Infarct miocardic: Cauze, simptome si tratament

Ce este infarctul?

Infarctul miocardic este o urgență medicală care apare atunci când una sau mai multe dintre arterele care alimentează inima cu sânge sunt blocate. Infarctul miocardic este cunoscut și ca atac de cord și trebuie tratat cu maximă seriozitate, atunci când se manifestă, pentru că prezintă risc letal.

Inima este un mușchi irigat de mai multe artere. Acestea se numesc artere coronare și sunt, în mod normal, în număr de trei, fiecare cu ramificații. Atunci când una dintre aceste artere coronare este astupată de un cheag de sânge, circulația spre inimă este blocată iar porțiunea de mușchi alimentată de vasul respectiv are de suferit – apare ischemia miocardică, urmată de necroză. Acesta este infarctul miocardic. Infarctul miocardic (denumit si sindrom coronarian acut) este o urgență medicală care apare atunci când una sau mai multe dintre arterele care alimentează inima cu sânge sunt blocate. Infarctul miocardic este cunoscut și ca atac de cord și trebuie tratat cu maximă seriozitate, atunci când se manifestă, pentru că prezintă risc letal.

Care sunt factorii de risc care conduc la infarct?

Ateroscreloza - Nivelul mare de colesterol din sânge – colesterolul LDL, cunoscut în termeni populari ca ”rău” este una dintre principalele cauze ale blocării arterelor. Colesterolul este de fapt o substanță incoloră care se găsește în alimentele pe care le mâncăm dar est și produs de către organism. Colesterolul LDL se lipește de pereții arterelor, producând îngustări ale acestora. În timp aceste îngustări (stenoze) devin din ce în ce mai severe și pot provoca infarctul miocardic.

Nivelul mare de trigliceride din sânge – trigliceridele sunt un tip de grăsimi naturale care se adună în artere. Ele provin din alimentație și călătoresc prin sânge, până când sunt depozitate în celulele adipoase. Unele dintre ele rămân însă depuse pe artere, provocând în timp, îngustarea acestora.

Alimentația dezechilibrată, bogată în zahăr și grăsimi. Grăsimile saturate sunt tipuri de grăsimi care se găsesc în special în produsele din carne și lactate. Ele cresc nivelul de colesterol rău din corp și reduc nivelul de colesterol bun. Grăsimile trans, cunoscute și ca grăsimi hidrogenate, sunt grăsimi artificiale care se regăsesc mai ales în produsele alimentare procesate

Hipertensiunea arterială – este un factor de risc important pentru infarctul miocardic acut, din cauza faptului că hipertensiunea contribuie la deteriorarea arterelor și formarea plăcii de aterom.

Diabetul – este o afecțiune care determină creșterea nivelului glicemiei din sânge. Nivelul mare de glucoză (zahăr) din sânge poate deteriora arterele și conduce la boala coronariană, precursoare pentru infarctul miocardic acut.

Obezitatea – șansele producerii unui infarct miocardic sunt mai mari în cazul persoanelor supraponderale, care de obicei au asociați mai mulți factori de risc: diabet, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, hipertensiune arterială.

Fumatul – produsele din tutun reprezintă un risc major pentru apariția aterosclerozei și a infarctului miocardic.

Vârsta – odată cu înaintarea în vârstă, sănătatea arterelor se deteriorează în mod natural, iar riscul pentru apariția infarctului crește. Riscul producerii unui infarct este mai mare în cazul bărbaților cu vâsta peste 45 de ani și al femeilor cu vârsta peste 55 de ani.

Istoricul familial – dacă în familia pacientului există membrii care au suferit de boli cardiovasculare, riscul de a dezvolta la rândul său o astfel de boală este crescut.

Cauzele infarctului miocardic – când apare atacul de cord?

Arterele coronare transportă sânge încărcat cu oxigen la inimă. În timp însă, pe pereții acestor artere se depun bucăți de calciu, grăsimi, colesterol sau produși sangvini, denumiți în termeni medicali placă de aterom. Acest proces se numește ateroscleroza și stă la baza producerii unui infarct miocardic. Ateroscleroza este determinată de mai multe cauze, atât medicale cât și de stilul de viață.

