Ateroscleroza - cauze, simptome și tratament

Despre ateroscreloza

Ateroscleroza este o boală care se manifestă prin îngroșarea peretelui arterial realizând stenoze ( reducerea lumenului arterei), perturbând circuția normală a  sângelui  oxigenat prin organism, astfel încât, poate determina simptome.

Acest blocaj de la nivelul arterelor apare din cauza depunerilor de grăsime (plăci de aterom) pe pereții vaselor de sânge, astfel încât acestea produc îngustarea lor. Afecțiunea apare de multe ori la nivelul arterelor inimii ( arterele coronare), dar plăcile de aterom se pot forma și la nivelul altor artere (artere periferice, carotide, aorta). Din fericire, boala  poate fi prevenită  printr-un diagnostic precoce si tratament,  asociat  unui stil de viață sănătos.

Cauzele aterosclerozei

Cauzele acestei boli sunt date de mai mulți factori, dar principalul motiv al formării plăcilor de aterom este hipercolesterolemia, în special valorile crescute de LDL.  Este o afecțiune care evoluează foarte încet și poate începe chiar din copilărie. Poate fi determinată de factori genetici, însă de cele mai multe ori apare ca urmare a acțiunii  factorilor de risc dobândiți [5].  

Factori de risc ateroscleroză

Factorii de risc dobândiți ai aterosclerozei sunt:

• Fumatul
• Obezitatea
• Diabetul
• Hipertensiunea arterială
• Nivelul ridicat de colesterol în sânge
• Nivelul crescut de trigliceride în sânge
• Sedentarismul
• O inflamație prezentă în organism [6].
  

Trebuie menționat că mulți dintre acești factori de risc (obezitatea, hipertensiunea arterială, nivel ridicat de colesterol, etc ) apar de regulă ca urmare a fumatului, unei diete bogate în grăsimi, dulciuri și alimente procesate, de tip fast-food. 

Boala apare atunci când peretele interior al unei artere este afectat, apare inițial  o leziune minoră, iar pe parcursul vieții aceasta progresează sub acțiunea factorilor de risc, formând  plăci de aterom, care contribuie la îngreunarea circulației sângelui. Este posibil ca la un moment dat aceste plăci să se rupă/fisureze  și să determine formarea  cheagului de sânge, care poate bloca complet o arteră, determinând infarctul de miocard sau accident vascular. 

Simptomele aterosclerozei

Ateroscleroza nu are simptome în primele stadii ale bolii, manifestările ei apar destul de târziu, când tratamentul este obligatoriu. În această fază este evident că o arteră este atât de afectată încât nu mai poate transporta eficient sângele spre organele din corp. Simptomele bolii diferă în funcție de arterele care sunt afectate. Astfel, bolnavul poate prezenta :

• Durere sau presiune în piept (angină pectorală) - dacă sunt afectate arterele de la nivelul inimii.
• Slăbiciune sau lipsa forței musculare la nivelul membrelor, tulburări de vedere, discurs incoerent, tulburări de memorie, asimetrii la nivelul feței - pot și semnele unui  accident vascular cerebral.
• Durere la nivelul picioarelor în timpul mersului - dacă sunt afectate arterele periferice.
• Hipertensiune arterială sau insuficiență renală - dacă sunt blocate arterele renale.
• Dureri abdominale  - pot incrimina afecțiuni ale aortei abdominale  sau vaselor mezenterice [4].

Diagnosticarea aterosclerozei

Mulți pacienți nu se întreabă neapărat ce este ateroscleroza, ci mai degrabă dacă ateroscleroza se vindecă. Dacă ateroscleroza este diagnosticată din timp, atunci șansele de vindecare sunt mult mai mari, iar complicațiile grave care pot să apară vor fi prevenite. Boala poate fi depistată prin mai multe metode:

