Fistula arterio-venoasă coronariană - cauze, simptome, tratament

Ce este fistula arterio-venoasă coronariană?

Fistula arterio-venoasă coronariană (FAVC) reprezintă o anomalie rară și complexă a vaselor de sânge care alimentează inima, cunoscute sub numele de artere coronare. În mod normal, arterele coronare stângă și dreaptă se bifurcă din porțiunea inițială a aortei ascendente, ramificându-se pentru a vasculariza miocardul, mușchiul care formează inima. FAVC presupune o comunicare anormală între una dintre arterele coronare și o cavitate a inimii sau un segment venos din circulația sistemică sau pulmonară. Aceasta poate implica atriul sau ventriculul drept, ventriculul stâng sau, mai rar, pericardul.

Fistula arterio-venoasă coronariană este o malformație care constă în crearea unei legături anormale între o arteră coronariană și o cameră a inimii sau un vas de sânge. Această comunicare anormală permite sângelui să ocolească circulația normală, ceea ce poate duce la o serie de complicații, inclusiv ischemie miocardică, insuficiență cardiacă și alte afecțiuni severe. Deși poate apărea la orice vârstă, FAVC este cel mai frecvent diagnosticată în copilărie sau adolescență.

Cauzele fistulei arterio-venoasă coronariană

Fistula arterio-venoasă coronariană este o afecțiune congenitală, ceea ce înseamnă că este prezentă de la naștere. Aproximativ 0.2-0.4% din toate cardiopatiile congenitale sunt reprezentate de FAVC, și aceasta constituie aproximativ 50% din anomaliile vasculare congenitale pediatrice.

Există mai multe teorii privind dezvoltarea FAVC. Printre cauzele posibile se numără:

• Defecte congenitale izolate: FAVC poate apărea singură, fără alte malformații cardiace asociate.
• Defecte cardiace complexe: în unele cazuri, FAVC este asociată cu alte afecțiuni congenitale, cum ar fi stenoza severă, atrezia pulmonară, tetralogia Fallot, hipoplazia inimii stângi sau atrezie de aortă.
• Traumatisme și intervenții chirurgicale: mai rar, FAVC poate fi rezultatul unor intervenții medicale sau traumatice, cum ar fi cateterismul cardiac, implantarea unui pacemaker, biopsia endomiocardică sau corecția chirurgicală a altor afecțiuni cardiace.
• Factorii genetici: deși mai puțin cunoscuți, există factori genetici care pot contribui la apariția FAVC.

Simptomele fistulei arterio-venoasă coronariană

Simptomele fistulei arterio-venoase coronariene pot varia considerabil în funcție de mărimea și localizarea fistulei. În multe cazuri, FAVC este asimptomatică, în special atunci când este mică. Totuși, atunci când dimensiunile fistulei cresc, pot apărea o serie de simptome și complicații, cum ar fi:

• Angină pectorală: durere sau disconfort în piept, care poate radia spre alte părți ale corpului, în special în timpul efortului fizic.
• Tahipnee: respirație rapidă și superficială, mai ales la copii mici.
• Transpirații intense: adesea însoțite de paloare și tahicardie (bătăi rapide ale inimii).
• Retard de creștere: în special la copii, care pot prezenta oboseală și transpirații excesive în timpul alimentării.
• Insuficiență cardiacă: semnele pot include dificultăți de respirație, oboseală extremă, edeme și palpitații.
• Aritmii: bătăi neregulate ale inimii, care pot duce la sincopă (leșin).
• Endocardită: inflamație a mucoasei interioare a inimii, care poate apărea ca o complicație a FAVC.

Diagnosticarea fistulei arterio-venoase coronariene

Diagnosticul fistulei arterio-venoase coronariene poate fi complex și necesită o serie de teste și investigații pentru a confirma prezența și severitatea afecțiunii. Metodele de diagnostic includ:

• Ecocardiografia: aceasta poate detecta anomalii în structura și funcția inimii, inclusiv prezența unei fistule.
• Angiografia coronariană: considerată standardul de aur pentru diagnosticarea FAVC, această procedură imagistică permite vizualizarea directă a arterelor coronare și a fistulei.
• Tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): aceste metode non-invazive oferă imagini detaliate ale inimii și ale vaselor de sânge, ajutând la identificarea localizării și mărimii fistulei.
• Radiografia toracică și electrocardiograma (ECG): Aceste teste pot arăta semne indirecte ale unei anomalii cardiace, cum ar fi mărirea inimii sau modificări în ritmul cardiac.

Tratamentul fistulei arterio-venoase coronariene

Tratamentul fistulei arterio-venoase coronariene depinde de dimensiunea și localizarea fistulei, precum și de simptomele și riscurile asociate. Deși unele FAVC mici pot fi monitorizate fără intervenție, cele mai mari sau simptomatice necesită tratament pentru a preveni complicațiile grave.

Tratamentul medicamentos

În cazul copiilor mici și al pacienților asimptomatici, tratamentul medicamentos poate fi utilizat temporar pentru a controla simptomele și a preveni complicațiile până la efectuarea unei intervenții definitive. Medicamentele utilizate pot include diuretice, inotrope și alte terapii care vizează controlul insuficienței cardiace.

Intervenția chirurgicală

Corecția chirurgicală este adesea necesară pentru fistulele mari sau complicate. Aceasta poate include intervenția pe cord deschis, în care fistula este închisă manual, fie prin sutură, fie prin utilizarea unui petec. Această procedură este mai invazivă și implică un timp de recuperare mai lung, dar este eficientă în tratarea FAVC complexe.

Intervenția micro invazivă (embolizare transcateter)

Embolizarea transcateter este o metodă minim invazivă utilizată pentru a închide fistula prin introducerea unui cateter într-o arteră și ghidarea acestuia până la locul fistulei. Aici, medicul cardiolog intervenționist poate elibera materiale embolice (cum ar fi bobine sau dispozitive de ocluzie) pentru a bloca fluxul sanguin prin fistulă. Această metodă este preferată în cazul FAVC accesibile și în situațiile în care riscul chirurgical este considerat prea mare.

Fistula arterio-venoasă coronariană netratată poate duce la o serie de complicații severe, cum ar fi cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă congestivă, endocardita bacteriană, anevrisme coronariene sau chiar moartea subită. De aceea, monitorizarea atentă și intervenția promptă sunt esențiale pentru prevenirea acestor riscuri.

În cazul pacienților cu FAVC mici și asimptomatice, monitorizarea ecografică și angiografică regulată este crucială pentru a detecta orice semne de progresie care ar necesita intervenție.

Fistula arterio-venoasă coronariană este o afecțiune rară, dar potențial gravă, care necesită o atenție deosebită din partea pacienților și a medicilor. Diagnosticarea precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și asigurarea unei vieți sănătoase pentru pacienți. Fie că este vorba de tratament medicamentos, intervențional sau chirurgical, opțiunile trebuie evaluate cu atenție pentru a oferi cele mai bune rezultate posibile.

Bibliografie:

European Society of Cardiology - Coronary Arteriovenous Fistula
https://www.escardio.org

NHS - Coronary Arteriovenous Fistula
https://www.nhs.uk/conditions/coronary-arteriovenous-fistula/