IMA - infarct miocardic acut

Arterele tale coronare furnizează inimii sânge bogat în oxigen. De-a lungul vieții, din diverse cauze, pe aceste artere se acumulează depuneri de calciu, colesterol și alte substanțe și se formează plăci de aterom, ceea ce duce la îngustarea sau chiar blocarea completă a acestora. Acest proces se numește ateroscleroză și afectează circulația sângelui către inimă. Este o problemă ce poate fi însă rezolvată cu ajutorul angioplastiei coronariene. [1][2] Ce este angioplastia coronariană cu stenturi?  Angioplastia coronariană este o procedură minim invazivă prin care sunt lărgite arterele inimii îngustate sau blocate de plăcile de aterom. Procedura de angioplastie este indicată atunci când coronarografia efectuată arată îngustări critice (>70%) ale arterelor coronare. null Beneficiile procedurii  În majoritatea cazurilor, angioplastia duce la îmbunătățirea fluxului sangvin prin arterele coronare și la ameliorarea simptomelor cauzate de îngustarea sau blocarea acestora. În cazul unui atac de cord, această procedură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de tratament. Comparativ cu bypass-ul coronarian, riscurile și costurile sunt mai mici. Nu sunt necesare incizii chirurgicale sau anestezie generală. Perioada de spitalizare va fi mai scurtă și vei putea reveni la activitățile normale mai repede. [4][5] Când este necesară angioplastia coronariană cu stenturi? Ai putea avea nevoie de angioplastie dacă prezinți simptome precum: Durere toracică persistentă/ angină pectorală;  Electrocardiogramă (EKG) anormală;  Anomalii ale examenelor biologice – creșteri ale enzimelor cardiace sau ale troponinei; Oboseală la efort;    Palpitații;  Amețeli bruște;  Lipotimii, sincope (leșinuri sau pierderi ale stării de conștiență) - în special dacă ești un pacient cu factori de risc cardiovascular: hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, diabet zaharat;  Dificultăți de respirație.  Ce se întâmplă în timpul procedurii? Din punct de vedere procedural, angioplastia coronariană cu stenturi este o continuare a coronarografiei, în scopul revascularizării arterelor coronare depistate cu stenoze. Procedura de angioplastie coronariană se efectuează într-o sală de angiografie, de către un medic cardiolog intervenționist, și are mai multe etape:  Se face o mică puncție la nivelul arterei femurale sau a celei radiale și se montează o teacă sterilă (un tub mic de plastic); Un cateter (o sondă foarte subțire prevăzută în vârf cu balon și/sau stent) este introdus prin teacă și ghidat până la nivelul arterelor coronare; este posibil să simți o ușoară presiune atunci când medicul introduce cateterul, dar niciun disconfort grav; [5] Este injectată substanța de contrast pentru a se observa circulația sângelui; este posibil să simți o senzație de căldură în acest moment; [5]  În locurile unde se observă îngustări ale arterelor, se intervine, fie prin dilatarea arterei cu un balon, fie prin montarea unui stent; prin umflarea balonului, se produce dilatarea zonei de stenoză (este normal să simți un ușor disconfort când balonul este umflat); stenoza se aplatizează, iar placa de aterom este împinsă în pereții arterei coronare, având ca rezultat revascularizarea semnificativă a arterei coronare stenozate; de multe ori, dilatarea zonei de stenoză cu ajutorul balonului nu este suficientă, motiv pentru care se recurge la implantarea unui stent la inimă. După montarea stentului și terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresia arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările. În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore, ceea ce înseamnă că îți vei putea mișca piciorul în voie și te vei putea ridica din pat. Ce dispozitive medicale sunt folosite?  