Sindrom WPW | Wolff-Parkinson-White

Anestezie	locală
Durată procedură	1-2 h
Durată spitalizare	24 h

Ablatia de sindrom Wolff-Parkinson-White | Centrele Ares | Inovatie in Cardiologie

Cuprins

Generalități despre sindromul WPW
Conducerea normală la nivelul inimii:
Cauze WPW
Cele mai frecvente simptome ale sindromului WPW:
Cum te pregătești pentru ablație de sindrom WPW?
Cât durează internarea?
Riscuri ablație de sindrom WPW
Ce se întâmplă în timpul procedurii de ablație
Ce dispozitive medicale sunt folosite?
Ce se întâmplă după procedură?
Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Generalități despre sindromul WPW

Sindromul WPW este o afecțiune caracterizată prin prezența de episoade de tahicardie (bătăi rapide ale inimii) cauzate de conducere electrică anormală la nivelul inimii (pe căi de conducere anormale).

Este o cauză frecventă de tahicardie la copii.

De obicei, pacienții sunt simptomatici atunci când se produc accesele de aritmie. Cele mai frecvente aritmii sunt AVRT (tahicardie atrio-ventriculară prin reintrare) și FiA (fibrilație atrială). FiA în context de sindrom WPW poate fi amenințătoare de viața, din cauza frecvenței cardiace extrem de crescute cu posibilitatea de a trece în aritmii cu risc letal (fibrilație ventriculară).

În ceea ce privește AVRT, aceasta este în general bine tolerată la pacienții fără alte afecțiuni cardiace asociate, dar poate degenera în FiA, cu riscul descris anterior.

Tahicardia în sindromul WPW începe și se poate opri brusc, poate dura secunde, minute, ore. Uneori este necesar tratament pentru a opri aritmia și a restabili ritmul normal al inimii (ritm sinusal). Tipic, acești pacienți au episoade recurente de tahicardie.

Conducerea normală la nivelul inimii:

Normal, impulsul electric care determină contracția inimii ulterior, ia naștere la nivelul nodului sinoatrial (NSA) din atriul drept. De aici, este transmis mai departe la nivelul celor două atrii și prin intermediul nodului atrio-ventricular la ventriculi.

În sindromul WPW, impulsul este condus pe calea accesorie existentă. Poate fi condus foarte rapid, la frecvențe foarte mari (generând de exemplu FiA) sau poate fi condus atât către ventriculi, cât și înapoi către atrii (generând AVRT).

Cauze WPW

Sindromul WPW este o afecțiune congenitală, cu o frecvență de 1-3 cazuri la 1000, apare mai frecvent la bărbați (aceștia au de obicei multiple căi accesorii).

Sindromul WPW poate fi de asemenea moștenit (copiii părinților cu căi accesorii documentate, au WPW cu o frecvență de 5,5 la 1000).

7-20% dintre pacienții diagnosticați cu WPW pot asocia și boli cardiace congenitale (de ex. Boala Ebstein).

Simptomele pot să apară la orice vârstă. Frecvența episoadelor de aritmie variază de la pacient la pacient. Uneori, pacienții nu au simptome, afecțiunea fiind descoperită întâmplător, cu ocazia unor teste efectuate din alte motive.

Cele mai frecvente simptome ale sindromului WPW:

Cum te pregătești pentru ablație de sindrom WPW?

1. Vei face un examen clinic complet
2. Vei face o radiografie toracică
3. Vei face un set complet de analize de sânge
Vei elimina orice potențial focar infecțios: infecții ORL, stomatologice, etc

Cât durează internarea?

Procedura de ablație are avantajul unei recuperări rapide și a unei scurte durate de spitalizare. Durata de spitalizare este, în general, foarte scurtă, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații.

Riscuri ablație de sindrom WPW

Complicațiile sunt rare și sunt evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Complicațiile posibile includ: reactii alergice la substantele administrate.

afectarea vaselor, nervilor, organelor si tesuturilor din jur prin manipularea instrumentelor
afectare renală (substanța de contrast în cazul controlului fluoroscopic) sau alergii
infecții sau sângerare la locul inciziei
fistula arterio-venoasă la locul puncției
recurentă aritmiei – dacă nu toate căile accesorii au fost identificate; se poate repeta procedura de ablație
bloc atrioventricular complet necesitând implantarea de pacemaker (sub 1%) – risc mai mic în cazul tehnicii de crioablație
revărsat pericardic
durere toracică
infarct miocardic
accident vascular cerebral

Ce se întâmplă în timpul procedurii de ablație

Ablația cu radiofrecvență (ARF) este o procedură minim invazivă, care se efectuează în laboratorul de electrofiziologie.

Medicul electrofiziolog va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal (la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza artera/vena femurală.

Ulterior, sub control radiologic se vor introduce catetere de ablație fie prin artera, fie prin vena femurală până la nivel cardiac, sub control fluoroscopic și electrocardiografic.

Inițial, se va efectua studiul electrofiziologic pentru a stabili dacă într-adevăr calea accesorie este responsabilă de aritmie și pentru a stabili locul optim pentru ablație. În 5-10% din cazuri se identifică multiple căi accesorii.

După stabilirea acestor detalii, medicul va aplica energie de radiofrecvență la nivelul locului stabilit optim pentru ablație, producând energie locală termică care va distruge funcția celulei și va forma astfel un bloc pe calea de conducere accesorie, întrerupând în acest fel conducerea anormală.

Pacienții cu boala Ebstein trebuie căutați pentru căi accesorii multiple, care trebuie recunoscute și ablatate.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Ce se întâmplă după procedură?

1. Vei fi transferat în camera de recuperare
2. Vei primi un tratament medicamentos
3. Vei primi instrucțiuni de îngrijire a plăgii

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai fost supus unei proceduri de ablație, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică. Vei urma un tratament cu aspirină și antiagregant plachetar timp de aproximativ trei luni, la indicația medicului.