Sindrom WPW | Wolff-Parkinson-White
Anestezie | locală |
Durată procedură | 1-2 h |
Durată spitalizare | 24 h |
Ultima actualizare: 6 noiembrie 2024
Cuprins
- Generalități despre sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW)
- Cum arată conducerea normală la nivelul inimii?
- Cum îți poți da seama că suferi de sindromul WPW?
- În ce constă procedura de ablație de sindrom WPW?
- Cum te pregătești pentru ablația de sindrom WPW?
- Cât durează internarea după ablația de sindrom Wolff-Parkinson-White?
- Care sunt riscurile procedurii de ablație a sindromului Wolff-Parkinson-White?
- Ce dispozitive medicale sunt folosite în timpul ablației de sindrom Wolff-Parkinson-White?
- Ce se întâmplă după ablația de sindrom Wolff-Parkinson-White?
- Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?
Ablația prin radiofrecvență este o procedură minim invazivă, cu o rată mare de succes, care a devenit tratamentul de elecție pentru multe tipuri de tulburări de ritm cardiac.[4]
Una dintre afecțiunile ce pot fi tratate prin intermediul acestei proceduri este sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW) sau sindromul de preexcitație.
Generalități despre sindromul Wolff-Parkinson-White (WPW)
Sindromul WPW este o afecțiune congenitală rară, mai frecventă în rândul bărbaților, caracterizată prin existența unei căi de conducere electrică suplimentare la nivelul inimii ce duce la apariția unor episoade de tahicardie (bătăi rapide ale inimii). Este una dintre cele mai frecvente cauze de tahicardie la sugari și copii.[5]
De obicei, pacienții sunt simptomatici atunci când se produc accesele de aritmie.
Cele mai frecvente aritmii sunt AVRT (tahicardie atrio-ventriculară prin reintrare) și FiA (fibrilație atrială). FiA în context de sindrom WPW poate fi amenințătoare de viață, din cauza frecvenței cardiace extrem de crescute, cu posibilitatea de a trece în aritmii cu risc letal (fibrilație ventriculară).
În ceea ce privește AVRT, aceasta este în general bine tolerată la pacienții fără alte afecțiuni cardiace asociate, dar poate degenera în FiA, cu riscul descris anterior.
Tahicardia în sindromul WPW începe și se poate opri brusc, poate dura secunde, minute, ore. Uneori este necesar tratament pentru a opri aritmia și a restabili ritmul normal al inimii (ritm sinusal). Tipic, acești pacienți au episoade recurente de tahicardie.
Majoritatea persoanelor cu sindrom WPW nu au alte probleme cardiace. Cu toate acestea, el a fost asociat cu alte afecțiuni cardiace, cum ar fi boala Ebstein. În cazuri rare, poate fi moștenit de la părinți.[5]
Cum arată conducerea normală la nivelul inimii?
În mod normal, semnalele electrice urmează o anumită cale prin inimă, ajutând-o să bată regulat.[5]
Impulsul electric care determină contracția inimii ia naștere la nivelul nodului sinoatrial (NSA) din atriul drept. De aici, este transmis mai departe la nivelul celor două atrii și prin intermediul nodului atrio-ventricular la ventriculi.
La persoanele cu sindrom WPW, unele dintre aceste impulsuri electrice ale inimii sunt conduse pe o cale accesorie existentă. Poate fi condus foarte rapid, la frecvențe foarte mari (generând de exemplu FiA) sau poate fi condus atât către ventriculi, cât și înapoi către atrii (generând AVRT).
Cum îți poți da seama că suferi de sindromul WPW?
Cel mai frecvent simptom al sindromului Wolff-Parkinson-White este o frecvență cardiacă mai mare de 100 de bătăi pe minut. Alte posibile simptome sunt:
În cazul sugarilor, pot apărea simptome precum:
- Paloare;
- Cianoză (colorație albăstruie sau gri a pielii, buzelor și unghiilor);
- Neliniște sau iritabilitate;
- Pierderea apetitului;
- Respirație rapidă.[6]
Există însă și cazuri în care nu apare niciun simptom, afecțiunea fiind descoperită întâmplător în timpul unei investigații cardiace.[6]
În ce constă procedura de ablație de sindrom WPW?
