Dr. Cristiana Boitan

Consultația ginecologică este importantă pentru că poate depista din timp multe dintre afecțiunile genitale. Consultul genital reprezintă examinarea organelor genitale externe și interne de către medicul specialist ginecolog. În România, 3000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. Prin efectuarea consultului ginecologic, alături de testul PAP, se pot depista în fază incipientă, leziunile precanceroase ce pot evolua în cancer genital. Se recomandă să fie efectuat anual, după debutul vieții sexuale, chiar dacă simptomele sunt absente. Medicii ginecologi sfătuiesc părinții să își aducă fiicele la controlul genital, înanintea începerii vieții sexuale, pentru a fi consiliate de un specialist. Se recomandă a fi efectuat în afara perioadei menstruale, iar toaleta genitală externă înainte de consult este obligatorie a fi efectuată. Pentru recoltarea secreției vaginale, nu se recomandă toaleta internă. În timpul examenului clinic, medicul specialist ginecolog va examina zona genitală externă (vulva) și zona internă (vaginul și colul uterin) prin palpare manuală (tușeu vaginal) și prin examinare, cu ajutorul valvelor sau a speculumului ( instrumente care destind pereții vaginului pentru a se observa aspectul vaginului și a colului uterin). Tușeul vaginal scoate în evidență eventualele anormalități precum malformații, tumori, dureri pelvine sau excrescențele uterului și ale anexelor genitale. În timpul consultului clinic, se efectuează: inspecția OGE – vulva și perineu, examenul cu valve pentru vagin și col uterin, tușeul bimanual (transvaginal și transabdominal), corpul uterin și anexele (ovare și trompe). Se vor recolta secreția vaginală și cervicală pentru efectuarea analizelor ( examenul citologic Babeș-Papanicolau, examenul bacteriologic si fungic, examenul secretiei cervicale (Chlamydiei, Mycoplasma/Ureaplasma). În funcție de concluziile medicului specialist ginecologic, se pot recomanda investigații suplimentare precum: – examenul ecografic – colposcopie – examenul pentru depistarea virusului HPV

Trichomonas Vaginalis (Tricomoniaza) este infecția provocată de parazitul Trichomonas Vaginalis. Este o afecțiune din categoria BTS (boli cu transmitere sexuală). Primele simptome apar în prima săptămână de la infecție (sunt cazuri când apar și la 6 luni de la infecție). Simptome Trichomonas Vaginalis: – disconfort local – miros neplăcut – urinări frecvente – mâncărimi – durere în timpul contactului sexual – secreții vaginale abundente, de culoare cenușie sau gălbui – dureri în timpul urinării Recoltare analiza: Este important ca înainte cu 24 de ore de recoltarea probei de secreție, pacienta să nu folosească tampoane interne, să nu aplice tratamente intravaginale, să nu își facă irigații vaginale/spălături intravaginale și să evite contactul sexual. Manevra de recoltare implică folosirea unei spatule cu ajutorul căreia medicul ginecolog va preleva secreție de la nivelul vaginului. Rezultatele testelor pentru secreții vaginale pot fi disponibile într-un interval de 24 până la 48 de ore, în funcție de  laborator. Rezultatele vor fi interpretate de medicul specialist ginecolog.

Electrorezectia cu ansa diatermica Electrorezecția cu ansă diatermică este o manevră chirurgicală care se efectuează în scop diagnostic (prelevarea de țesut în scopul efectuării examenului anatomo-patologic) și în scop curativ (excizia zonei de transformare). Este o manevră nedureroasă, nu necesită spitalizare, se realizează sub anestezie generală/locală și durează câteva minute, durata totală a manevrei și a pregătirii este de 15-20 min. Aceasta intervenție este recomandată când examenul citologic Babes-Papanicolau și colposcopia prezintă modificări denumite zone de risc.  Zonele modificate pot evolua fără a prezenta simptome, devenind leziuni precanceroase, recomandarea fiind aceea de a le înlătura, astfel încât colul să redevină sănătos.  În timpul intervenției, medicul specialist ginecolog va îndepărta zona afectată de la nivelul colului uterin cu ajutorul unei anse metalice, cuplată la un aparat de electrochirurgie. Proba prelevată va fi trimis pentru analiza la laboratul de histopatologie. Post intervenție, pacienta poate prezenta o scurgere vaginală lichidă rozată, determinată de procesul de vindecare de la nivelul colului însă aceste scurgeri nu prezintă niciun motiv de îngrijorare. La aproximativ 10 zile, pacienta poate prezenta sângerări cu sânge roșu și caracter menstrual care, de regulă, durează 1-2 zile, excepție făcând cazurile când aceste scurgeri sunt mai abundente decât o menstruație normală. Rezultatul analizei se eliberează între 10 și 15 zile, iar pacienta trebuie să se prezinte la medicul ginecolog pentru interpretarea acestuia.  