Pe parcursul angioplastiei coronariene se folosesc mai multe dispozitive medicale: teci, catetere, baloane și stenturi. Stentul este un tub sub formă de rețea metalică cilindrică și are capacitatea de a menține artera coronară deschisă. Există mai multe tipuri de stenturi, de dimensiuni diferite, construite din oțel (stenturi metalice simple), aliaje de nichel, cobalt-crom, titan.  Stenturile coronariene pot fi acoperite cu polimeri pe care sunt absorbite diferite medicamente, cu efect anticoagulant, antiinflamator și antiproliferativ. Aceste medicamente urmăresc să împiedice restenozarea arterei în acel punct (există un risc de restenozare de 20% în cazul implantării stentului metalic simplu). Riscul apariției unei astfel de reacții adverse după montarea stentului se reduce la sub 1% în cazul folosirii unui dispozitiv farmacologic activ, impregnat cu medicamente antiproliferative. Cât durează internarea?  Angioplastia coronariană prezintă avantajul unei internări de scurtă durată și a unei perioade scurte de convalescență. Perioada de internare variază între 24 și 48 de ore, timp în care vor fi efectuate analize, investigații și procedurile de coronarografie și angioplastie. Te poți întoarce la viața ta în numai câteva zile. Ce trebuie să faci după ce ieși din spital? Dacă ai trecut printr-o procedură de angioplastie coronariană, este important să revii la control așa cum ți-a recomandat medicul cardiolog și să respecți tratamentul indicat de acesta. Îți poți relua activitatea imediat. Vei fi sfătuit să eviți să ridici obiecte grele sau efortul fizic intens timp de cel puțin o săptămână. Tot după o săptămână ar trebui să te poți întoarce și la lucru, în cazul în care este vorba de o angioplastie planificată. Dacă procedura a fost folosită ca tratament de urgență, adică dacă stentul a fost montat după un infarct, ar putea dura mai multe săptămâni sau chiar luni până când te vei recupera complet. Dacă observi simptome similare cu cele avute înainte de angioplastie, consultă un medic. [4]   Ce schimbări apar pe termen lung?  După angioplastie, este important să iei măsuri pentru a avea grijă de sănătatea inimii tale și a reduce riscul apariției altor probleme în viitor:  Renunță la fumat;  Încearcă să reduci nivelul colesterolului;  Adoptă o dietă sănătoasă, săracă în grăsimi saturate; regimul alimentar este foarte important după operația de stent;  Menține o greutate sănătoasă;  Fă-ți regulat analizele de sânge;  Încearcă să ții sub control alte afecțiuni precum diabetul sau hipertensiunea arterială;  Fă mișcare în mod regulat;  Ia medicamentele prescrise de medic. [3] Nu uita: Fumatul și obezitatea sunt două dintre principalele cauze ale bolilor de inimă. Acestea pot afecta și șansele de reușită ale tratamentului. [4] Care sunt riscurile angioplastiei coronariene cu stenturi?  Angioplastia coronariană este considerată, în general, o procedură sigură. Acest lucru nu înseamnă însă că nu există anumite riscuri și complicații ce pot apărea în timpul sau după realizarea acesteia. Printre acestea se numără:   Reacție alergică la substanța de contrast sau unele medicamente; Apariția palpitațiilor (aritmii) sau a leșinurilor;  Infarct miocardic (șansă de 1/10000 de pacienți); Apariția de hematoame la locul de puncție; Afectarea arterei în care a fost introdusă teaca;  Sângerare excesivă ce necesită transfuzie de sânge;  Atac vascular cerebral;  Deces. [4] Angioplastia coronariană este una dintre cele mai des folosite metode de tratament pentru lărgirea arterelor îngustate sau blocate de plăcile de aterom. Este considerată o procedură relativ sigură, iar riscul apariției unei complicații variază în funcție de factori precum vârsta și starea ta generală de sănătate, precum și dacă ai avut sau nu un atac de cord. [4] Dacă ai nevoie de informații suplimentare, colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările. Nu neglija simptomele care te supără și nu amâna vizita la medic.  