Ablatia de flutter atrial


Anestezielocală/generală
Durată procedură1-3 h
Durată spitalizare24-48 h

Generalități despre ablatia de flutter

Ablația cu cateter reprezintă o metodă de tratament minim invazivă, cu un profil de siguranță crescut, utilizată pentru diferite tahiaritmii (ritmuri rapide și anormale ale inimii). Trebuie menționat că, în general, aritmiile necesită tratament medicamentos cronic, de aceea, ablația poate fi o metodă terapeutică optimă atunci când acest lucru este posibil de realizat.

Ca și tehnică, ablația implică distrugerea celulelor cardiace anormale, responsabile de generarea aritmiilor, utilizând catetere (tuburi subțiri, lungi, flexibile) introduse prin abord venos, până la nivelul inimii, unde, după identificarea zonei anormale, vor elibera energie cu producerea de mici leziuni.

Flutter atrial


Flutterul atrial este o aritmie cardiacă supraventriculară, relativ frecventă, caracterizată prin frecvența atrială cuprinsă între 240 și 400 bătăi/minut și cu un anumit grad de bloc atrioventricular (nu toate impulsurile atriale se transmit prin nodul atrioventricular la nivelul ventriculilor). Sunt două tipuri de flutter atrial (1 si 2), diferențiate pe electrocardiogramă.

Este o afecțiune mai rar întâlnită decât fibrilația atrială

• de 2.5 ori mai frecvent la bărbați

• frecvența crește cu vârsta.

Cauze:

Flutterul atrial este asociat cu o gama larga de afectiuni:

1. Cardiace:

• boli coronariene (30%)

• hipertensiune arteriala (30%)

• boli congenitale cardiace

• pericardita

• cardiomiopatii

• mai rar: infarctul miocardic acut si prolapsul de valva mitrala

• secundar interventiilor chirurgicale cardiace

• secundar procedurilor de ablatie pentru fibrilatie atriala (de obicei flutter atrial atipic stang)

2. Noncardiace:

• hipoxie

• embolie pulmonara

• hipertiroidism

• feocromocitom

• diabet zaharat

• dezechilibre electrolitice

• consum de alcool

• obezitate

• toxicitate digitalica

• distrofie miotonica la copii (foarte rar)

3. Genetice: nu sunt clar definite mecanisme genetice, dar se presupune ca exista o predispozitie genetica a pacientilor care dezvolta flutter atrial

Simptomele sunt variate, de la oboseală și amețeală, la durere în piept și respirație dificilă. Unii pot simți palpitații, în timp ce alte persoane sunt complet asimptomatice.

Cele mai frecvente simptome ale fibrilației atriale sunt:

Oboseala

Palpitatii

Ameteli bruste

Lesin

Cum te pregătești pentru ablație?

  • Item Description
    1. Vei face un examen clinic complet
  • Item Description
    2. Vei face o radiografie toracică
  • Item Description
    3. Vei face un set complet de analize de sânge
  • Item Description
    Vei elimina orice potențial focar infecțios: infecții ORL, stomatologice, etc

Cât durează internarea?

Procedura de ablație are avantajul unei recuperări rapide și a unei scurte durate de spitalizare. Durata de spitalizare este, în general, de două zile, dacă evoluția post intervenție este favorabilă și fără complicații.

Riscuri ablație

Complicațiile sunt rare și sunt evitate printr-o pregătire și supraveghere corespunzătoare. Complicațiile posibile includ:

  • afectarea vaselor, nervilor, organelor și țesuturilor din jur prin manipularea instrumentelor
  • afectare renală (substanță de contrast în cazul controlului fluoroscopic) sau alergii
  • infecții sau sângerare la locul inciziei
  • fistula arterio-venoasă la locul puncției
  • bloc atrioventricular complet necesitând implantarea de pacemaker (sub 1%)
  • revărsat pericardic, tamponada cardiacă
  • accident vascular cerebral
  • stenoza venelor pulmonare
  • sindroame coronariene acute
  • fistula atrio-esofagiană – mai ales in caz de ablație circumeferențială a atriului
  • spasm piloric și hipomotilitate gastrică prin afectarea nervului vag în timpul ablației
  • recurenta FiA – prin persistență comunicării între atriu și venele pulmonare; mai ales în cazul FiA peristente, pot fi necesare proceduri repetate de ablație
  • flutter atrial stâng

