Dispnee - cauze, simptome, tratament

Considerată o stare instalată în urma efortului fizic intens, simptomatologia de dispnee poate reprezenta totodată și o condiție patologică datorată unor boli. Se manifestă prin respirație grea, adâncă, uneori chiar dureroasă, ce se compară cu senzația de a nu avea capacitatea de menținere a respirației sau cu respirație șuierătoare. O dispnee poate fi temporară sau cronică, apare brusc ori treptat și este legată adesea de diferite tipuri de patologii ale tractului respirator, boli cardiovasculare, dar și alte afecțiuni cum ar fi stresul și anxietatea.

Ce este dispneea?

Dispneea este un termen medical utilizat pentru a descrie dificultatea de respirație, un simptom care poate apărea în urma efortului fizic intens sau ca urmare a unor afecțiuni patologice. Dispneea poate varia de la ușoară la severă și poate fi temporară sau cronică, având o durată și intensitate variabilă. De asemenea, dispneea poate apărea brusc sau treptat și este asociată cu multiple cauze, incluzând afecțiuni ale tractului respirator, boli cardiovasculare, tulburări metabolice și chiar probleme de natură psihologică, cum ar fi stresul și anxietatea.

Cauzele dispneei

Cauzele dispneei sunt variate și pot fi clasificate în funcție de sistemele organice implicate:

1. Cauze bronhopulmonare:

Dispneea de origine bronhopulmonară este frecventă în afecțiuni precum astmul bronșic, bronșita cronică, prezența unui corp străin în căile respiratorii sau tumori bronșice. Alte cauze includ edemul pulmonar acut, embolia pulmonară, infecțiile sau tumorile pulmonare, anomaliile pleurale și deformările toracice severe, cum ar fi scolioza.

2. Cauze neurologice:

Dispneea poate apărea și ca urmare a unor afecțiuni neurologice, cum ar fi comă sau alte boli ale sistemului nervos care afectează controlul respirației.

3. Cauze otorinolaringologice:

Laringitele sunt o cauză frecventă de dispnee la copii, în timp ce la adulți, tumori ale laringelui pot provoca dificultăți respiratorii semnificative.

4. Cauze metabolice:

Problemele metabolice, cum ar fi reducerea oxigenării țesuturilor în caz de hemoragii severe, pot duce la apariția dispneei. De asemenea, anemiile severe pot contribui la dificultatea de a respira.

5. Cauze cardiace:

Boli cardiace precum insuficiența cardiacă sau infarctul miocardic sunt printre cele mai comune cauze ale dispneei. În aceste cazuri, dispneea poate fi un simptom major, care se agravează odată cu evoluția bolii.

6. Alte cauze:

Dispneea poate fi de asemenea rezultatul unei reacții alergice severe, cum ar fi anafilaxia, care poate cauza edemul căilor respiratorii și dificultăți respiratorii acute. De asemenea, pneumotoraxul, o afecțiune în care plămânul colabează parțial sau total, poate duce la dispnee severă. În timpul sarcinii, modificările circulatorii și respiratorii pot provoca, de asemenea, dispnee, mai ales în ultimele luni de sarcină.

Simptome asociate dispneei

Simptomele dispneei variază în funcție de cauza subiacentă și de severitatea afecțiunii. Dispneea de efort este adesea bine tolerată și apare rapid după efort fizic intens, fiind cauzată de creșterea presiunii în vasele pulmonare. Aceasta se ameliorează de obicei prin întreruperea efortului.

Ortopneea este o formă de dispnee care apare în poziție culcată, iar pacienții afectati pot găsi ușurare respiratorie doar stând în poziție șezândă. Aceasta apare adesea în cazurile de insuficiență cardiacă, deoarece în poziția culcată, plămânul este inundat cu sânge, ceea ce împiedică revenirea acestuia la inimă.

