IMA - infarct miocardic acut

7 februarie 2023

În acest articol vă prezentăm cazul unui paciente în vârstă de 35 de ani tratată la ARES Constanța pentru că a suferit un infarct micocardic acut

12 noiembrie 2019

Infarctul miocardic este denumirea medicala a necrozei miocardice acute. De regula, este cauzat de trombi (cheaguri formate la nivelul arterial, venos) care blocheaza circulatia fluxului sangvin si produc necroza ischemica a muschiului cardiac.

21 aprilie 2023

La ARES Constanța, echipa medicală Ares a tratat în urgență doi pacienți cu infarcte miocardice acute.

25 iulie 2022

Infarctul în rândul persoanelor tinere -  din ce în ce mai prezent la UPU Constanța. Vă prezentăm astăzi cazul unui pacient de 37 ani care a apelat serviciul de urgență pentru dureri toracice resimțite la eforturi moderate în ultimele 2 săptămâni cu agravare progresivă pâna la durere de repaus.

14 martie 2022

Angina pectorală poate fi un semn de infarct. Este important ca atunci când resimțim durere în piept, simptom cunoscut și sub denumirea populară de "gheară" în piept, să ne adresăm imediat medicului cardiolog pentru o consultație cardiologică.

23 octombrie 2019

După un infarct miocardic, organismul este slăbit fizic, iar pacientul poate rămâne cu traume psihice (anxietate, depresie), din cauza șocului. De aceea, acesta are nevoie de o perioadă de recuperare.

23 octombrie 2019

Infarctul de miocard sau atacul de cord rezultă după ce o porțiune a inimii nu mai este alimentată cu sânge (ischemie). Deoarece celulele au nevoie constantă de oxigen și de alți nutrieți din sânge, lipsa acestora duce, în timp, la moartea celulelor.