Procedura de ablație cu radiofrecvență (ARF) se efectuează în laboratorul de electrofiziologie, sub anestezie locală, cu sedare ușoară, și poate dura câteva ore.
După pregătirea zonei de abord, medicul va începe prin a efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal (la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza artera/vena femurală.
Ulterior, sub control radiologic, se vor introduce catetere de ablație, fie prin artera, fie prin vena femurală, până la nivel cardiac, sub control fluoroscopic și electrocardiografic.
Pentru a se stabili dacă într-adevăr calea accesorie este responsabilă de aritmie și locul optim pentru ablație, se va efectua inițial un studiu electrofiziologic. În 5-10% din cazuri se identifică multiple căi accesorii.
După stabilirea acestor detalii, medicul va aplica energie de radiofrecvență la nivelul zonei responsabile de impulsul anormal, distrugând astfel funcția celulei și formând un bloc pe calea de conducere accesorie, ceea ce are ca rezultat întreruperea conducerii anormale.
În cazul pacienților cu boala Ebstein trebuie investigată existența unor căi accesorii multiple, care trebuie recunoscute și ablatate.
Cum te pregătești pentru ablația de sindrom WPW?
Înainte de procedură, se vor efectua un examen clinic complet și mai multe teste și investigații. Lista acestora poate include un set complet de analize de sânge, o radiografie toracică, o tomografie computerizată sau un examen RMN torace și o ecocardiografie.
Vei elimina orice potențial focar infecțios (infecții ORL, stomatologice etc.) și nu vei bea sau mânca nimic în noaptea dinaintea ablației, după miezul nopții.[1]
De asemenea, este foarte important să-i pui medicului la dispoziție o listă cu toate medicamentele și suplimentele pe care le iei. Este posibil să fie necesară întreruperea administrării unora dintre acestea pentru o anumită perioadă. Dacă este cazul, vei primi indicații clare privind medicamentele pe care nu mai poți să le iei și pentru cât timp.[2]
Cât durează internarea după ablația de sindrom Wolff-Parkinson-White?
Unul dintre avantajele procedurilor minim invazive este acela că vei fi internat doar pentru o perioadă foarte scurtă de timp. În general, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și nu apar complicații, durata de spitalizare pentru o ablație de sindrom WPW nu ar trebui să depășească 24 de ore.
Care sunt riscurile procedurii de ablație a sindromului Wolff-Parkinson-White?
Ablația de sindrom WPW este considerată o procedură destul de sigură, cu puține riscuri. Fiind totuși vorba de o procedură medicală, pot apărea anumite complicații, inclusiv:
- Reacții alergice la substanțele administrate;
- Afectarea vaselor, nervilor, organelor și țesuturilor din jur prin manipularea instrumentelor;
- Afectare renală (substanța de contrast în cazul controlului fluoroscopic) sau alergii;
- Infecții sau sângerare la locul inciziei;
- Fistulă arterio-venoasă la locul puncției;
- Recurența aritmiei – dacă nu au fost identificate toate căile accesorii (în astfel de cazuri, se poate repeta procedura de ablație);
- Bloc atrioventricular complet necesitând implantarea de pacemaker (sub 1%) – risc mai mic în cazul tehnicii de crioablație;
- Revărsat pericardic;
- Durere toracică;
- Infarct miocardic;
- Accident vascular cerebral.
Complicații precum cele menționate mai sus apar doar în cazuri rare și pot fi evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare.
Ce dispozitive medicale sunt folosite în timpul ablației de sindrom Wolff-Parkinson-White?
Pentru distrugerea zonelor responsabile de impulsul anormal se folosesc catetere de ablație - tuburi lungi, flexibile, cu electrozi în vârf, realizate din diverse materiale și de dimensiuni variate. Acești electrozi sunt conectați prin circuite electrice la generatorul de ablație. Unele catetere de ablație au vârful irigat, pentru controlul temperaturii.[7]
Ce se întâmplă după ablația de sindrom Wolff-Parkinson-White?
După finalizarea procedurii, vei fi transferat în camera de recuperare, unde vei rămâne sub supraveghere medicală pentru o anumită perioadă, timp în care vei primi tratamentul medicamentos și instrucțiunile de îngrijire a plăgii necesare.