Care este prețul procedurii de angioplastie coronariană? Colegii noștri îți stau la dispoziție pentru a te informa cu privire la toate aspectele procedurii, inclusiv asupra prețului. Știm că uneori recomandările medicale pot părea complicate și pot naște confuzii. De aceea, suntem aici pentru a-ți oferi informații corecte, personalizate cazului tău. Pentru a sta de vorbă cu un ARES Helper, ne poți suna tu sau poți folosi formularul de contact și te contactăm noi! Surse de referință: “Angioplasty.” Medlineplus.gov, National Library of Medicine, 2021, medlineplus.gov/angioplasty.html. Accessed 26 May 2022. CDC. “Coronary Artery Disease.” Centers for Disease Control and Prevention, 19 July 2021, www.cdc.gov/heartdisease/coronary_ad.htm. Accessed 26 May 2022. “Coronary Angioplasty and Stents - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2021, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angioplasty/about/pac-20384761. Accessed 26 May 2022. NHS Choices. Overview - Coronary Angioplasty and Stent Insertion. 2022, www.nhs.uk/conditions/coronary-angioplasty/#:~:text=A%20coronary%20angioplasty%20is%20a,a%20narrowed%20or%20blocked%20artery.. Accessed 26 May 2022. RSNA, America. “Angioplasty and Vascular Stenting.” Radiologyinfo.org, 2020, www.radiologyinfo.org/en/info/angioplasty#895a6f7ec4d8482b831512350456aa76. Accessed 26 May 2022.

Chirurgia cardio-vasculară a cunoscut de-a lungul timpului o progresie impresionantă, actual fiind într-o expansiune continuă. Implicând patologii complexe cardiace și vasculare, aceasta reprezintă o arie de interes comun pentru multiple specialități, atât medicale, cât și chirurgicale. Evoluția spre tehnici minim-invazive determină pacientului o încredere și siguranța mai crescută  a actului medical propriu-zis. Una dintre cele mai comune proceduri din sfera cardiologiei cardio-vasculare este operația de bypass aorto-coronarian. Ce înseamnă bypass-ul aorto-coronarian? Bypass-ul aorto-coronarian este o intervenție chirurgicală complexă care urmărește restabilirea fluxului sanguin către inimă la pacienții cu artere coronare îngustate sau blocate. În timpul operației, chirurgul prelevează un vas sanguin sănătos din altă parte a corpului și îl grefează pe artera afectată, asigurând astfel „ocolirea” blocajului de la nivelul acesteia. Grefa vasculară poate să fie un vas venos de la nivelul membrului inferior sau unul arterial de la nivelul toracelui, recoltat în cursul aceleiași intervenții. Acest nou vas se atașează cu un capăt proximal de obstrucție și cu unul în distalitate, restabilind astfel fluxul sanguin la nivelul mușchiului cardiac. Când este necesară operația de bypass aorto-coronarian? Intervenția chirurgicală de bypass aorto-coronarian reprezintă o metodă de tratament pentru cardiopatia ischemică, numită și boală coronariană ischemică ori boală cardiacă ischemică, sau pentru diverse anomalii coronariene congenitale. Se realizează atât în regim de urgentă, cât și pentru pacienții cu patologie cronică.  Bypass-ul aorto-coronarian este, de obicei, indicat în cazurile de blocaje semnificative în arterele coronare majore, mai ales atunci când intervenția coronariană percutană nu a reușit să le elimine. Principalele indicații includ:  obstrucția de peste 50% a arterei coronare principale stângi;  boala coronariană cu implicarea a trei vase și stenoză de peste 70%, cu sau fără afectarea arterei descendente anterioare stângi proximale;   leziune bicoronariană, incluzând artera descendentă anterioară și o altă arteră majoră; stenoze de peste 70% la unul sau mai multe vase, însoțite de simptome anginoase severe care persistă în ciuda tratamentului medical optim;  blocaj de peste 70% la un pacient care a supraviețuit unui stop cardiac subit, asociat cu tahicardie ventriculară cauzată de ischemie.  