Stopul cardio-respirator: cauze, simptome si opțiuni de tratament

Ce este stopul cardio-respirator?

Stopul cardio-respirator survine atunci când inima încetează să mai pompeze sânge în corp, iar respirația se oprește. Ca rezultat, sângele nu mai este oxigenat, nu mai ajunge la organe, inclusiv la creier, ceea ce duce la pierderea conștienței și, în cele din urmă, la deces. Cu cât trece mai mult timp fără ca creierul să primească oxigen, cu atât mai mici sunt șansele ca persoana afectată să nu sufere leziuni cerebrale. Acestea sunt foarte probabile după 5 minute de stop cardio-respirator fără resuscitare cardio-pulmonară, iar riscul de deces crește exponențial după 8 minute.[1][2]

Stop cardio-respirator vs. infarct miocardic

Este necesar să se facă distincția între stopul cardio-respirator și infarctul miocardic sau atacul de cord. Acesta din urmă apare, cel mai adesea, pe fondul afectării fluxului de sânge către inimă ca urmare a unui blocaj apărut la nivelul arterelor coronare. Inima continuă să bată, dar mușchiul cardiac afectat este lipsit de oxigen.[3]

În stopul cardio-respirator, inima încetează să mai pompeze sângele, iar organismul nu primește oxigen, ceea de duce la pierderea rapidă a funcțiilor vitale. Infarctul miocardic poate fi o cauză a stopului cardio-respirator.[3]

Cauzele stopului cardio-respirator

Fibrilația ventriculară este, cel mai adesea, responsabilă pentru stopul cardio-respirator, reprezentând 50-80% din cazurile de acest gen. Există însă și alte posibile cauze. În general, cauzele stopului cardio-respirator pot fi clasificate în trei categorii: cauze cardiace, cauze respiratorii și cauze traumatice.[1]

Cauzele cardiace includ:

• boala coronariană;
• infarctul miocardic;
• tulburările de ritm cardiac; 
• valvulopatiile; 
• cardiomiopatiile; 
• malformațiile cardiace congenitale; 
• insuficiență cardiacă.[1] 

Cauzele respiratorii ale stopului cardio-respirator includ:

• obstrucția căilor aeriene (cu sânge, mucus, lichid, corpi străini ș.a.); 
• slăbiciunea musculară respiratorie;
• astmul bronșic sever; 
• embolismul pulmonar.[1]

Factori de risc

Riscul de a avea un stop cardiac-respirator este mai mare dacă ai avut deja un astfel de eveniment sau dacă există antecedente de astfel de cazuri în familie. De asemenea, persoanele cu antecedente de tulburări de ritm cardiac, precum sindromul QT lung și tahicardia ventriculară, prezintă un risc mai ridicat de a suferi un stop cardio-respirator.[3]

Alți factori de risc sunt:

• istoricul personal de boli cardiovasculare; 
• obezitatea; 
• diabetul; 
• consumul de droguri recreative sau anumite medicamente care pot provoca aritmii.[3]

Simptomele stopului cardio-respirator

Simptomele stopului cardio-respirator sunt de obicei imediate și severe, printre cele mai comune numărându-se:

• colapsul brusc;
• absența pulsului;
• oprirea respirației;
• pierderea cunoștinței.[3] 

În unele cazuri, stopul cardio-respirator poate fi precedat de simptome precum disconfortul toracic, dificultățile de respirație, starea de slăbiciune sau palpitațiile. Cu toate acestea, este important de menționat că stopul cardio-respirator poate apărea adesea fără avertisment.[4]

Primul ajutor și tratamentul în stopul cardio-respirator

În cazul unui stop cardio-respirator, este esențial să se intervină rapid pentru a maximiza șansele de supraviețuire. Primul pas este de a apela la numărul de urgență 112. În timp ce se așteaptă sosirea ambulanței, se vor iniția manevrelor de resuscitare cardio-pulmonară: compresii toracice și respirația gură la gură.[3]

Combinația dintre ventilația artificială (respirația gură la gură), care furnizează oxigenul necesar plămânilor, și compresiile toracice, care ajută la menținerea circulației sângelui, poate fi salvatoare, chiar dacă se administrează de o persoană fără pregătire medicală. Totuși, este esențial ca aceste manevre să fie efectuate corect pentru a spori șansele de supraviețuire.[3] Vezi cum acordă corect primul ajutor!

Un defibrilator extern automat poate fi de asemenea un element cheie în acordarea primului ajutor. Acest dispozitiv are capacitatea de a detecta un ritm cardiac ce poate fi defibrilat și de a administra un șoc electric, restabilind astfel ritmul normal al inimii.[3] 

După intervenția de urgență și stabilizarea pacientului, urmează tratamentul cauzei de bază. Acesta poate presupune:

• tratament medicamentos (ex: medicamente anti-aritmice, beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau blocante ale canalelor de calciu)
• implantarea unui defibrilator cardiac; 
• angioplastia coronariană;
• operația de bypass coronarian; 
• ablația prin radiofrecvență;
• intervenții chirurgicale pentru corectarea defectelor cardiace congenitale, valvulopatiilor sau cardiomiopatiilor.[4]

Prevenirea stopului cardio-respirator

Deși nu toate cazurile de stop cardio-respirator pot fi prevenite, există anumite măsuri care pot reduce riscul. Exercițiile fizice regulate, o dietă echilibrată și renunțarea la fumat sunt esențiale pentru sănătatea cardiovasculară. De asemenea, consultul medical periodic poate contribui la identificarea timpurie a afecțiunilor care ar putea duce la stop cardio-respirator. Vizitele regulate la medic permit o evaluare constantă a sănătății și o intervenție promptă atunci când este necesar.[4]

Stopul cardio-respirator este o urgență medicală care poate duce rapid la deces. Recunoașterea rapidă a simptomelor și inițierea imediată a resuscitării cardio-pulmonare sunt esențiale pentru a crește șansele de supraviețuire.

Disclaimer: Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical. În cazul în care suspectezi că asiști la un stop cardio-respirator, sună imediat la numărul de urgență 112 și începe resuscitarea cardio-pulmonară! 

Bibliografie: 

1. Sharabi, Alaa F, and Abhishek Singh. „Cardiopulmonary Arrest in Adults”, StatPearls Publishing, 31 July 2023, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK563231/. Accesat la 15 Nov. 2024.
2. Schlesinger, Shira A. „Cardiac Arrest and CPR”, MSD Manual Consumer Version, MSD Manuals, 3 Apr. 2023, www.msdmanuals.com/home/heart-and-blood-vessel-disorders/cardiac-arrest-and-cpr/cardiac-arrest-and-cpr. Accesat la 15 Nov. 2024.
3. „Sudden Cardiac Arrest: Causes & Symptoms”, Cleveland Clinic, 10 Sept. 2021, my.clevelandclinic.org/health/diseases/21736-cardiac-arrest. Accesat la 15 Nov. 2024.
4. „Sudden Cardiac Arrest - Diagnosis and Treatment”, Mayo Clinic, 2024, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sudden-cardiac-arrest/diagnosis-treatment/drc-20350640. Accesat la 15 Nov. 2024.