Timp de 2 sau 3 zile după procedură, este posibil să apară simptome precum oboseală, dureri în piept sau palpitații.[2] Ți se va explica la ce te poți aștepta și trebuie să faci în astfel de situații înainte de a pleca acasă.
Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?
Dacă ai fost supus unei proceduri de ablație, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică. Vei urma un tratament cu aspirină și antiagregant plachetar timp de aproximativ trei luni, la indicația medicului.
Datorită ratei mari de succes și a riscurilor reduse pe care le implică, ablația cu radiofrecvență a devenit tratamentul de elecție pentru cazurile simptomatice de sindrom WPW.[3]
Dacă ai nevoie de informații suplimentare privind ablația de sindrom WPW, consultanții noștri îți stau la dispoziție pentru a-ți răspunde la întrebări. Sună la numărul de telefon dedicat sau completează formularul disponibil pe site-ul nostru și vei fi contactat în cel mai scurt timp posibil.
Bibliografie:
- Bernstein, Susan. “Catheter Ablation as a Heart Arrhythmia Treatment.” WebMD, WebMD, 30 June 2015, www.webmd.com/heart-disease/atrial-fibrillation/catheter-ablation-afib-atrial-fibrillation. Accessed 23 Nov. 2022.
- “Cardiac Ablation Procedures : MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2017, medlineplus.gov/ency/article/007368.htm. Accessed 23 Nov. 2022.
- Chhabra, Lovely, et al. “Wolff Parkinson White Syndrome.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 8 Aug. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554437/. Accessed 23 Nov. 2022.
- El Baba, Mohammad, et al. “Radiofrequency Catheter Ablation: How to Manage and Prevent Collateral Damage?” Journal of Innovations in Cardiac Rhythm Management, vol. 11, no. 9, 1 Sept. 2020, pp. :4234-4240, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7510472/, 10.19102/icrm.2020.110901. Accessed 23 Nov. 2022.
- “Wolff-Parkinson-White Syndrome (WPW): MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2020, medlineplus.gov/ency/article/000151.htm. Accessed 23 Nov. 2022.
- “WPW Syndrome: Rare Cause of Sudden Cardiac Death in Children - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/wolff-parkinson-white-syndrome/symptoms-causes/syc-20354626. Accessed 23 Nov. 2022.
- Yousra Ghzally, et al. “Catheter Ablation.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 12 Sept. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470203/. Accessed 23 Nov. 2022.
Locații MONZA ARES în care se efectuează Sindrom WPW | Wolff-Parkinson-White
Procedurile Noastre
- Investigații cardiologie
- Electrocardiograma - ECG / EKG
- Consult Cardiologic
- Ecocardiografie / Ecografie cardiacă
- Ecografie doppler carotidiana
- Ecografia doppler de artere / vene
- Holter EKG - Monitorizarea ritmului inimii 24H
- Ecografia cu dobutamină / Ecografia de stres
- Holter TA - Monitorizare tensiune arteriala
- Test de efort / Ergometrie
- Ecocardiografia transesofagiană
- Programare Stimulator Cardiac
- Evaluare si control cardiovascular complet post COVID-19
- Ecografia cu bule / cu substanță de contrast
- Ecocardiografia speckle tracking
- Consultație diabetologie
- Indice Gleznă/Braț
- Ecografia cu substanță de contrast Sonovue
- Consultație cardiologie pediatrică
- Programul de readaptare cardiacă/ recuperare cardiovasculară post COVID-19
- Investigații neurologie
- Bolile valvelor și ale vaselor inimii
- Coronarografie - Angiografie coronariana / Diagnostic angina pectorala
- Angioplastie coronariană cu stenturi / Tratament angină pectorală ischemie cardiacă
- Tratament stenoză aortică – TAVI – Implantare valvă aortică
- Tratament insuficiență mitrală - MitraClip
- Valvuloplastie mitrala cu balon / Tratament stenoză mitrală hipertensiune pulmonara
- Rotablație coronariană - Tratament angină pectorală (artere calcifiate)
- Revascularizarea ocluziilor coronariene cronice totale (CTO)
- Procedura JetStream – sistem de aterectomie pentru dezobstrucția arterelor sever calcifiate