Arterele tale coronare furnizează inimii sânge bogat în oxigen. De-a lungul vieții, din diverse cauze, pe aceste artere se acumulează depuneri de calciu, colesterol și alte substanțe și se formează plăci de aterom, ceea ce duce la îngustarea sau chiar blocarea completă a acestora. Acest proces se numește ateroscleroză și afectează circulația sângelui către inimă. Este o problemă ce poate fi însă rezolvată cu ajutorul angioplastiei coronariene. [1][2] Ce este angioplastia coronariană cu stenturi?  Angioplastia coronariană este o procedură minim invazivă prin care sunt lărgite arterele inimii îngustate sau blocate de plăcile de aterom. Procedura de angioplastie este indicată atunci când coronarografia efectuată arată îngustări critice (>70%) ale arterelor coronare. Beneficiile procedurii  În majoritatea cazurilor, angioplastia duce la îmbunătățirea fluxului sangvin prin arterele coronare și la ameliorarea simptomelor cauzate de îngustarea sau blocarea acestora. În cazul unui atac de cord, această procedură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de tratament. Comparativ cu bypass-ul coronarian, riscurile și costurile sunt mai mici. Nu sunt necesare incizii chirurgicale sau anestezie generală. Perioada de spitalizare va fi mai scurtă și vei putea reveni la activitățile normale mai repede. [4][5] Când este necesară angioplastia coronariană cu stenturi? Ai putea avea nevoie de angioplastie dacă prezinți simptome precum: Durere toracică persistentă/ angină pectorală;  Electrocardiogramă (EKG) anormală;  Anomalii ale examenelor biologice – creșteri ale enzimelor cardiace sau ale troponinei; Oboseală la efort;    Palpitații;  Amețeli bruște;  Lipotimii, sincope (leșinuri sau pierderi ale stării de conștiență) - în special dacă ești un pacient cu factori de risc cardiovascular: hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, diabet zaharat;  Dificultăți de respirație.  Ce se întâmplă în timpul procedurii? Din punct de vedere procedural, angioplastia coronariană cu stenturi este o continuare a coronarografiei, în scopul revascularizării arterelor coronare depistate cu stenoze. Procedura de angioplastie coronariană se efectuează într-o sală de angiografie, de către un medic cardiolog intervenționist, și are mai multe etape:  Se face o mică puncție la nivelul arterei femurale sau a celei radiale și se montează o teacă sterilă (un tub mic de plastic); Un cateter (o sondă foarte subțire prevăzută în vârf cu balon și/sau stent) este introdus prin teacă și ghidat până la nivelul arterelor coronare; este posibil să simți o ușoară presiune atunci când medicul introduce cateterul, dar niciun disconfort grav; [5] Este injectată substanța de contrast pentru a se observa circulația sângelui; este posibil să simți o senzație de căldură în acest moment; [5]  În locurile unde se observă îngustări ale arterelor, se intervine, fie prin dilatarea arterei cu un balon, fie prin montarea unui stent; prin umflarea balonului, se produce dilatarea zonei de stenoză (este normal să simți un ușor disconfort când balonul este umflat); stenoza se aplatizează, iar placa de aterom este împinsă în pereții arterei coronare, având ca rezultat revascularizarea semnificativă a arterei coronare stenozate; de multe ori, dilatarea zonei de stenoză cu ajutorul balonului nu este suficientă, motiv pentru care se recurge la implantarea unui stent la inimă. După montarea stentului și terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore, ceea ce înseamnă că îți vei putea mișca piciorul în voie și te vei putea ridica din pat. Ce dispozitive medicale sunt folosite?  Pe parcursul angioplastiei coronariene se folosesc mai multe dispozitive medicale: teci, catetere, baloane și stenturi. Stentul este un tub sub formă de rețea metalică cilindrică și are capacitatea de a menține artera coronară deschisă. Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel (stenturi metalice simple), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan.  Stenturile coronariene pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Riscul apariției unei astfel de reacții adverse după montarea stentului se reduce la sub 1% în cazul folosirii unui dispozitiv farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative. Cât durează internarea?  