COVID- 19 - Atac de panica sau atac de cord? Cum sa le deosebim?

COVID- 19 - Atac de panica sau atac de cord? Cum sa le deosebim?

Coronavirusul și impactul emoțional

În contextul pandemiei cu coronaravirus realizăm ca această perioada este extrem de stresantă pentru toate categoriile de vârstă. Anxietatea și atacurile de panică pot fi copleșitoare și pot cauza emoții puternice atât în rândul adulților cât și al copiilor. Teama și ingrijorarea că va contracta această boala supun persoana unui stres zilnic. Este un cerc vicios care poate provoca schimbări în ceea ce priveste calitatea somnului și obiceiurile zilnice (insomnii, dieta dezechilibrată, etc). De asemenea, pot apărea probleme de concentrare, iar în rândul adulților, există riscul de creștere a consumului de alcool, tutun și alte substanțe.

Fiecare individ reactioneaza la această perioadă în mod diferit, în funcție de personalitatea sa, de experiențele pe care le-a avut de-a lungul vieții și de mediul în care trăiește.

Nu e de mirare că atacurile de panica sunt în creștere în această perioadă și pot avea manifestări cu simptome cardiace sau care implică alte aparate și sisteme.

Atacul de panică este un episod de frică intensă care poate provoca reacții fizice aparent reale când de fapt nu există niciun motiv real de îngrijorare. De multe ori, în atacurile de panică, persoana simte că își pierde controlul, acest lucru generând o creștere a ritmului cardiac.  Astfel apar dificultăți respiratorii, dureri in piept, senzație de leșin, tremor, greață, dureri abdominale, dureri de cap, etc.

Ce se poate face în timpul unui atac de panică?

Atacurile de panică pot fi foarte intense și pot surveni in circumstante variate și fară un eveniment emoțional declanșator. Atunci când atacul de panică este la debut și apar transpirațiile abundente, problemele de respiratie si apăsarea toracică, poți crede că suferi un atac de cord. 

Anxietatea și durerile în piept vin la pachet, de cele mai multe ori, iar acest lucru are ca rezultat intesificarea disconfortului toracic și a fricii. Persoanele care au experimentat atacuri de panică, fără să știe că este vorba despre anxietate, au asemănat simptomele  atacului de panică cu cele ale unui atac de cord. Și pe buna dreptate. Ambele evenimente debuteaza cu senzatia de sufocare, gheară în piept, transpirații, tahicardie (bătăi rapide ale inimii), palpitații, amețeli, slăbiciune fizică.

Dacă experimentezi astfel de simptome și mai ales, le resimti pentru prima oară, recomandarea medicală este aceea de a apela serviciul de ambulanță. Deși există diferențe clare între atacul de panică și atacul de cord, un diagnostic medical corect este singura metodă de a fi sigur ca viața ta nu este in pericol. Acest lucru este cu atât mai valabil dacă există și factorii de risc cardiovascular: obezitate, diabet, istoric familial de boli cardiovasculare, un stil de viață nesănătos, consum de alcool și tutun sau alte substanțe excitatorii.

Spre deosebire de atacul de panică, atacul de cord sau infarctul are câteva manifestări specifice: durerea în piept sau gheara în piept, senzația de greutate mare pe piept, durerea în brațe, de regulă, în brațul stâng care iradiază spre umăr, spate, gât și maxilar. În rândul femeilor, se poate manifesta prin arsuri esofagiene asemănătoare indigestiei. Toate acestea manifestări apar atunci când inima se află in pericol, când  mușchiul inimii nu mai primește suficient sânge.

La nivelul inimii se găsesc arterele coronare, responsabile de alimentarea mușchiului cardiac cu sânge. Pe parcusul vieții, fiecare individ poate dezvoltă ateroscleroză, o afecțiune care presupune că pe arterele corpului, în diferite zone ale acestuia, se depun colesterolul și grăsimile din sânge. Este o boală care se dezvoltă în timp și care, netratată, conduce la infarct. Odată cu aceste depuneri, arterele respective se blochează, iar țesuturile din zonele blocate nu mai sunt alimentate cu sânge. La nivelul inimii, dacă una dintre arterele coronare se blochează, apare infarctul miocardic.

Tratamentul de urgență este angioplastia cu balon și stent.

Conform American Heart Association, majoritatea afecțiunilor psihice pot avea ca și comorbidități afecțiuni cardiace. Când suntem stresati, corpul nostru produce un nivel ridicat de glucoză, adrenalină si cortizol, iar pe termen îndelungat, acest lucru poate suprasolicita glandele adrenale, inima și arterele corpului.

Există o legătură strânsă între starea psihică a persoanelor și afecțiunile cardiace. O treime din cei care au supraviețuit unui atac de cord au experimentat anxietate și depresie înainte de evenimentul cardiac.

Un stil de viata sănătos, atât fizic cat și psihic reduce riscul de a dezvolta atacuri de panică și atacuri de cord. De asemenea, dacă predispoziția noastra este aceea de a suferi atacuri de panic, este absolut necesar să ne adresăm unui medic psihiatru sau unui psihoterapeut pentru a învăța cum să depașim un astfel de eveniment.

 Deși un atac de panică este o experiență înfricoșătoare, nu pune în pericol viața persoanei. În schimb, atacurile de panica influențează foarte mult calitatea vieții, de aceea este recomandat să fie investigate motivele apariției lor și să fie tratate corespunzator.

Un medic psihiatru poate recomanda diferite tratamente și tehnici pentru controlul anxietății și al atacurilor de panică.

În ceea ce privește atacul de cord, un astfel de eveniment pune viața in pericol insă cu reacția imediată a pacientului (apelarea de urgență a serviciului 112) și instituirea tratamentului de urgență, viața acestuia poate fi salvată.

null

Articol scris de : Dr. Fadgyas-Stănculete Mihaela, Medic primar, Șef Lucrări, Coordonator al cercului de psihiatrie pentru studenți

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.