Ce este testul HPV? Testul HPV este o investigație care are rolul de a  detecta prezența virusului papiloma uman (HPV). Prezența acestui virus poate duce la dezvoltarea condiloamelor genitale, celulelor cervicale anormale sau cancerului de col uterin (1). Acest test nu indică dacă aveți cancer, ci doar dacă aveți HPV. De obicei, se efectuează împreună cu testul Babeș Papanicolau. HPV (Papilloma Virus Uman) este cea mai comună boală cu transmitere sexuală, este un virus care infectează zonele genitale ale femeilor cât și ale bărbaților. Infecția HPV poate fi asimptomatică întreaga viață însă se poate manifesta clinic prin apariția condiloamelor/verucilor la nivelul vulvei, vaginului, perineului. Sângerările apar atunci când se produc leziuni ale colului (displazii) cu evoluție nefavorabilă. Aceste leziuni se depistează prin screeningul de cancer de col ( Testul Babes Papanicolau, colposcopia, HPV-tipaj). S-a demonstrat că ~ 97% din cancerele de col uterin, apar pe baza unei infecții HPV HR (high risk), dar numai 2-3% dintre femei (70% infectate cu HPV) fac cancer. Virusul Papilloma Uman se transmite prin contact sexual (tulpinile genitale). Se poate transmite de la mama la făt, iar celelalte tulpini se transmit prin contact direct cutanat ce favorizează apariția leziunilor pe mâini, piept, picioare, etc. Există peste 100 de tulpini HPV, unele tulpini cancerigene ce pot cauza cancerul cervical la femei, alte tipuri de cancer atât la femei, cât și la bărbați și tulpini necancerigene ce pot provoca negi vaginali, condiloame, afecțiuni ce trebuie tratate. Sunt două metode de depistare a infectării cu HPV. Una dintre ele detectând prezența virusului în organism atât pentru tulpinile cancerigene (16 si 18), cât și pentru cele necancerigene ( detecție și genotipare HPV). Iar cealaltă prin testare ADN HPV ce reprezintă genotiparea doar pentru tulpinile oncogene(cancerigene) 16 și 18. Cum se efectuează analiza HPV? Analiza HPV, indiferent că este de tip ADN sau ARNm, se realizează în același mod ca testul Babeș-Papanicolau și anume, prin analiza unei probe de secreții prelevate de la nivelul cervixului. Ulterior, se determină materialul genetic (ADN) al HPV pentru a identifica tulpinele virale prezente. Deși acest test este efectuat în cabinetul ginecologic, laboratoarele acreditate studiază materialul genetic și indentifică prezența tulpinilor virale. Cand este indicată efectuarea unui test HPV? Testul HPV poate fi efectuat oricând, dar există situații în care medicul specialist îl poate recomanda mai frecvent. Acestea includ: Rezultate anormale la testul Babeș-Papanicolau: prezența de anomalii ale celulelor scuamoase Vârsta peste 30 de ani: La femeile cu vârsta mai mare de 30 de ani, testarea HPV poate fi relevantă pentru depistarea infecției și a riscului de progresie către cancer de col uterin (1). Medicii ginecologi recomandă efectuarea testului HPV în afara perioadei menstruale, momentul ideal pentru recoltare fiind mijlocul ciclului menstrual. Testarea HPV pentru femei Testarea ADN (HPV ADN) Testarea ADN HPV este o metodă utilizată pentru detectarea prezenței materialului genetic al HPV în celulele prelevate de la nivelul colului uterin sau al altor zone genitale. Testarea ADN HPV este recomandată în cazul femeilor cu rezultate anormale la testul Babeș-Papanicolau (ASCUS, LSIL sau HSIL). Testarea ARNm (ARNm E6/E7 