrucât reducerea dozelor este asociată cu un risc crescut de respingere a transplantului.

Vă rugăm să vă continuați tratamentul prescris. Dacă aveți întrebări, adresați-le medicului dvs, dar NU vă modificați schema terapeutică fără aviz medical.

Ar trebui să mă îngrijoreze lipsa medicamentelor pe piață/ epuizarea stocurilor de medicamente?

Se face tot posibilul pentru asigurarea medicamentelor esențiale. Nu reprezintă o cauză de îngrijorare. Agenția Europeană a Medicamentelor monitorizează această problemă și nu au fost raportate deficite ale medicamentelor esențiale.

null

Ar trebui să îmi fac programare sau ar trebui să evit mersul la doctor/spital ?

Dacă spitalul de care aparțineți programează în continuare pacienți ambulatori, ar fi bine să întrebați dacă este nevoie să mergeți până acolo. Majoritatea spitalelor anulează consultațiile sau acestea sunt ținute telefonic sau prin conferință video – când este posibil. Sunt anumite situații când examinarea trebuie efectuată de către doctor față în față și această consultație nu trebuie omisă fără a vă sfătui înainte cu medicul dvs.

Sunt în siguranță dacă ies din casă și evit spațiile aglomerate (pot să merg în parc sau la plimbare afară) ?

Da. Virusul se transmite de la persoanele infectate și atunci nu este nicio problemă dacă mergeți afară singur. Este important să evitați contactul cu persoane posibil răcite. Evenimente sociale cu număr mare de participanți au fost anulate în Europa pentru evitarea răspândirii virusului. Dacă trebuie sa ieșiți din casă ( de exemplu pentru cumpărături ), vă rugăm să păstrați o distanță de 2 metri față de cei din jurul dvs.

Pot să călătoresc sau să folosesc transportul în comun ?

Vă rugăm să informați în legătură cu măsurile adoptate de autoritățile naționale și locale. În multe țări, călătoriile non-esențiale au fost interzise și cetățenii sunt rugați să rămână în case. În multe locuri, este recomandat să se evite transportul public, dacă este posibil, sau să se mențină o distanță de 2 metri față de restul călătorilor.

null

Mă simt foarte neliniștit. Ce pot face pentru a mă simți mai bine?

Este o perioadă îngrijorătoare pentru toată lumea și încercăm să oferim câteva soluții pentru a trece cu bine peste această perioadă dificilă a pandemiei pentru care nimeni dintre noi nu era pregătit în urmă cu câteva luni.

  • Mâncați regulat și sănătos. Trebuie să vă mențineți tonusul corporal, dar mâncarea sănătoasă vă aduce şi un aport de vitamine și minerale care vă ajută în combaterea stării de neliniște. Cerealele, fructele și legumele (de toate culorile) vă vor ajuta în reducerea nivelurilor de anxietate. Știm că prăjiturile, biscuiții și ciocolata sunt delicioase, dar nivelurile ridicate de zahăr nu sunt bune pentru anxietate. O cantitate mică din când în când poate ajuta, însă dulciurile pot accentua starea de neliniște. Același lucru se întâmplă și cu alcoolul; reduceți-l la minim.
  • Beți multă apă. O cană de ceai sau cafea băută într-o atmosferă liniștită poate avea un efect surprinzător de calmare și liniștire a gândurilor anxioase.
  • Exerciții fizice. Deși trebuie sa păstrăm o distanță socială, asta nu înseamnă că nu putem ieși din casă. De fapt, ieșitul afară în lumina zilei (chiar dacă este înnorat) poate fi benefic pentru sănătatea mintală. Dacă aveți o grădină, plimbatul, efectuarea exercițiilor aerobice ușoare (sau mai puțin ușoare – în funcție toleranța fizică), săritul corzii, urcatul și coborâtul scărilor pe muzică, toate acestea sunt exemple de exerciții pe care le puteți
    face pentru ameliorarea stării de anxietate. Dacă nu aveți grădină, vă puteți face un traseu în apropierea casei și să vă plimbați, evitând zonele aglomerate sau proximitatea altor persoane. În fiecare zi.
  • Utilizați metode virtuale pentru socializare. Dacă puteți, folosiți Facetime/Skype pentru a vorbi cu membrii familiei sau prietenii, măcar o dată pe zi, cu aceeași persoană sau în fiecare zi altcineva, pentru a vă muta gândul de la situația actuală. Sau sunați-i. Vă va da un scop – ceva la care să vă gândiți cu plăcere - și rămâneți în contact cu toți cunoscuții dvs. Gândul la ceilalți, ascultatul și suportul moral oferit celor din jur ajută în mod surprinzător în reducerea anxietății proprii.
  • Ocupați-vă de treburile casnice. Compuneți o listă cu ce puteți face de exemplu eliberați acel raft, rearanjați camera, organizați șifonierul, apucați-vă de grădinărit etc. Nu trebuie realizate toate lucrurile de pe listă, și nu toate de-o dată, dar vă oferă un plan pentru acele clipe de neliniște. Iar sentimentul minunat că ați finalizat un lucru de pe listă este unic.
  • Activități recreaționale. Ascultați muzică, citiți o carte, completați rebusuri, tricotați, coaseți, pictați, desenați etc. Orice activitate vă place dar nu ați avut timp să o faceți. Orice vă oferă o poartă de scăpare de la anxietate sau care vă obligă să vă concentrați, vă va ajuta.
  • Evitați mesajele excesive cu impact negativ. Urmăriți știrile la radio, la televizor sau pe telefon/calculator o dată pe zi. Deși trebuie să fim la curent cu ultimele noutăți și recomandări privind auto-izolarea și infecția cu coronavirus, ascultarea continuă a acestor informații generează o stare de anxietate. Toate informațiile pe care trebuie să le știți le găsiți într-un singur material. Vă rugăm nu vă expuneți la mai mult zilnic.
  • Respirația. Acest exercițiu simplu vă va ajuta atunci când sunteți anxioși. Așezați-vă într-o poziție relaxată (încordați-vă si relaxați-vă mușchii pentru a face diferența între încordat și relaxat). Concentrați-vă pe respirație, inspirând profund numărând până la 5 și expirând numărând până la 10. Repetați acest exercițiu de câteva ori pe zi, până simțiți nivelul de anxietate suficient de scăzut pentru a efectua o activitate menționată anterior.

Referinţe

1. World Health Organization (WHO) Q&A on coronaviruses

2. Coronavirus disease (COVID-19) advice for the public: Myth busters

3. European Centre for Disease Prevention and Control: Information on COVID-19

for specific groups: the elderly, patients with chronic diseases, people with

immunocompromising condition and pregnant women

4. EMA gives advice on the use of non-steroidal anti-inflammatories for COVID-19

5. World Heart Federation (WHF): The link between COVID- 19 and CVD

6. COVID-19 and the cardiovascular system

7. Are patients with hypertension and diabetes mellitus at increased risk for COVID-19

infection?

8. Position Statement of the ESC Council on Hypertension on ACE-Inhibitors and

Angiotensin Receptor Blockers

9. British Heart Foundation: Coronavirus: what it means for you if you have heart or

circulatory disease

10. NHS: Stay at home advice

11. Coronavirus disease (COVID-19) advice for the public: When and how to use masks

www.escardio.org/COVID-19-QA

Traducere efectuată de dr. Claudia Nitu şi dr. Ioana Băjenaru

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.