Stenoza aortică – cauze, simptome, tratament

Ce este stenoza aortică?

Stenoza aortică este o afecțiune care apare atunci când valva aortică se îngustează, împiedicându-se deschiderea completă a acesteia. Această îngustare duce la restricționarea fluxului de sânge de la inimă către aortă, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra ventriculului stâng. În timp, acest efort suplimentar poate determina mărirea și îngroșarea ventriculului, ducând la complicații severe. Stenoza aortică este o afecțiune care necesită o atenție medicală sporită, având potențialul de a afecta semnificativ sănătatea.

Inima are patru valve care permit sângelui să circule într-o anumită direcție. Cele patru valve sunt valva mitrală, valva tricuspidă, valva pulmonară și valva aortică. Aceste valve sunt echipate cu cuspe (foițe) care se deschid și se închid la fiecare bătaie a inimii, asigurând astfel fluxul sanguin corespunzător. Printre acestea, valva aortică joacă un rol crucial, fiind situată între ventriculul stâng și aortă, artera principală a corpului.

Cauzele și factorii de risc ai stenozei aortice

Stenoza aortică poate avea multiple cauze, iar înțelegerea acestora este esențială pentru prevenirea și tratamentul corespunzător al acestei afecțiuni. Printre cele mai comune cauze se numără:

• Bicuspidia aortică: În mod normal, valva aortică este formată din trei cuspe. Totuși, unele persoane se nasc cu o valvă aortică bicuspidă, având doar două cuspe în loc de trei. Această malformație poate rămâne asimptomatică până la vârsta adultă, când valva începe să se îngusteze, ducând la stenoza aortică.
• Depunerile de calciu: Odată cu înaintarea în vârstă, particule fine de calciu pot începe să se acumuleze pe cuspele valvei aortice, îngustând-o treptat. Aceasta este o cauză frecventă de stenoza aortică la pacienții de peste 70 de ani. Procesul este natural, dar afectează elasticitatea foițelor valvei, care devin rigide și inflexibile.
• Boala reumatismală: Această complicație, care apare în urma unor infecții bacteriene netratate corespunzător, poate provoca leziuni la nivelul valvei aortice. Aceste leziuni, în timp, favorizează depunerea calciului, ceea ce duce la apariția stenozei aortice.

Factorii de risc pentru stenoza aortică includ vârsta înaintată, malformațiile cardiace congenitale, istoricul de infecții care afectează inima, precum și prezența unor afecțiuni precum diabetul, hipercolesterolemia, hipertensiunea arterială și boala renală cronică.

Clasificarea stenozei aortice

Stenoza aortică poate fi clasificată în funcție de severitate, mecanism și cauză. După severitate, este clasificată drept ușoară, moderată sau severă, în funcție de gradientul de presiune transaortic și de aria valvei aortice, măsurate ecocardiografic.

Stenoza severă are o arie a valvei aortice mai mică de 1 cm² și un gradient mediu de presiune mai mare de 40 mmHg. După mecanism, stenoza poate fi valvulară (cea mai frecventă, din cauza calcificării valvei), supravalvulară (obstrucție deasupra valvei aortice) sau subvalvulară (îngustare la nivelul tractului de ieșire al ventriculului stâng).

În funcție de cauza sa, stenoza aortică poate fi degenerativă, cauzată de îmbătrânirea și calcificarea valvei, congenitală (de exemplu, valva aortică bicuspidă), sau reumatică, în urma febrei reumatice.

Simptomele stenozei aortice

Stenoza aortică este o afecțiune progresivă, simptomele acesteia devenind evidente abia când îngustarea valvei devine severă. În stadiile incipiente, mulți pacienți pot să nu resimtă niciun simptom, ceea ce face ca diagnosticul precoce să fie dificil. Totuși, pe măsură ce stenoza aortică se agravează, pacienții pot experimenta:

• Murmur cardiac anormal: Acest sunet poate fi detectat de medicul cardiolog în timpul auscultației.
• Durere în piept (angină pectorală): De obicei, aceasta apare în timpul efortului fizic.
• Stări de amețeală și leșin: Acestea sunt frecvente în timpul activităților fizice intense.
• Dificultăți de respirație: Simptomele respiratorii se agravează de obicei după efort.
• Oboseală accentuată: Pacienții cu stenoza aortică pot resimți o oboseală neobișnuită chiar și după eforturi moderate.
• Palpitații: Inima poate bate neregulat sau mai rapid decât de obicei.

Dacă stenoza aortică rămâne netratată, aceasta poate duce la insuficiență cardiacă, manifestată prin oboseală extremă, dificultăți de respirație și edeme la nivelul gleznelor și picioarelor. Aceste simptome sunt un semnal de alarmă, indicând necesitatea unei evaluări cardiologice urgente.