HPV) Testarea ARNm E6/E7 HPV detectează prezența ARNm (mesager) E6/E7 din 14 genotipuri de HPV cu risc crescut. Aceasta indică incorporarea ADN-ului HPV în celulele gazdă. Proteinele exprimate din ARNm E6/E7 alterează ciclul celular și stabilitatea genomului celular. Acest test poate fi util în detectarea leziunilor cervicale de grad înalt (CIN2+) și poate ajuta la evitarea unor rezultate fals-pozitive și a procedurilor invazive inutile. Testarea HPV pentru bărbați Diagnosticul infecției cu HPV cu risc de cancer este mai dificil la bărbați, deoarece nu există metode de screening generalizate pentru cancerul anal, de penis sau orofaringian. Un bărbat infectat cu virusul Papilloma uman poate să transmită boala partenerei sale prin contact sexual neprotejat. Prin urmare, prezervativul reprezintă metoda principală de prevenție. Cu toate acestea, în prezent, nu există metode de screening specifice pentru acest virus la bărbați, așa cum există pentru femei (testarea HPV). Cum să te pregătești pentru un test HPV? Pentru a te pregăti pentru un test HPV, iată câteva recomandări:  Cu 48 de ore înainte de recoltarea probei, evită: Raporturile sexuale. Lavajul vaginal. Utilizarea altor tratamente intravaginale (geluri, creme, contraceptive, dezinfectante, lubrifianți). Folosirea tampoanelor intravaginale sau a altor manevre intravaginale (explorare vaginală). Ce semnificație au rezultatele unui test HPV? Rezultatele unui test HPV pot fi pozitive sau negative. Un rezultat pozitiv indică prezența unei tulpini de HPV cu risc înalt, asociată cu dezvoltarea cancerului de col uterin. Totuși, un rezultat pozitiv nu înseamnă că aveți cancer în acest moment; reprezintă doar un semnal de alarmă că există posibilitatea apariției cancerului uterin în viitor. Medicul ginecolog va interpreta rezultatele testului și îți va recomanda fie investigații suplimentare, fie un tratament. Tratament HPV Virusul HPV nu se tratează, el poate fi eliminat de către mecanismele de apărare ale organismului însă există tratamente ce ameliorează simptomele provocate de HPV. Efectuarea controlului ginecologic anual de rutină, efectuarea testului Babes-Papanicolau, menținerea unui parter unic, stabil și folosirea prezervativului reprezintă cele mai importante metode de prevenire a infectării cu virusul HPV. Vaccinul contra HPV nu previne apariția cancerului de col uterin ci infecția cu HPV, virus răspunzător de apariția cancerului de col uterin. În urma vaccinării este important ca pacientele să respecte controlul ginecologic anual.  Acesta implică consultul ginecologic, recoltarea probelor pentru examenul de secreție vaginală și a testului Babes-Papanicolau, cât și ecografia transvaginală. Bibliografie: (1) HPV test - Mayo Clinic. https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/hpv-test/about/pac-20394355. (2) About Genital HPV Infection | STI | CDC. https://www.cdc.gov/sti/about/about-genital-hpv-infection.html. (3) HPV Symptoms & Tests in Women & Men - WebMD. https://www.webmd.com/sexual-conditions/hpv-genital-warts/hpv-symptoms-tests. (4) HPV Signs and Symptoms | American Cancer Society. https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/hpv/hpv-signs-and-symptoms.html. (5) The HPV Test | Cervical Cancer Screening Test. https://www.cancer.org/cancer/types/cervical-cancer/detection-diagnosis-staging/screening-tests/hpv-test.html.