Ce se întâmplă în timpul procedurii de ablație

Scopurile principale ale terapiei sunt:
• Reducerea riscului de AVC
• Prevenția cardiomiopatiei induse de tahiaritmie
• Ameliorarea simptomelor.
În ceea ce privește restabilirea RS există mai multe metode:
1. Tratament medicamentos
2. Conversie electrică
3. Proceduri de ablație cu radiofrecvență (ARF)

Ablația de flutter atrial este o procedură minim-invazivă care este efectuată în laboratorul de electrofiziologie de către un medic cardiolog specializat în aritmii ( aritmolog/electrofiziolog).

Ablația cu radiofrecvență (ARF) – Technică:

Ablația cu radiofrecvență se efectuează în laboratorul de electrofiziologie. De obicei, se folosește sedarea ușoară și anestezia locală. Medicul electrofiziolog va efectua mici incizii la nivelul canalului inghinal (la rădăcina coapsei) pentru a vizualiza artera/vena femurală. Ulterior, sub control radiologic sau sub control unui sistem specific de mapping – nonfluoroscopic, tridimensional care permite reconstrucția anatomiei cardiace și identificare zonei electrice responsabile de apariția aritmiei, se vor introduce catetere de ablație prin vene până la nivelul atriului drept. Aici se vor aplica “curenți” de diferite energii care vor întrerupe acest circuit electric anormal ( cuprins de obicei între inelul valvei tricuspide și vena cavă inferioară – în cazul tipului 1 de flutter). În cazul tipului 2, uneori sunt necesare tehnici mai complexe care implică și evaluarea atriului stâng, cu abord transseptal (cateterul va trece prin septul interatrial din atriul drept în cel stâng), ulterior prin utilizarea sistemului mapping se vor identifica eventualele zone cu anomalii electrice care generează aritmia). De asemenea, postablație se verifică prin metode de pacing (stimulare) întreruperea acestui circuit electric anormal.

Exista posibilitatea ablației ghidate de ecografie intracardiaca, mai ales în cazul procedurilor repetitive, cu anatomie complicată.

Hemostaza

După terminarea procedurii se scot cateterele și tecile arteriale, iar la locul de puncție se realizează compresiunea arterei folosite ca abord. Pentru a se obține compresia, se pune un pansament compresiv ce trebuie păstrat timp de 24 de ore pentru a se evita sângerările.
În ambele cazuri de abord, pacientului i se va indica să păstreze repaus la pat. În anumite situații, există indicația de a monta un sistem hemostatic la nivelul puncției femurale. Acesta se montează în sala de angiografie, imediat după terminarea intervenției. AngioSeal este mic dop de colagen și se introduce în interiorul arterei femurale. Acesta are ca efect obținerea hemostazei în doar două ore. Astfel, pacientul își poate mișca piciorul în voie și se poate ridica din pat.

Ce dispozitive medicale sunt folosite?

Ce se întâmplă după procedură?

  • Item Description
    1. Vei fi transferat în camera de recuperare
  • Item Description
    2. Vei primi un tratament medicamentos
  • Item Description
    3. Vei fi supus mai multor examene clinice și investigații

Ce trebuie să faci după ce ieși din spital?

Dacă ai fost supus unei proceduri de ablație, trebuie să revii la controlul cardiologic la o lună, la trei luni și apoi o dată la șase luni, în funcție de evoluție. Imediat după externare vei face recuperare fizică. Vei urma un tratament cu aspirină și antiagregant plachetar timp de aproximativ trei luni, la indicația medicului.

Testimonialul pacientului

Procedurile Noastre


Medici care efectuează această procedură:
  • Dr. Dimitrios Lysitsas

Află mai multe detalii

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.