Angioplastia coronariană prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedurile de coronarografie și angioplastie. Te poți întoarce la viața ta în numai câteva zile. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie coronariană, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Vei fi sfătuit să eviți să ridici obiecte grele sau efortul fizic intens timp de cel puțin o săptămână. Tot după o săptămână ar trebui să te poți întoarce și la lucru, în cazul în care este vorba de o angioplastie planificată. Dacă procedura a fost folosită ca tratament de urgență, adică dacă stentul a fost montat după un infarct, ar putea dura mai multe săptămâni sau chiar luni până când te vei recupera complet. Dacă observi simptome similare cu cele avute înainte de angioplastie, consultă un medic. [4]   Ce schimbări apar pe termen lung?  După angioplastie, este important să iei măsuri pentru a avea grijă de sănătatea inimii tale și a reduce riscul apariției altor probleme în viitor:  Renunță la fumat;  Încearcă să reduci nivelul colesterolului;  Adoptă o dietă sănătoasă, săracă în grăsimi saturate; regimul alimentar este foarte important după operația de stent;  Menține o greutate sănătoasă;  Fă-ți regulat analizele de sânge;  Încearcă să ții sub control alte afecțiuni precum diabetul sau hipertensiunea arterială;  Fă mișcare în mod regulat;  Ia medicamentele prescrise de medic. [3] Nu uita: Fumatul și obezitatea sunt două dintre principalele cauze ale bolilor de inimă. Acestea pot afecta și șansele de reușită ale tratamentului. [4] Care sunt riscurile angioplastiei coronariene cu stenturi?  Angioplastia coronariană este considerată, în general, o procedură sigură. Acest lucru nu înseamnă însă că nu există anumite riscuri și complicații ce pot apărea în timpul sau după realizarea acesteia. Printre acestea se numără:   Reacție alergică la substanța de contrast sau unele medicamente; Apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor;  Infarct miocardic (șansă de 1/10000 de pacienți); Apariția de hematoame la locul de puncție; Afectarea arterei în care a fost introdusă teaca;  Sângerare excesivă ce necesită transfuzie de sânge;  Atac vascular cerebral;  Deces. [4] Angioplastia coronariană este una dintre cele mai des folosite metode de tratament pentru lărgirea arterelor îngustate sau blocate de plăcile de aterom. Este considerată o procedură relativ sigură, iar riscul apariției unei complicații variază în funcție de factori precum vârsta și starea ta generală de sănătate, precum și dacă ai avut sau nu un atac de cord. [4] Dacă ai nevoie de informații suplimentare, colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările. Nu neglija simptomele care te supără și nu amâna vizita la medic.  Care este prețul procedurii de angioplastie coronariană? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele procedurii, inclusiv asupra prețului. Știm că uneori recomandările medicale pot părea complicate și pot naște confuzii. De aceea, suntem aici pentru a-ți oferi informații corecte, personalizate cazului tău. Pentru a sta de vorbă cu un ARES Helper, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Surse de referință: “Angioplasty.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2021, medlineplus.gov/angioplasty.html. Accessed 26 May 2022. CDC. “Coronary Artery Disease.” Centers for Disease Control and Prevention, 19 July 2021, www.cdc.gov/heartdisease/coronary_ad.htm. Accessed 26 May 2022. “Coronary Angioplasty and Stents - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angioplasty/about/pac-20384761. Accessed 26 May 2022. NHS Choices. Overview - Coronary Angioplasty and Stent Insertion. 2022, www.nhs.uk/conditions/coronary-angioplasty/#:~:text=A%20coronary%20angioplasty%20is%20a,a%20narrowed%20or%20blocked%20artery.. Accessed 26 May 2022. RSNA, America. “Angioplasty and Vascular Stenting.” Radiologyinfo.org, 2020, www.radiologyinfo.org/en/info/angioplasty#895a6f7ec4d8482b831512350456aa76. Accessed 26 May 2022.

