Corecția defectului septal atrial / ventricular - generalități, procedură


Anestezielocală/generală
Durată procedură1-3 h
Durată spitalizare24-48 h

Generalități despre defectul septal atrial/ventricular

9 din 1000 de copii se nasc cu o malformație congenitală cardiacă.

Malformațiile congenitale cardiace pot apărea în momentele diferite ale vieții intrauterine și reprezinta consecința unei opriri sau a unei mutații în dezvoltarea normală a aparatului cardiovascular.

 Cele mai comune tipuri de MCC:

 DSA (defect septal atrial) -  comunicarea anormală între cele două atrii (camerele superioare ale inimii, unde sângele se iîntoarce prin vene la inimă).

DSV ( defect septal ventricular) - comunicarea anormală între cele doi ventriculi (camerele inferioare ale inimii, de unde sângele este pompat în artere).

Presiunea din cavitățile stângi ale inimii (atriul și ventriculul stâng) sunt mai mari decât presiunea din cavitățile drepte ale inimii (atriul și ventricolul drept) și astfel un defect de sept atrial sau ventricular va permite în mod anormal trecerea sângelui din cavitățile stângi în cavitățile drepte (șunt stânga-dreapta).

Cantitatea de sânge care trece din partea stânga a inimii în cea dreaptă depinde de mărimea defectului septal și de diferența de presiune între cavități. Acest lucru duce la creșterea volumului de sânge în partea dreaptă a inimii și în plămâni și forțarea ventriculului stâng.

Creșterea fluxului de sînge la nivelul ventriculului drept și plămânilor face ca ventriculul drept să lucreze mai mult și să se dilate. În cele din urmă, ventriculul drept nu mai poate pompa eficient sângele spre plămâni. În timp acest lucru duce la stagnarea sângelui la nivelul abdomenului, membrelor inferioare (așa numita insuficiență cardiacă dreaptă). Creșterea fluxului de sânge la nivelul plămânilor favorizează apariția unor modificări de structura care vor determina apariția hipertensiunii pulmonare și într-un final, presiunea din cavitățile drepte o depașește pe cea din cavitățile stângi, iar în acel moment, șuntul se inversează devenind sșunt dreapta-stânga.

Simptomele defectului septal atrial/ventricular

Aceste defecte sunt înnăscute și multă vreme pacientul nu prezintă simptome (depinzând de dimensiune, localizarea sa și diferența de presiune între cavitățile stângi).

Cu timpul, pot apărea simptome precum creștere necorespunzătoare în greutate în cazul copiilor, dificultăți de respirație în timpul efortului, infecții pulmonare repetate, palpitații, oboseală, și în evoluție cianoza pielii și a unghiilor (o colorație albăstruie care indică scăderea încărcării cu oxigen a sângelui arterial), edeme la nivelul picioarelor.

In funcție de localizare defectele de sept atrial se impart in:

  • de tip ostium primum – este situat în partea de jos a septului atrial și este aproape întotdeauna însoțit de o anomalie a valvei mitrale sau valvei tricuspide. Din cauza localizării și complexității malformației închiderea acestuia se face pe cale chirurgicală.
  • de tip ostium secundum – este situat în zona centrală a septului care separă atriul stâng de atriul drept. Este cel mai frecvent tip de DSA și poate fi închis prin proceduri intervenționale, minim invazive.
  • de tip sinus venos – este situat în a apropiere de vărsarea venelor la nivelul atriului drept
  • de tip sinus coronar – sinusul coronar este vena cea mai importantă care drenează sângele provenit de la nivelul mușchiului inimii; el se deschide în atriul drept, iar DSA de tip sinus coronar apare când există o comunicare între această venă și atriul stâng.

La fel, există mai multe tipuri de defecte septale ventriculare, în functie de localizarea acestuia

  • de tip membranos (70 – 80%) – cel mai frecvent la adulți, situat în apropierea valvei tricuspide.
  • de tip muscular (5 – 20%) – cel mai frecvent la nou născuți, se închide cel mai frecvent spontan.
  • de tip infundibular (outlet, dublu angajat subarterial) (5 – 7%) – defectul septal ventricular este situat în zona anterosuperioară a septului interventricular și se poate complica cu insuficiența a valvei aortice.
  • de tip inlet (5 – 8%) – este situat sub valva tricuspidă.

Defectul septal atrial mic nu determină apariția complicațiilor și se închide spontan aproape întotdeauna în timpul copilariei.