Importanța monitorizării pacienților asimptomatici

Monitorizarea pacienților cu stenoză aortică asimptomatică este crucială deoarece, deși aceștia nu prezintă simptome, boala poate progresa rapid și fără avertisment. Pacienții asimptomatici cu stenoză severă au un risc crescut de evenimente cardiovasculare și mortalitate subită, motiv pentru care monitorizarea atentă a severității obstrucției și a funcției ventriculare este esențială. Ecocardiografia periodică este cea mai utilă metodă pentru a evalua progresia bolii și pentru a identifica momentul optim al intervenției chirurgicale înainte ca simptomele să apară. În plus, pacienții cu stenoză aortică asimptomatică, dar cu disfuncție ventriculară sau alți factori de risc, pot necesita intervenții mai devreme, conform ghidurilor actuale.

Diagnosticarea stenozei aortice

Diagnosticul de stenoza aortică este pus de un medic cardiolog, care va realiza o anamneză detaliată și va recomanda o serie de teste clinice pentru a evalua severitatea afecțiunii. Printre testele folosite în diagnosticarea stenozei aortice se numără:

• Ecografia cardiacă transtoracică: Aceasta oferă imagini detaliate ale valvei aortice, ajutând la evaluarea gradului de îngustare.
• Electrocardiograma (ECG): Testul măsoară activitatea electrică a inimii, identificând eventualele anomalii ale ritmului cardiac.
• Testul de efort: Acesta ajută la evaluarea capacității inimii de a răspunde la activitatea fizică, relevând prezența stenozei aortice.

Medici cardiologi clinicieni

Medici cardiologi intervenționiști și chirurgi cardiaci

Cazuri tratate la MONZA ARES

Tratament pentru stenoza aortică

Tratamentul pentru stenoza aortică variază în funcție de severitatea afecțiunii și de starea generală de sănătate a pacientului. În stadiile incipiente, stenoza aortică poate fi gestionată prin medicamente și schimbări ale stilului de viață. Totuși, pe măsură ce îngustarea devine severă, opțiunile de tratament includ intervenții chirurgicale sau proceduri minim invazive.

• Tratamentul chirurgical: În cazurile severe de stenoza aortică, poate fi necesară înlocuirea valvei aortice. Înlocuirea valvei poate fi realizată cu o valvă mecanică sau una biologică, fiecare având avantaje și dezavantaje specifice. Deși intervenția chirurgicală poate fi eficientă, aceasta prezintă riscuri, în special pentru pacienții cu afecțiuni asociate.
• TAVI (Transcatheter Aortic Valve Implantation): Aceasta este o procedură minim invazivă, potrivită pentru pacienții care nu sunt candidați pentru intervenția chirurgicală deschisă. TAVI presupune introducerea unei noi valve printr-un cateter inserat în artera femurală, care este apoi poziționată în locul valvei aortice afectate. Această procedură reduce semnificativ timpul de recuperare și riscurile asociate cu chirurgia tradițională.

În concluzie, stenoza aortică este o afecțiune cardiacă serioasă, care poate avea un impact major asupra sănătății și calității vieții tale. Deși stenoza aortică poate fi asimptomatică pentru o perioadă lungă, diagnosticarea și tratamentul precoce sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor severe. Cu progresele recente în tratamentele minim invazive, cum ar fi TAVI, există speranță pentru pacienții cu stenoza aortică severă, chiar și pentru cei cu vârste înaintate sau alte afecțiuni care îi fac inoperabili prin metode tradiționale. Menținerea unei monitorizări regulate și a unui stil de viață sănătos poate ajuta la gestionarea eficientă.

Informații suplimentare despre stenoza aortică

Stenoza aortică este o afecțiune complexă, care necesită o abordare integrată, luând în considerare nu doar severitatea bolii, ci și caracteristicile individuale ale pacientului. Ghidurile ESC oferă o abordare nuanțată și personalizată, reflectând practicile și resursele disponibile în Europa.

Importanța monitorizării pacienților asimptomatici

Ghidurile ESC recomandă monitorizarea atentă a pacienților cu stenoză aortică asimptomatică. Chiar și fără simptome, pacienții pot prezenta o deteriorare progresivă a funcției valvei și a ventriculului stâng, ceea ce poate duce la complicații severe. Ecocardiografia periodică și utilizarea tehnologiilor imagistice avansate sunt esențiale pentru a ghida deciziile terapeutice și pentru a determina momentul optim al intervenției​.

Abordarea terapeutică conform ESC

ESC recomandă această procedură în special pentru pacienții cu risc chirurgical crescut sau pentru cei care nu sunt candidați ideali pentru intervenții chirurgicale deschise. Pentru pacienții mai tineri și cei cu anatomie favorabilă, chirurgia deschisă rămâne standardul de aur​.

Impactul stilului de viață și al monitorizării continue

ESC subliniază importanța unui stil de viață sănătos și a monitorizării continue pentru pacienții cu stenoză aortică. Controlul factorilor de risc cardiovasculari, cum ar fi hipertensiunea arterială, dislipidemia și obezitatea, este esențial pentru a preveni progresia bolii și pentru a menține o calitate a vieții cât mai bună pentru pacienți​.

Bibliografie:

Cleveland Clinic - Informații despre diagnosticarea și gestionarea stenozei aortice, incluzând detalii despre procedurile chirurgicale și minim invazive, cum ar fi înlocuirea valvei prin tehnica TAVR (Transcatheter Aortic Valve Replacement)​

Webiste: Cleveland Clinic