Cardiopatia ischemică este printre cele mai frecvente patologii cardiace, fiind principala cauză de deces de cauză cardio-vasculară. Cardiopatia ischemică presupune un dezechilibru între necesarul și consumul miocardic de oxigen, cauza fiind în majoritatea cazurilor îngustarea sau obstrucția arterelor coronare ca urmare a procesului complex al aterosclerozei. Mai multe informații despre această afecțiune poți citi aici: boala cardiacă ischemică. Care sunt riscurile intervenției de bypass aorto-coronarian? Potențialele complicații după operația de bypass coronarian sunt reprezentate de: sângerare în timpul sau după intervenția chirurgicală;  embolii și/sau tromboze care pot determina infarct miocardic sau accident vascular cerebral;  aritmii cardiace;  infecție la nivelul plăgii;  insuficiență renală;  pneumonie/tulburări respiratorii;  deces.   Menționăm că riscul chirurgical este evaluat individual și depinde atât de patologia cardiacă, cât și de comorbiditățile asociate fiecărui pacient. Scorul riscului de mortalitate este calculat prin sistemul internațional EuroSCORE II. Ce se întâmplă în timpul operației de bypass aorto-coronarian? Intervenția chirurgicală se realizează în sala de operații, sub anestezie generală, care presupune intubarea oro-traheală și ventilație mecanică. Bypass-ul aorto-coronarian se poate efectua prin diverse metode: clasic, pe cord bătând și prin chirurgie minim invazivă.  Chirurgia tradițională, clasică, presupune abordul printr-o incizie pe linia mediana a sternului care asigura accesul spre inimă. În acest timp, o pompă de circulație extra-corporeală asigură circulația sângelui în organism. La finalul intervenției, se repornește inima și se restabilește continuitatea țesuturilor. Bypass-ul aorto-coronarian pe cord bătând se efectuează fără utilizarea pompei pentru circulația extra-corporeală, în timpul intervenției sistemul cord-plămân fiind funcțional. Chirurgia minim invazivă se realizează printr-o incizie minimă, lateral stângă, și este o intervenție care se efectuează pe cord bătând. Cât durează operația de bypass coronarian? Durata intervenției depinde de complexitatea anatomică, localizarea leziunilor și numărul de bypass-uri necesare. În general, operația durează între 3 și 6 ore. Ce se întâmplă după procedură? Cât durează internarea? Durata spitalizării variază în funcție de tipul intervenției. Durata medie de spitalizare este de 3-5 zile, care poate fi prelungită în funcție de evoluția post-operatorie.  După operație, vei fi transferat pe secția de ATI, unde vei fi monitorizat îndeaproape. În primele 24-48 de ore, tubul care asistă respirația va fi îndepărtat, permițându-ți să respiri pe cont propriu. Echipa medicală îți va monitoriza constant tensiunea arterială, ritmul cardiac, saturația de oxigen și alte funcții vitale prin examinări clinice și investigații specifice. Vei primi medicamente pentru a controla durerea, pentru a preveni formarea de cheaguri de sânge și pentru a susține funcția cardiacă. Se va începe cât mai curând posibil un program de reabilitare cardiacă, care va continua și după externare. Acesta include exerciții fizice graduale, educație despre sănătatea inimii și consiliere nutrițională. Vei fi încurajat să începi să te mobilizezi cât mai repede posibil, la o zi sau două după operație. În general, ar trebui să poți sta pe un scaun după o zi, să mergi după trei zile și să folosești scările după cinci sau șase zile. Recuperarea după bypass coronarian În majoritatea cazurilor, recuperarea după o intervenție de bypass aorto-coronarian durează între 6 și 12 săptămâni. Activitățile ușoare, precum mersul pe distanțe scurte, gătitul sau ridicarea obiectelor ușoare, pot fi reluate încă din primele zile după externare. Pentru reluarea activităților mai solicitante fizic, cum ar fi condusul, se recomandă să se aștepte 4 - 6 săptămâni sau până se primește acordul medicului. Dacă recuperarea decurge bine, te vei putea întoarce la serviciu după aproximativ 6 - 8 săptămâni, cu condiția ca sarcinile de lucru să nu implice activități obositoare din punct de vedere fizic.  