Hipertensiunea arterială - cauze, simptome tratament

Tensiunea arterială

Tensiunea arterială este forța cu care sângele apasă pe pereții arterelor atunci când circulă prin ele. Valoarea tensiunii este dată de cantitatea de sânge pe care o pompează inima, dar și de rezistența opusă de artere. Astfel, dacă prin vasele de sânge trece o cantitate mare de sânge, iar arterele sunt înguste, atunci apare hipertensiunea.

Tensiunea normală în cazul unui adult este considerată în prezent ca fiind cuprinsă între TAs 120-129 si/sau  TAd 80-84 mmHg.

Există mai multe stadii ale hipertensiunii:

Normal înaltă : TAs 130-139 mmHg si/sau  TAd 85-89 mmHg,

Hipertensiune arterială  grad I : TAs 140-159 mmHg si/sau TAd 90-99 mmHg

Hipertensiune arterială grad II: TAs 160-179 mmHg si/sau TAd 100-109 mmHg

Hipertensiune arterială  grad III: TAs >180 mmHg si TAd >110mmHg

 Copiii de la 1 an la 14 ani au valori normale ale tensiunii în jur de 90/50 mmHg, iar de la 14 ani până la 18 ani valoarea normală este de 110/70 mmHg.

Cauzele hipertensiunii arteriale

Există două tipuri de hipertensiune arterială:

Hipertensiune arterială primară (esențială) - aceasta nu este determinată de o anumită cauză și apare de obicei treptat, odată cu înaintarea în vârstă. Prin urmare, toate persoanele mai în vârstă au valori mai mari ale tensiunii și trebuie să-și monitorizeze atent această problemă.

Hipertensiunea arterială secundară - apare de obicei brusc și este declanșată de anumite probleme medicale:

• Apnee în somn
• Boli ale rinichilor si arterelor renale
• Tumori ale glandelor suprarenale
• Afecțiuni cardiace
• Diabet
• Afecțiuni ale tiroidei
• Malformații congenitale ale vaselor de sânge.

 De asemenea, hipertensiunea poate să apară în cazul consumului anumitor substanțe:

• Alcool
• Tutun
• Medicamente (analgezice, contraceptive, pastile pentru răceală)
• Droguri.

Anumiți factori de risc predispun la apariția hipertensiunii arteriale:

• Dieta bogată în sare
• Obezitatea
• Sedentarismul
• Vârsta (hipertensiune apare de obicei la persoanele de peste 65 de ani)

Antecedente în familie (predispoziția la hipertensiune se poate transmite genetic)

• Stresul
• Sarcina.

Simptomele hipertensiunii arteriale

De cele mai multe ori, hipertensiunea este o boală care nu are simptome specifice, chiar și atunci când valorile sunt periculos de mari. În cazuri extrem de grave pot să apară însă și unele manifestări, precum:

• Dureri de cap
• Hemoragie nazală
• Respirație dificilă
• Amețeală.

Din păcate, aceste simptome, atunci când apar, sunt semnul că nivelul tensiunii este deja extrem de ridicat și bolnavul poate fi în pericol.

Complicațiile care apar în urma unor valori foarte ridicate ale tensiunii arteriale, în lipsa unui tratament corespunzător, sunt extrem de periculoase. Acestea includ:

• Infarct miocardic
• Accident vascular cerebral hemoragic, ischemic sau accident ischemic tranzitor.
• Anevrisme arteriale
• Insuficiență cardiacă
• nefroangioscleroza
• Pierderea vederii
• Tulburări cognitive și de memorie
• Demență

Diagnostic și tratament pentru hipertensiunea arterială

Hipertensiunea se poate depista foarte ușor, printr-un simplu control medical care include verificarea tensiunii cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. Această investigație simplă și rapidă poate fi făcută de către un medic, dar există și tensiometre moderne, foarte precise, care pot fi folosite de către pacient acasă. Nu sunt necesare cunoștințe medicale sau tehnice. În acest fel, tensiunea poate fi monitorizată rapid ori de câte ori este nevoie. Persoanele care știu că suferă de hipertensiune trebuie să aibă acasă un tensiometru, pentru a-și verifica regulat tensiunea.

În cazul persoanelor care nu au fost diagnosticate cu hipertensiune, dar care au factori de risc, medicul poate recomanda o monitorizare a tensiunii în ambulatoriu. Asta înseamnă că pacientul trebuie să-și ia singur tensiunea acasă, la intervale regulate, timp de 24 de ore și să țină evidența fiecărei verificări. În acest fel, medicul va vedea cum se modifică valorile tensiunii în decursul unei zile și nopți.

Totodată, medicul poate recomanda și alte investigații suplimentare:

• Analize de sânge
• Analize de urină
• Electrocardiogramă.

Tratamentul va începe cu restricții clare impuse de medic, care îi va cere pacientul să adopte un stil de viață sănătos. Acesta presupune:

• Program zilnic de exerciții fizice moderate
• Regim alimentar fără grăsimi și fără sare
• Pierderea în greutate (dacă este necesar)
• Renunțarea la alcool și la fumat
• Evitarea oboselii, stresului și emoțiilor puternice.

Uneori însă, aceste măsuri nu sunt suficiente și mai ales în cazul pacienților mai în vârstă sunt necesare și medicamente: diuretice, IEC, sartani, beta-blocante, alfa-blocante, blocante central, vasotilatatoarele.

De cele mai multe ori, tratamentul va include combinarea mai multor medicamente, care vor fi recomandate la început în doze mai mici. Monitorizarea constantă a tensiunii este esențială pentru ca medicul să-și dea seama dacă tratamentul are efect sau trebuie schimbat.

Dacă, în ciuda mai multor variante de tratament, hipertensiunea nu poate fi controlată, înseamnă că pacientul suferă de hipertensiune rezistentă. În acest caz medicul trebuie să recomande investigații suplimentare, pentru că problema ar putea fi provocată de o afecțiune nou apărută sau de una care nu a fost încă descoperită.

Tratamentul recomandat de medic trebuie luat constant, de regulă toată viața. În caz contrar, valorile tensiunii pot să scape de sub control și să apară complicații grave, chiar și decesul bolnavului.