- Terapia Shockwave / Tratament boala cardiacă ischemică – artere calcifiate
- Implantare de stent Flow Reducer / Tratament angina pectorala rezistenta la medicație
- Reparare intervențională (fără operație) a protezelor valvulare degenerate
- Chirurgia valvei mitrale / Operatie chirurgicala insuficienta mitrala
- Bypass aorto-femural și femuro-popliteal / Operatie pentru ateroscleroză
- Bypass aorto-coronarian / Operatie chirurgicala pentru angină pectorală
- Procedura de închidere de leak paraprotetic
- Aritmii cardiace
- Ablatie fibrilatie atriala | Tratament fibrilatie atriala
- Ablatie flutter atrial / Tratament flutter atrial
- Implantare stimulator cardiac / Tratament dereglări de ritm cardiac
- Ablatie tahicardie jonctionala / Tratament tahicardie joncțională
- Sindrom WPW | Wolff-Parkinson-White
- Implantare Defibrilator cardiac / Corectarea prin șoc electric a ritmului inimii
- Tahicardie | AVNRT | Tahicardia prin reintrare in nodul atrio-ventricular
- Procedura Watchman pentru fibrilatia atriala / Tratament preventiv AVC in fibrilatia atriala
- Monitorizarea electrocardiografica pe termen lung | LOOP RECORDER
- Studiu electrofiziologic / Identificarea zonelor de aritmie cardiaca
- Cardioversie electrica – restabilirea ritmului normal al inimii
- Stimularea sistemului de conducere cardiacă
- Ablatia prin radiofrecventa | Crioablatia / Tratament tahiaritmii cardiace
- Bradicardie | Tratament aritmie cardiaca lenta
- Defecte (malformații) cardiace din naștere
- Bolile vaselor de sânge
- Embolizare hemoroizi / Tratament minim invaziv hemoroizi
- Anevrismul de aorta / Tratament aorta dilatata
- Angiografia generală / Diagnostic artere blocate
- Implantare de stent graft - Disecție de aortă de tip B
- Angiografia de artere mezenterice - angioplastie cu balon și stent / Diagnostic si tratament ingustare vase de sange sistem digestiv
- Angiografia de artere periferice - angioplastie cu balon si stent / Diagnostic si tratament ingustare vase de sange maini si picioare
- Angioplastia de artere renale / Tratament ingustare vase de sange rinichi – reducere hipertensiune arteriala
- Angioplastie artere subclavii / Tratament ingustare vase de sange gat
- Implantare de filtru de vena cava inferioara / Preventie embolie pulmonara
- Denervarea arterelor renale / Tratament minim invaziv hipertensiune arterială rezistenta la tratament
- Angioplastie venoasa cu balon si stent
- Fibroid Center
- Embolizare fibrom uterin / Tratament minim invaziv fibrom uterin
- Consultatia ginecologica
- Ecografia transvaginala / endovaginala
- Test HPV (Papilloma Virus Uman)
- Test Babes-Papanicolau
- Ginecologie - Trichomonas Vaginalis
- Ginecologie - Candidoza vaginala
- Colposcopie
- Electrorezectia / Prelevare țesut col uterin
- Ecografia de morfologie fetala - Trimestrul I
- Ecografia de morfologie fetala - Trimestrul II
- Ecografia de morfologie fetala - Trimestrul III
- Boli oncologice si tratamente tumorale
- Bolile valvelor și ale vaselor inimii la copii
- Embolizare hemangiom / Tratament minim invaziv tumori benigne
- Fistula arterio-venoasa coronariana / Tratament legatura anormala artera si vena
- Fistula arterio-venoasa pulmonara / Tratament legatura anormala artera si vena pulmonara
- Stenoza pulmonara periferica / Tratament ingustare artera pulmonara
- Valvuloplastie pulmonara cu balon / Tratament ingustare valva pulmonara
- Boli ale aparatului genital masculin
- Boli cerebrale și ale coloanei vertebrale
- Tratamentul anevrismului cerebral
- Angioplastie carotidiana / Tratament boala carotidiana, atac ischemic vascular, AVC
- Discectomie cervicala cu DiscoGel / Tratament hernie de disc cervicala
- Malformatii arterio-venoase cerebrale / Tratament hemoragii cerebrale
- Nucleoplastie / Tratament hernie de disc
- Vertebroplastie / Tratament dureri coloana vertebrala fracturi de compresie
- Discectomie cu alcool
- Infiltrații transforaminale
- Boli ale articulațiilor