Introducere Chirugia cardio-vasculară a cunoscut de-a lungul timpului o progresie impresionantă, actual fiind într-o expansiune continuă.  Implicȃnd patologii complexe cardiace și vasculare aceasta reprezintă o arie de interes comun pentru multiple specialități, atȃt medicale, cȃt și chirurgicale.  Evoluția spre tehnici minim-invazive determină pacientului o încredere și siguranța mai crescută  a actului medical propriu-zis. Generalitati Intervenția chirurgicală de by-pass aorto-coronarian reprezintă o metoda de tratament pentru pacienții cu boala coronariană ischemică sau diverse anomalii coronariene congenitale. Se realizează atȃt în regim de urgentă cȃt și pentru pacienții cu patologie cronică. Cardiopatia ischemică este printre cele mai frecvente patologii cardiace, fiind principala cauza de deces de cauză cardio-vasculară Afectiune tratata: Cardiopatia ischemică Cardiopatia ischemică presupune un dezechilibru între necesarul și consumul miocardic de oxigen, cauza fiind în majoritatea cazurilor îngustarea sau obstrucția arterelor coronare ca urmare a procesului complex al aterosclerozei.  Mai multe informatii despre aceasta afectiune puteti citi aici: boala cardiaca ischemica Cauze Principala cauza a bolii coronariene ischemice este reprezentată de ateroscleroză, proces sistemic, care implică depozite de colesterol și inflamație la nivelul vaselor epicardice cu formarea placilor de aterom care produc în timp obstrucția vaselor epicardice, cu limitarea fluxului snguin la nivelul miocardului și consecințe grave, reprezentate de evenimente acute de tipul infarctului miocardic acut  sau evoluție spre insuficiență cardiacă cronică.  Simptomatologia cardiopatiei ischemice depinde în mare masură de modul de instalare: acut versus cronic. Astfel, în condiții acute pacientul poate prezenta de la semne și simptome ușoare/moderate (durere toracică prelungită, dispnee) la fenomene de insuficiență cardiacă acută, aritmii amenințătoare de viață sau chiar moarte cardiaca subită. Pacienții cu afectare cronică acuză dureri toracice la diferite nivele de efort (angor de efort), asociate sau nu cu lipsă de aer; uneori dispneea poate fi un echivalent anginos, în lipsa angorului. De asemenea unii pacienți pot fi asimptomatici, ceea ce se numește cardiopatie ischemică silențioasă, fiind apanajul în special populației care prezintă diabet zaharat asociat. Cȃt durează internarea? Durata spitalizării variază in funcție de tipul intervenției, fiind mai multe variante, detaliate în continuare. Durata medie de spitalizare este de 3-5 zile, care poate fi prelungită în funcție de evoluția post-operatorie. Care sunt riscurile intervenției de by-pass aorto-coronarian?   Complicațiile posibile ale acestei intervenții chirurgicale sunt reprezentate de: sȃngerare în timpul sau după intervenția chirurgicală embolii și/sau tromboze care pot determina infarct miocardic sau accident vascular cerebral aritmii cardiace infectie la nivelul plăgii insuficiența renală pneumonie/tulburări respiratorii deces Menționăm ca riscul chirurgical este evaluat individual și depinde atȃt de patologia cardiaca cȃt și de comorbiditățile asociate fiecarui pacient. Scorul riscului de mortalitate este calculat prin sistemul international EuroSCORE II Ce se intamplă în timpul intervenției de by-pass aorto-coronarian? Intervenția chirurgicală se realizează în sala de operații, sub anestezie generală- care presupune intubarea oro-traheala si ventilație mecanică. Durata intervenției depinde de complexitatea anatomica, localizarea leziunilor și numărul de by-pass-uri necesare. Intervenția propriu-zisă, după cum ii spune și numele, reprezintă o ”ocolire” a obstacolului de la nivelul arterelor coronare prin interpunerea unei porțiuni de vas sănătos de la același pacient.  Grefa vasculară poate să fie un vas venos de la nivelul membrului inferior sau arterial de la nivelul toracelui, recoltat în cursul aceleiași intervenții. Acest nou vas se atașează cu un capăt proximal de obstrucție și cu unul în distalitate, restabilind astfel fluxul sanguin la nivelul muschiului cardiac.  By-pass aorto-coronarian se poate efectua prin diverse metode: clasic, pe cord bătȃnd si prin chirurgie minim invaziva.  Chirurgia tradițională, clasică, presupune abordul printr-o incizie pe linia mediana a sternului care asigura accesul spre inimă. În acest timp o pompă de circulație extra-corporeală asigură circulația sȃngelui în organism. By-pass-ul aorto-coronarian pe cord bătȃnd se efectueaza fără utilizarea pompei pentru circulația extracorporeală, în timpul intervenției sistemul cord-plăman fiind functional. Chirurgia minim invazivă se realizează printr-o inicizei minima, lateral stangăș este o intervenție care se efectuază pe cord bătȃnd. La finalul intervenției, se repornește inima în cazul intervenției clasice și se restabilește continuitatea țesuturilor.   Ce se întamplă după procedură? Transfer pe secția de ATI  În primele 24-48 de ore se produce extubarea  Se asigură supraveghere optimă și tratament medicamentos Examinări clinice si investigații Reabilitare cardiacă Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Se recomandă respectarea indicațiilor medicului, incluzand modificarea stilului de viață, tratamentul medicamentos și monitorizarea prin controale regulate initial la o luna, ulterior la 3,6,12 luni. Se va anunța medicul imediat daca apare: febră, modificări de culoare, secreții sau durere de intensitate progresiv crescandă la nivelul plăgii, tulburări respiratorii, aritmii.