Stenoza pulmonară – cauze, simptome, tratament

Stenoza pulmonară – cauze, simptome, tratament

Acesta este un articol medical

Articol scris de Dr. Mihaela Amariei - Medic Specialist cardiolog la Centrele Ares

De la nivelul inimii, prin aortă, pleacă spre organe sângele oxigenat de către plămâni. Sângele venos care conține dioxid de carbon colectat de la țesuturi se reîntoarce la inimă. Aceasta îl trimite din nou spre plămâni unde se face schimbul de gaze pentru reoxigenarea sângelui. Artera pulmonară face legătura dintre ventriculul drept al inimii și plămâni. Prin acest canal, sângele încărcat cu dioxid de carbon este transportat către plămâni.

Valvele cardiace sunt în număr de 4 și sunt situate între camerele inimii, între ventriculul drept și artera pulmonară, dar și între ventriculul stâng și artera aortă. Valvele cardiace au rol de supape care se deschid în funcție de diferențele de presiune dintre regiunile pe care le separă. În acest mod, acestea împiedică întoarcerea sângelui înapoi în camerele inimii. 

Stenoza pulmonară reprezintă îngustarea valvei pulmonare sau zonei din apropierea acesteia, ceea ce îngreunează circulația sangvină. Valva pulmonară desparte ventriculul drept de artera pulmonară. Stenoza pulmonară este descoperită în general, la copii, pe fondul unor defecte cardiace congenitale. Afecțiunea poate fi asociată și cu alte malformații congenitale cardiace.

Stenoza pulmonară poate fi de mai multe tipuri, în funcție de gravitatea și localizarea afecțiunii:

  • Stenoză pulmonară valvulară – cel mai frecvent întâlnită. Îngustarea apare la nivelul valvei propriu-zise (foițele sale sunt lipite sau îngroșate, iar orificiul este micșorat).
  • Stenoză pulmonară subvalvulară – îngustarea apare din cauza îngroșării musculaturii de sub valvă.
  • Stenoză pulmonară supravalvulară – îngustarea se află la nivelul arterei pulmonare, deasupra valvei pulmonare.

Afla mai multe detalii despre procedura!

Completeaza formularul si te sunam noi!

Cauzele stenozei pulmonare

Stenoza pulmonară este dezvoltată la făt, în timpul primelor 8 săptămâni de viață intrauterină. Practic, copilul se naște cu această afecțiune. Aceasta apare în urma unei dezvoltări anormale sau incomplete. Cauzele nu sunt cunoscute. Unele defecte cardiace sunt transmise genetic.

De cele mai multe ori, stenoza pulmonară este diagnosticată la copil, deoarece a fost prezentă încă de la naștere. Însă afecțiunea poate fi dezvoltată și în cursul vieții de adult. Factorii de risc pentru dezvoltarea stenozei pulmonare la adult sunt: febra reumatică, sindromul carcinoid sau sindromul Noonan, tetralogia Fallot, sindromul Williams, sindromul Alagille, 

Simptomele stenozei pulmonare

  • Cianoză – albăstrirea tegumentelor, din cauza lipsei de oxigen. Circulația deficitară la nivelul arterei pulmonare determină întoarcerea sângelui în inimii. Acest sânge este încărcat cu dioxid de carbon și se poate amesteca cu cel oxigenat care trebuie trimis spre organe. Astfel, țesuturile vor primi dioxid de carbon. 
  • Umflarea picioarelor sau abdomenului
  • Suflu sistolic – un sunet anormal produs de inimă, care poate fi ascultat cu stetoscopul de către medic.
  • Leșin
  • Dureri în piept
  • Amețeală 
  • Oboseală excesivă în timpul efortului fizic
  • Bătăi rapide ale inimii (tahicardie)
  • Scurtarea respirației sau dificultăți de respirație în timpul efortului

Află mai multe detalii despre aceste proceduri!

Completează formularul și vei fi contactat

Stenoza pulmonară poate duce la complicații precum:

  • Endocardita – infecția endocardului, adică a peretelui intern al inimii.
  • Hipertrofie ventriculară dreaptă – îngroșarea peretelui ventriculului drept, ceea ce agravează pomparea ineficientă a sângelui.
  • Insuficiență cardiacă – inima devine incapabilă să pompeze corespunzător, din cauza factorilor care au suprasolicitat-o constant.
  • Aritmii – stenoza pulmonară cauzează tulburări de ritm cardiac.

Tratamentul stenozei pulmonare

Medicul prescrie tratamentul potrivit, în urma diagnosticării prin anumite investigații. Electrocardiograma (EKG), RMN-ul, ecografia cardiacă, cateterismul cardiac, radiografia toracică, examenul CT sunt testele de diagnostic folosite pentru depistarea acestei afecțiuni și aprecierea gradului de severitate.

În ceea ce privește cazurile ușoare de stenoză pulmonară, care nu provoacă simptome supărătoare și nu afectează viața pacientului, tratamentul nu este necesar.

În cazurile moderate sau grave, tratamentul stenozei pulmonare poate presupune:

  1. Medicamente care ameliorează simptomele și îmbunătățesc funcția inimii.
  2. Valvuloplastie pulmonară cu balon – intervenție minim-invazivă care utilizează tehnica cateterismului. Această tehnică permite accesul prin piele și vase de sânge către toate organele și țesuturile. 

    Medicul va utiliza tuburi foarte subțiri din plastic, numite catetere, pe care le va ghida până la nivelul valvei pulmonare. Ulterior, acesta va introduce prin cateter un balon de mici dimensiuni pe care îl va umfla la nivelul orificiului valvei, pentru a lărgi această zonă. În cazul stenozei pulmonare la nivelul arterei pulmonare, poate fi nevoie de montarea unui stent sau utilizarea unui dispozitiv Cutting Balloon ce are atașate lame. Acesta secționează zona de stenoză, pentru a lărgi canalul arterei. Procedura este efectuată sub controlul razelor X.
  3. Valvulotomie – intervenție chirurgicală care constă în secționarea valvei pulmonare.

În concluzie, stenoza pulmonară este, în majoritatea cazurilor, un defect congenital care afectează viața copilului afectat și poate duce la complicații grave.

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.