• Consultație clinică: în urma evaluării amănunțite de către medic, acesta poate stabili dacă sunt simptome sugestive unei afecțiuni aterosclerotice, fie ele cardiace, cerebrovasculare sau ale arterelor periferice.  
• Analize de sânge:  se recomandă un set de analize uzuale, în special cele pentru testarea glicemiei și colesterolului, iar în unele situații  pot fi și necesare analize speciale. 
• Ecografie Doppler: în acest fel medicul va verifica prezența plăcilor de aterom ( grăsime)  la nivelul peretelui arterial, circulația sângelui și presiunea la nivelul sistemului arterial  
• Electrocardiograma si ecocardiografia : este obligatorie pentru a da informații de bază legate de  funcționarea inimii 
• Test de efort: un test similar cu EKG, dar prin care medicul va afla cum funcționează inima în timpul unui efort fizic gradat.
• Angiografia sau coronarografia : este necesară în anumite situații, în special când boala este deja manifestată, această procedură constă în injectarea de către medic, a unei substanțe de contrast pe bază de iod, astfel încât arterele se vor opacifia (“colora”) și vor deveni vizibile la un aparat cu raze X.
• Tomografia sau testul RMN: acestea sunt metode neinvazive de diagnostic, prin acestea, medicul va putea detalia structura peretelui  arterei, depunerile de calciu ( calcificările arteriale) și eventual prezența de  anevrisme ( aorta, cerebrale, artere periferice) [2].

Tratamentul aterosclerozei

Tratamentul poate fi de mai multe tipuri, în funcție de gravitatea afecțiunii și de localizarea arterei afectate. Astfel, tratamentul poate fi:

Tratament medicamentos

Medicul poate prescrie mai multe tipuri de medicamente, de obicei din categoria celor care:

• Scad nivelul de colesterol
• Dilată vasele de sânge ( medicatia vasodilatatoare)
• Scad tensiunea arterială și pulsul
• Stimulează diureza și astfel scad tensiunea arterială (diuretice)
• Tratament antitrombotic 
• Normalizează glicemia (medicamente care pot fi recomandate și în caz de diabet).

Nu se poate spune că există un tratament pentru desfundarea vaselor de sânge - așa cum speră majoritatea pacienților - ci există, mai degrabă, tratamente menite să contracareze efectele îngustării acestora și să prevină depunerea, în continuare, a colesterolului [3].

Tratament minim invaziv și chirurgical

• Angioplastia cu montare de stent: medicul va insera un cateter în artera stenozată/blocată, cu ajutorul căruia se face diagnosticul, iar ulterior se va  introduce în arteră un cateter predispus în vârf cu un balon. Acest balon se va umfla și astfel va lărgi artera, pentru ca sângele să poată circula normal. Dacă acest balon nu poate rezolva complet îngustarea, atunci medicul va monta în arteră un stent - un mic dispozitiv metalic care va preveni restenozarea arterei.
• Endarterectomia: depozitele de grăsime din interiorul arterei sunt îndepărtate chirurgical
• Bypass: o procedură medicală chirurgicală, prin care circulația sângelui se restabilește într-un  anumit teritoriu,  cu ajutorul unei grefe biologice sau a materialului  sintetic, pentru a ocoli zona arterei afectată.
• Terapie trombolitică administrată pe cale sistemica sau pe cateter: medicul va injecta un medicament special în artera blocată, iar această substanță va dizolva cheagul de sânge format [4].

Complicațiile aterosclerozei

În lipsa unui tratament, ateroscleroza poate duce la complicații grave, care pot pune chiar în pericol viața bolnavului. Cele mai frecvente complicații sunt:

• Boala arterială coronariană: sunt blocate arterele de la nivelul inimii, ceea ce poate declanșa infarctul de miocard. Această afecțiune poate duce la insuficiență cardiacă sau la moarte subită de cauza cardică.
• Boala arterială carotidiană: sunt afectate arterele de la nivelul creierului, ceea ce poate duce la accident vascular cerebral sau la atac ischemic tranzitor.
• Boala arterială periferică: atunci când sunt blocate arterele de la nivelul mâinilor sau picioarelor, este afectată circulația sângelui la nivelul acestor membre. În timp, daca aceasta afecțiune nu este diagnosticată și tratată, țesutul începe să sufere din cauza lipsei de oxigen, ducând la necroză și cangrenă, ulterior amputarea membrului afectat.
• Anevrismul: afectarea arterelor poate duce la formarea de anevrisme ( o altă formă de ateroscleroză)  - creșterea în diametru lumenului arterei, astfel încât pot duce la tromboze  sau  ruptură, urmată de hemoragie. 
• Insuficiență renală cronică: poate fi secundară unei afecțiuni ale arterelor renale, congenitală sau dobândită [5].

