Ce este ateroscleroza carotidiana?

Ateroscleroza carotidiană este responsabilă de 20-30% din accidentele vasculare ischemice.

Din punct de vedere prognostic şi terapeutic, este foarte important să se facă distincţia între stenozele carotidiene simptomatice şi cele asimptomatice. Se consideră drept simptomatice stenozele carotidiene asociate cu un AVC, constituit sau tranzitor, manifestat în teritoriul arterei res­pective în ultimile 6 luni. 

Sunt două forme clinice importante de accidente vasculare cerebrale aferente arterelor carotide: 

• cecitatea tranzitorie sau amaurosis fugax care apare pe aceeaşi parte cu stenoza şi reflectă leziuni în vascularizaţia retinei 
• sindromul de emisferă contralaterală cu deficite motorii, de sensibilitate sau de vorbire – sistematizate în funcţie de localizare. 

Din punct de vedere prognostic, stenozele asimptomatice se asociază cu un risc de AVC de 1%/an, dacă sunt < 80% şi de aproape 5%/an, dacă sunt > 90%. 

În schimb, stenozele simptomatice se corelează cu un risc de 15%/an de recurenţă a AVC. Indicaţia de revascularizare este puternic determinată, la rândul ei, de caracterul simptomatic sau asimptomatic al stenozelor carotidiene.

Factori de risc ateroscleroza carotidiana

Aterogeneza carotidiană este condiţionată de aceiaşi factori de risc care o promovează şi în alte teritorii, în funcţie de predispoziţia genetică a fiecarui individ şi de gradul de expunere la factorii de agresiune vasculară: fumat, diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Se recomandă evaluarea acestei patologii la toţi pacienţii cu manifestări neurologice de focar în teritoriul carotidian sau la anumite categorii de pacienţi asimptomatici, dar cu risc mare de a avea stenoze carotidiene: în caz de suflu carotidian; pentru urmărirea evoluţiei şi răspunsului la tratament la cei stenoze > 50% cunoscute; la cei care urmează să efectueze revascularizare miocardică chirurgicală.

Stenozele > 75% reprezintă un predictor independent de AVC la pacienţii care urmează să efectueze by-pass aorto-coronarian, în timp ce prevalenţa stenozelor carotidene mai mari de 50% a fost identificată la aproximativ 20% dintre aceştia. În consecinţă, se recomandă evaluarea tuturor pacienţilor care urmează să fie revascularizaţi miocardic chirurgical pentru depistarea stenozelor carotidiene. De asemenea, o evaluare carotidiană screening prindoppler carotidian este necesară şi la pacienţii cu prezenţa aterosclerozei şi în alte teritorii - coronariene sau boala aterială periferică.

Ultrasonografia vasculară este recunosută în prezent drept metoda de elecţie pentru screening-ul stenozelor carotidiene. Are avantaje mari legate de accesibilitatea tehnică, cost, valoarea diagnostică mare, comparabilă cu a celorlalte metode imagistice non-invazive, şi de aplicabilitate în caz de disfuncţie renală. Dezavantajele principale sunt reprezentate de supraestimarea stenozelor în caz de ocluzie carotidiană contralaterală şi lipsa ­infor­maţiilor despre arterele intracraniene şi despre parenchimul cerebral. 

AngioCT şi ­angioMR,  sunt metode imagistice de evaluare a stenozleor carotidiene  cu avantajul evaluarii arterelor cerebrale intracraniene şi a parenchimului cerebral . Dezavantajele angioCT şi angioMR decurg din riscul de efecte secundare la administrarea substanţelor de contrast şi din accesibilitatea lor mai redusă din punct de vedere tehnic, iar limitările sunt reprezentate, în mod specific: la ­angioCT – de iradiere şi la angio-RMN – de reacţiile claustrofobice sau de prezenţa diverselor device-uri metalice permanente în organism.

Standardul de aur în diagnosticul stenozelor carotidiene este angiografia de substracţie.

În stabilirea indicaţiei de revascularizare este foarte importantă distincţia între stenozele simptomatice faţă de cele asimptomatice. Cele simptomatice ≥ 70% au o indicaţie clară de revascularizare în primele 6 luni de la producerea AVC

Cele două metode de revascularizare sunt cea chirurgicală- endarterectomia şi cea intervenţională (prin angioplastie cu stent).

Citește mai multe informații despre: Angioplastia carotidiană cu implantare de stent