Ce este Testul Babes - Papanicolau? Testul Babeș-Papanicolau este cea mai buna metoda de depistare a leziunilor precanceroase ale colului uterin insa poate suspecta si prezenta unor infectii genitale cu candida sau trichomonas. Este un test rapid si nedureros si se realizeaza in timpul consultului ginecologic, nu se recolteaza in timpul menstruatiei. Test Babes Papanicolau presupune recoltarea celulelor epiteliale de la nivel colului uterin si examinarea la microscop a acestora. Este recomandat ca pacientele sa evite timp de 48 de ore, utilizarea tampoanelor, spalaturile intravaginale sau medicatia intravaginala si mai ales, contactul sexual. In cazul unui test anormal, se recomanda repetarea testului PAP la un anumit interval de timp, efectuarea unui test HPV ,colposcopia iar in cazul evidentierii unei leziuni anormale la nivelul colului uterin, obligatoriu trebuie efectuata biopsia (mic esantion din tesutul anormal).

Ce este ecografia de morfologie fetală – Trimestru I ? Ecografia de morfologie fetală de trimestrul I reprezintă, alături de analizele specifice sarcinii, o investigaţie extrem de importantă. Rolul acestui screening este acela de a depista eventuale anomalii cromoziale şi malformaţii fetale. Ecografia se face, de obicei, în săptămânile 11-13+6 săptămâni de sarcină și analizează uterul mamei și dezvoltarea fătului. De ce este recomandată ecografia de morfologie fetală de trimestrul I? În timpul screening-ului de  morfologie fetală de trimestrul I, medicul specialist evaluează riscul de apariţie a sindromului Down şi a trisomiilor 13 şi 18. Testul poate depista precoce anomalii fetale majore sau malformaţii grave. Ecografic, se va măsura lungimea craniocaudală, translucența nucală, ductul venos, osul nazal, fluxul prin valva tricuspidă şi frecvenţa cardiacă.  Ce examinează medicul în timpul ecografiei? numărul de bebeluși; vârsta sarcinii; dezvoltarea bebelușului din punct de vedere morfologic; depistarea malformațiilor fetale majore (inclusiv defecte de tub neural - spina bifida) placenta și lichid amniotic; colul uterin. riscul de apariției a preeclampsiei (hipertensiune arterială indusă de sarcină - sindrom hipertensiv caracteristic sarcinii) și riscul de naștere prematură. Cum mă pregătesc pentru ecografia de morfologie fetală de trimestrul I? Înainte de a intra în cabinet, pacienta ar putea fi rugată să-și golească vezica pentru ca interiorul zonei abdominale să se vadă clar, la ecografia morfologică.  E recomandată o ținută lejeră. Ecografia morfologică de trimetrul I durează în jur de 30-40 de minute și nu este dureroasă. Controlul periodic în sarcină este deosebit de important.   

Ce este ecografia de morfologie fetală – Trimestru II ? Ecografia de morfologie fetală de trimestrul II este cea mai importantă ecografie din timpul sarcinii. Ecografia se face, de obicei, în săptămânile 12-22 de sarcină și analizează uterul mamei și dezvoltarea fătului. De ce este recomanadată ecografia de morfologie fetală de trimestrul II ? În timpul ecografiei de morfologie fetală de trimestrul II medicul specialist examinează structurile fetale  și poate depista eventualele anomalii. Se identifică și sexul fetal, se examinează placenta și se verifică cantitatea de lichid amniotic. Toate aceste investigații se fac în cel de-al doilea trimestru de sarcină deoarece fătul este suficient de mare pentru a putea fi analizată structura corpului. Ecografia utilizează unde sonore de frecvență înaltă și înregistrează, în timp real imagini, pe un ecran cu ultrasunete. Astfel, se surprind miscările fătului. Ce examinează medicul în timpul ecografiei? Medicul specialist va putea măsura și verifica toate organele fătului: Fața fătului– în al doilea trimestru de sarcină sunt vizibile posibilele malformații ( ex: buza de iepure) Forma și structura cutiei craniene Coloana vertebrală- atât în secțiune, pentru a vedea dacă vertebrele sunt aliniates cât și în lungime Inima fătului Peretele abdominal – vede dacă acopeoră toate organele interned Stomacul Rinichii Mâinile, picioare, palmele și tălpile – există posibilitatea ca o eventuală malformație să nu fie vizibilă. Placenta Cordonul oombilical Cum mă pregătesc pentru ecografia de morfologie fetală de trimestrul II? Înainte de a intra în cabinet, pacienta ar putea fi rugată să-și golească vezica pentru ca interiorul zonei abdominale să se vadă clar, la ecografia morfologică.  E recomandată o ținută lejeră. Ecografia morfologică de trimetrul II durează în jur de 10-20 de minute și nu este dureroasă.

Ce este ecografia de morfologie fetală de trimestrul III? Ecografia de morfologie fetală de trimestrul III reprezintă un screening extrem de important care se efectuează începând cu săptămâna 28 de sarcină, perioada optimă de efectuare fiind în săptămâna 30-33 . În acest ultim trimestru de sarcină, fătul se devoltă cel mai mult, atât în lungime cât și în greutate, iar organele interne își definitivează forma. În timpul acestei investigații, medicul specialist va efectua măsurători biometrice și analize structurale detaliate în ceea ce privește dezvoltarea și funcția cardiacă și cerebrală. De asemenea, medicul va evalua creșterea fătului, cum este el poziționat în uter înainte de naștere, care este starea lui, va măsura cantitatea de lichid amniotic etc. De ce este recomandată ecografia de morfologie fetală de trimestrul III? În timpul screening-ului de morfologie fetală de trimestrul III, medicul specialist observă: Anatomia fetală Poziția fetală Poziția placentară și gradul de maturizare Dimensiunea (aproximativă) fătului Mișcarea fătului, tonusul, respirația și volumul lichidului Fluxul de sânge în cordonul ombilical Dimensiunea cervicală Data aproximativă a nașterii Volumul lichidului amniotic Fluxul sanguin Doppler în cordonul ombilical și creier Mișcări fetale Pregătiri înainte de ecografia de morfologie fetală de trimestrul III Înainte de a intra în cabinet, pacienta ar putea fi rugată să-și golească vezica pentru ca interiorul zonei abdominale să se vadă clar, la ecografia morfologică.  E recomandată o ținută lejeră. Ecografia morfologică de trimetrul III durează în jur de 30-40 de minute, nu radiază și nu este dureroasă. Controlul periodic în sarcină este deosebit de important.