Pentru a reduce riscul cardiovascular, se recomandă modificarea stilului de viață pentru a include:  activitate fizică regulată - ajută la gestionarea colesterolului, a tensiunii arteriale și a altor factori de risc pentru bolile de inimă; ți se va comunica când poți începe să faci exerciții și vei primi recomandări personalizate privind intensitatea, durata și frecvența acestora;  adoptarea unei diete sănătoase - deși nu se poate vorbi neapărat despre un regim alimentar după bypass coronarian, este important să adopți o dietă echilibrată, care să includă alimente sănătoase pentru inimă, cum ar fi carnea slabă, fructele, legumele și cerealele integrale; se recomandă evitarea sau limitarea consumului de sare, zahăr și grăsimi saturate;  renunțarea la fumat - fumatul este un factor de risc major pentru boala coronariană și infarctul miocardic;  gestionarea factorilor de risc cardiovascular - aceștia includ hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia (una dintre principalele cauze pentru care se ajunge în situația de a avea nevoie de tratament pentru ateroscleroză), stresul, lipsa de somn/ somnul de slabă calitate ș.a. Se recomandă respectarea indicațiilor medicului, incluzând modificarea stilului de viață, tratamentul medicamentos și monitorizarea prin controale regulate inițial la o lună, ulterior la 3, 6 și 12 luni. Se va anunța medicul imediat dacă apar:  febră; modificări de culoare, secreții sau durere de intensitate progresiv crescândă la nivelul plăgii; tulburări respiratorii; aritmii.  Speranța de viață după un bypass coronarian s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani datorită progreselor în chirurgie și în tratamentele medicale. Cu toate acestea, este important să subliniem că aceasta variază foarte mult de la o persoană la alta și depinde de o serie de factori, inclusiv de vârsta pacientului, sănătatea sa generală și stilul său de viață.  Intervenția de bypass aorto-coronarian este o procedură chirurgicală folosită pentru tratarea cardiopatiei ischemice și pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților. Dacă ai simptome sugestive pentru această afecțiune, consultă medicul cardiolog pentru a beneficia de un diagnostic corect și de tratamentul adecvat! Dacă vrei să afli mai multe despre această operație, consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la toate întrebările!   Surse:  Bachar, Bradlee J, and Biagio Manna. „Coronary Artery Bypass Graft”, StatPearls Publishing, 8 Aug. 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507836/. Accesat la 10 Dec. 2024. Bhandari, Bishal, et al. „Ischemic Cardiomyopathy”, StatPearls Publishing, 31 July 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537301/. Accesat la 10 Dec. 2024. „Coronary Artery Bypass Graft”, NHS , Oct. 2017, www.nhs.uk/conditions/coronary-artery-bypass-graft-cabg/. Accesat la 10 Dec. 2024. „Coronary Artery Bypass Surgery”, Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-bypass-surgery/about/pac-20384589. Accesat la 10 Dec. 2024. „Patient Education: Coronary Artery Bypass Graft Surgery (beyond the Basics)”, Uptodate.com, 2024, www.uptodate.com/contents/coronary-artery-bypass-graft-surgery-beyond-the-basics. Accesat la 10 Dec. 2024. „Patient Education: Recovery after Coronary Artery Bypass Graft Surgery (CABG) (beyond the Basics)”, Uptodate.com, 2024, www.uptodate.com/contents/recovery-after-coronary-artery-bypass-graft-surgery-cabg-beyond-the-basics. Accesat la 10 Dec. 2024.