Defectele septale atriale mari pot determina următoarele complicații:

  • Hipertensiunea pulmonară
  • Sindromul Eisenmenger – din cauza apariției unor modificări structurale la nivelul arterelor pulmonare se dezvoltă o hipertensiune pulmonară pe parcursul mai multor ani și apare o inversare a direcției sângeluă din cavitățile drepte în cavitățile stângi. Apare cianoza și prin stimularea producerii de globule roșii care ajută la creșterea aportului de oxigen în țesuturile periferice, apare poliglobulia cu complicațiile acesteia.
  • Insuficiența cardiacă dreaptă – prin incapacitatea ventriculului drept de a îndeplini funcția de pompare cu stagnarea sângelui la nivel abdominal (determină balonare, scăderea apetitului, greața, vărsături) și la nivelul membrelor inferioare (cu apariția edemelor).
  • Aritmii cardiace – fibrilația atrială, flutterul atrial, tahicardia atrială și boala de nod sinusal.
  • Accident vascular cerebral – prin migrarea unui cheag de sânge format de exemplu la nivelul membrelor inferioare printr-un DSA mare la nivelul creierului.

Cum te pregătești pentru această procedură?

  • Item Description
    1. Vei face un examen clinic complet
  • Item Description
    2. Vei face un set complet de analize de sânge
  • Item Description
    3. Vei face o coronarografie sau o tomografie computerizată cu substanță de contrast
  • Item Description
    4. Vei elimina orice potențial focar infecțios: infecții ORL, stomatologice, etc

Cât durează internarea?

Comparativ cu chirurgia cardiacă, procedura intervențională are avantajul unei recuperări rapide și a unei scurte durate de spitalizare. Durata de spitalizare este, în general, de două zile, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații.

Riscuri

Complicațiile sunt rare și riscul de complicații e scăzut printr-o pregătire corespunzătoare și o supraveghere permanentă a pacientului.

  • reacții alergice la substanțele administrate
  • reacții la anestezice
  • fistule arteriovenoase la nivelul puncției vasculare
  • mici sângerari la nivelul puncției vasculare
  • febră
  • cefalee, migrenă
  • infecție
  • embolie gazoasă
  • aritmie cardiacă
  • extrem de rar: perforație cardiacă și tamponadă cardiacă (prin perforarea peretelui cardiac și sângerare în sacul pericardic care comprimă din exterior astfel mușchiul cardiac
  • hemoliză
  • embolizare sau migrare a umbreluței
  • eroziune a mușchiului cardiac la contactul cu proteza
  • accident vascular cerebral

Ce se întâmplă în timpul procedurii intervenționale

Unele malformații cardiace simple se pot închide spontan. Însă majoritatea defectelor necesită închidere intervențională sau chirurgicală înaintea dezvoltării sindromului Eisenmenger.

Închiderea DSA este recomandată în prezența simptomelor, a persistenței unui șunt stânga dreapta înainte de dezvoltarea unei hipertensiuni pulmonare fixe. Sau în prezența dilatării ventriculului drept și a apariției unor accidente vasculare arteriale ca urmare a trecerii unui cheag de sânge prin DSA în circulația sistemică.

Închiderea DSV se recomandă în următoarele cazurile de semne de supraîncărcare de volum sau funcție scăzută a ventriculului stâng, DSV cu hipertensiune pulmonară nu foarte evoluată sau/și care răspunde la tratamentul specific sau la testare cu substanțe vasodilatatoare și la pacienții cu antecedente de endocardita infecțioasă. DSV-urile mici, fără afectare hemodinamică nu se vor închide.

Procedura intervențională de închidere a defectelor nu se poate efectua în cazul tuturor defectelor. Nu se va efectua dacă există alte malformații cardiace care necesită intervenție chirurgicală, dacă amplasarea umbreluței afectează funcția sau structura formațiunilor din jur (valve, aorta), dacă defectul este prea mare sau dacă venele prin care se avansează cateterele sunt prea mici.

Procedura se efectuează sub anestezie generală. Astfel, după anestezie, medicul va efectua o incizie de mici dimensiuni la nivel inghinal. Prin această incizie, medicul va introduce un tub subțire, îngust și prin acesta, va introduce un cateter pe care îl va avansa prin vene până la nivelul inimii. În continuare, medicul va introduce de-a lungul cateterului dispozitivul de tip umbreluță (în acest moment dispozitivul este pliat). Îl va avansa până în dreptul defectului. Odată în poziția dorită, umbreluța care prezintă două componente asemănătoare unor discuri atașate în porțiunea centrala, se va deschide și va obstrua defectul. Inițial, acest device va fi menținut la nivelul defectului din cauza diferențelor de presiune între cavitățile stângi și drepte.  În timp, urmează să fie încorporat la nivelul septului interatrial. Astfel, imediat postprocedural pot persista mici defecte la marginea discurilor, dar care vor dispărea treptat.

Hemostaza

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Ce se întâmplă după procedură?

  • Item Description
    1. Vei fi transferat în unitatea de ATI
  • Item Description
    2. Vei fi monitorizat permanent
  • Item Description
    3. Vei primi un tratament medicamentos
  • Item Description
    4. Vei fi supus mai multor examene clinice și investigații

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai fost supus unei astfel de proceduri, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică.

Testimonialul pacientului

Procedurile Noastre


Medici care efectuează această procedură:
  • Dr. Dan Deleanu
  • Prof. Dr. Basil Thanopoulos

Află mai multe detalii

Call Center

031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.