Dispneea paroxistică nocturnă se manifestă prin episoade bruște de dificultate respiratorie care trezesc pacientul din somn. Această formă de dispnee este asociată cu afecțiuni cardiace severe și poate fi însoțită de anxietate, tuse, transpirații și, în cazuri extreme, edem pulmonar acut, caracterizat prin tensiune arterială crescută și secreții sanguinolente care inundă alveolele și căile respiratorii.

În cazul dispneei de tip Cheyne-Stokes, respirația devine neregulată, cu episoade de apnee urmate de respirații profunde. Acest tip de dispnee poate fi extrem de deranjant, perturbând somnul și activitățile zilnice, putând duce chiar la pierderea cunoștinței în cazurile severe.

În stadii avansate, dispneea este însoțită adesea de tuse productivă, cu expectorație de spută, și necesită evaluare medicală de urgență atunci când simptomele sunt severe și persistente.

Diagnostic și tratament pentru dispnee

Diagnosticul corect al dispneei este esențial pentru identificarea cauzei subiacente și implementarea unui tratament adecvat. Evaluarea medicală include adesea o combinație de analize de sânge, electrocardiogramă, radiografie toracică, pulsoximetrie, ecografie cardiacă, spirometrie și, în unele cazuri, tomografie computerizată (CT) sau coronarografie.

Tratamentul dispneei este orientat în primul rând către tratamentul cauzei de bază. Dacă dispneea este rezultatul insuficienței cardiace sau emboliei pulmonare, tratamentul specific acestor afecțiuni va ajuta și la ameliorarea simptomelor respiratorii. În cazurile de infecție pulmonară bacteriană, antibioticele sunt adesea eficiente. Pentru bronșita cronică, renunțarea la fumat este esențială.

Dacă ești afectat de dispnee, este crucial să consulți un medic, mai ales dacă aceasta apare în condiții de repaus, este însoțită de dureri toracice sau greață, deoarece acestea pot fi semne ale unui infarct miocardic. În asemenea situații, timpul este esențial, iar intervenția promptă poate salva vieți.

Dispneea, în special atunci când apare brusc și este severă, poate fi un simptom al unei afecțiuni grave care necesită asistență medicală imediată. De aceea, dacă experimentezi dificultăți de respirație care nu se ameliorează rapid sau care se agravează, solicită urgent ajutor medical.

Informații suplimentare despre dispnee

Dispnee și COVID-19

În contextul pandemiei de COVID-19, dispneea a devenit un simptom frecvent asociat cu formele severe ale infecției cu SARS-CoV-2. Pacienții care se recuperează după COVID-19 pot continua să experimenteze dificultăți respiratorii, acestea fiind uneori asociate cu complicații respiratorii pe termen lung.

Managementul non-farmacologic al dispneei

Pe lângă tratamentele medicale, există și metode non-farmacologice care pot ameliora dispneea. Tehnici de respirație, cum ar fi respirația diafragmatică, și reabilitarea pulmonară pot fi de ajutor în îmbunătățirea capacității respiratorii. Utilizarea ventilatoarelor non-invazive, cum ar fi CPAP, este recomandată pentru pacienții cu apnee în somn sau alte afecțiuni respiratorii care provoacă dispnee.

Impactul psihologic al dispneei

Dispneea nu afectează doar fizic, ci și psihologic, putând provoca anxietate și panică, ceea ce agravează senzația de lipsă de aer. În astfel de cazuri, gestionarea stresului și suportul psihologic devin esențiale pentru a ajuta pacienții să facă față simptomelor.

Exercițiul fizic și dispneea

Pentru unii pacienți, exercițiile fizice, efectuate sub supravegherea unui specialist, pot reduce severitatea dispneei prin îmbunătățirea toleranței la efort. Programele de reabilitare cardiopulmonară sunt deosebit de eficiente pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare care se confruntă cu dificultăți de respirație.

Bibliografie:

Mayo Clinic – Shortness of breath

PubMed – Dyspnea Research