Care sunt cauzele infarctului miocardic - pot fi și non-aterosclerotice? 

• boli autoimune
• compresia extrinsecă (tumori subpericardice, anevrism de sinus Valsalva); 
• embolii pe arterele coronare: endocardita bacteriană, prolaps de valvă mitrală, tromb mural din atriul sau ventricul stâng
• traumatisme și alte agresiuni mecanice
• anomalii coronariene congenitale
• spasm pe coronare libere
• boli hematologice.

Care este tratamentul infarctului miocardic acut – cum se tratează infarctul?

Diagnosticul infarctului se face în regim de urgență. Este important ca arterele închise să fie revascularizate cât mai rapid, pentru ca mușchiul cardiac să aibă cât mai puțin de suferit. Medicii vor evalua pacientul măsurându-i tensiunea arterială, efectuând o electrocardiogramă și analize de sânge. Se pot efectua un test de efort și o ecografie cardiaca.

Ghidurile de cardiologie recomandă ca pacientul să fie dus în cel mai scurt timp într-un laborator de cateterism cardiac, unde se face o coronarografie, se observă artera ocluzionată și se deschide prin angioplastie cu implantare de stent.

Tratamentul infarctului miocardic, în urgență, se realizează prin procedura de angioplastie coronariană – o metodă minim invazivă prin care artera blocată este revascularizată. Practic, medicul cardiolog intervenționist va monta o teacă subțire pe artera radială (de la mână) sau pe cea femurală (de la picior) și prin această teacă va înainta un cateter prevăzut la capăt cu un balon și/sau stent. Procedura se realizează în sala de angiografie, sub controlul razelor X, medicul cardiolog intervenționist observând astfel care este locul exact unde artera sau arterele coronare sunt îngustate. Cateterul este înaintat până la locul respectiv, iar artera este dilatată cu ajutorul balonului și al stentului. Stentul rămâne pe arteră și previne reîngustarea acesteia.

În anumite cazuri, infarctul miocardic se poate trata prin operația de by-pass coronarian. În acest caz, chirurgul va atașa o porțiune dintr-o arteră sau venă recoltată din altă parte a corpului, redirecționând astfel circulația sângelui pentru a ocoli zona îngustată.

Citește despre cazurile tratate la MONZA ARES

Infarctul se tratează și medicamentos ?

Da, este posibil cu o serie de substanțe active până la intervenția de angioplastie:

Aspirina – este un anticoagulant care se folosește pentru a rupe cheagurile de sânge și a subția sângele, pentru a putea circula prin zonele îngustate ale arterelor

Trombolitice – Tromboliza se administrează pentru dizolvarea cheagurilor de sânge

Antiagregante plachetare – se administrează pentru a preveni formarea unor noi cheaguri și pentru a le împiedica pe cele existente să crească

Nitroglicerina – folosită pentru dilatarea vaselor de sânge

Beta-blocante – scad tensiunea arterială și relaxează mușchiul cardiac, limitând astfel gravitatea infarctului miocardic

Inhibitori de enzimă de conversie – reduc de asemenea tensiunea arterială și reduc presiunea asupra inimii

Ce trebuie să faci dacă ai suferit un infarct?

Un pacient care a suferit un infarct miocardic trebuie să își schimbe stilul de viață complet:

• să renunțe la fumat,
• să își schimbe alimentația: să renunțe la prăjeli, la grăsimi, pentru scăderea colesterolului ”rău” LDL.
• colesterolul LDL trebuie menținut sub valoarea de 100 mg/dl, optim chiar sub 70 mg/dl
• trigliceridele trebuie menținute sub 150 mg/dl
• tensiunea arterială sistolică trebuie menținută in jurul valorii de  130/80 mmHG. 
• se poate face sport, dar după un infarct se așteaptă aproximativ șase săptămâni și se face un test de efort pentru ca medicul să-și dea acordul pentru mișcare susținută.
• timp de 4-6 săptămâni, pacientul trebuie să evite condusul auto.  

În plus, un pacient care a trecut printr-un infarct trebuie să meargă în primul an regulat la control, pentru că poate face un accident ischemic și în alt teritoriu (rata de AVC este mai mare în cazul pacienților care au suferit un infarct).