Întrebări frecvente

Care este legătura dintre cafea și ateroscleroză?

Din fericire, consumatorii de cafea pot sta liniștiți. Se pare că 3 - 5 porții de cafea pe zi reduc semnificativ riscul de apariție a aterosclerozei și a infarctului miocardic [2]. 

Ateroscleroza este o boală genetică?

Deși există această convingere în rândul populației, oamenii de știință nu au găsit dovezi ferme care să susțină această ipoteză. Factorii genetici implicați în apariția aterosclerozei se întâlnesc la doar 1 din 400 – 500 persoane, ceea ce înseamnă că, la  toți ceilalți pacienți, tipul de calorii consumat este principalul vinovat [4].

Ateroscleroza este o boală degenerativă, caracteristică vârstei a treia?

Nu. Vârsta medie  a decesului din cauza afecțiunilor coronariene este 60 ani la bărbați, respectiv 68 ani la femei, ceea ce este sub speranța de viață în țările dezvoltate. Mai degrabă se consideră că ateroscleroza apare ca urmare a unei concentrații crescute de colesterol, pentru o anumită perioadă de timp, dovadă că, în cazul unei afecțiuni genetice rare, nou-născutul poate avea o colesterolemie de peste 1000 mg/dl, decesul survenind de obicei înainte de împlinirea vârstei de 15 ani [3]. 

Care sunt principalele surse alimentare de colesterol?

În țările dezvoltate, produsele de origine animală - în special carnea de vită, lactatele și ouăle sunt principalele surse de colesterol. Aproximativ 40% din colesterolul de origine alimentară provine din carnea de vită și din lapte și produse lactate, iar 45% provine din ouă, pe care de multe ori le consumăm fără a fi conștienți de asta [7]. 

Din fericire, complicațiile aterosclerozei  pot  fi prevenite și ținute  sub control  prin adoptarea unui stil de viață sănătos, renunțarea la fumat, controlul tuturor factorilor de risc, alături de tratamentul recomandat de medic. O dietă corectă, bogată în fructe și legume proaspete și un efort fizic moderat vor ajuta la menținerea unei greutăți corporale normale.

Bibliografie:

1. Cleveland Clinic. “Atherosclerosis: Types, Causes, & Treatments.” Cleveland Clinic, 14 June 2021, my.clevelandclinic.org/health/diseases/16753-atherosclerosis-arterial-disease, accesat la 24.01.2023;
2. Hopkins, John. “Atherosclerosis.” Www.hopkinsmedicine.org, 2022, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/atherosclerosis#:~:text=Atherosclerosis%20is%20thickening%20or%20hardening, accesat la 24.01.2023;
3. Martel, Janelle. “Atherosclerosis: Types, Causes, and Symptoms.” Healthline, 2012, www.healthline.com/health/atherosclerosis, accesat la 24.01.2023;
4. Mayo Clinic. “Arteriosclerosis / Atherosclerosis - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 1 July 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/arteriosclerosis-atherosclerosis/symptoms-causes/syc-20350569, accesat la 24.01.2023;
5. National Heart, Lung, and Blood Institute. “Atherosclerosis - What Is Atherosclerosis? | NHLBI, NIH.” Www.nhlbi.nih.gov, 24 Mar. 2022, www.nhlbi.nih.gov/health/atherosclerosis, accesat la 24.01.2023;
6. NHS. “Atherosclerosis (Arteriosclerosis).” NHS, NHS, 2019, www.nhs.uk/conditions/atherosclerosis/, accesat la 24.01.2023;
7. Roberts, William C. “Twenty Questions on Atherosclerosis.” Proceedings (Baylor University. Medical Center), vol. 13, no. 2, 1 Apr. 2000, pp. 139–143, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1312295/, accesat la 24.01.2023.