Când este nevoie să îți faci o coronarografie?

Introducere

Deși nu este în sine un tratament, coronarografia este metoda numărul unu pentru depistarea arterelor îngustate și oferă medicilor informații prețioase despre felul în care poate fi tratat un pacient.

Prin coronarografie, medicul cardiolog identifică stenozele (îngustările arterelor) sau cheagurile de sânge formate la nivelul acestora. Tot prin coronarografie, medicul poate stabili cu precizie numărul, localizarea și severitatea leziunilor de la nivelul arterelor.

Deși nu este în sine un tratament, coronarografia este metoda numărul unu pentru depistarea arterelor îngustate și oferă medicilor informații prețioase despre felul în care poate fi tratat un pacient. Prin coronarografie, medicul cardiolog identifică stenozele (îngustările arterelor) sau cheagurile de sânge formate la nivelul acestora. Tot prin coronarografie, medicul poate stabili cu precizie numărul, localizarea și severitatea leziunilor de la nivelul arterelor.

Coronarografia sau angiografia coronariană este cea mai răspândită investigație minim invazivă a arterelor inimii.

Coronarografia se face în sala de angiografie, sub anestezie locală și nu durează mai mult de 30-45 de minute. Medicul îți va injecta la nivelul piciorului, în zona inghinală anestezicul cu xilină, apoi va face o puncție pe artera femurală, unde va monta un dispozitiv numit teacă. Prin acesta, va introduce o sondă foarte subțire, numită cateter. Odată introdusă în teacă, sonda se poate vedea pe monitorul aparatului de coronarografie. Astfel poate fi ghidată de către medicul intervenționist, prin vasele de sânge, până când ajunge în arterele inimii. Acolo, medicul injectează prin sondă o substanță de contrast, cu ajutorul căreia se pot vedea arterele înfundate. Dacă în urma acestei operațiuni nu se observă vase înfundate, medicul va retrage cateterul și procedura se încheie. În schimb, dacă sunt probleme, este recomandată angioplastia cu stent sau cu balon.

Cine are indicație pentru coronarografie?

Coronarografia se face la indicația medicului cardiolog, după o evaluare cardiologică completă. Este recomandată, în general, la pacienții cu risc de infarct miocardic acut sau la cei cu angină pectorală. În general, simptomele pe care le resimt pacienții care au nevoie de o coronarografie sunt durerea toracică, stări de leșin sau pierderi ale cunoștinței, în special la pacienții cu hipertensiune arterială, hipercolesterolemie sau diabet zaharat.

Ce faci înainte și după procedura de coronarografie?

Dacă medicul ți-a recomandat să faci o coronarografie, va fi nevoie să te internezi pentru o zi sau două în centrul unde se efectuează procedura. Vei fi consultat înainte de intervenție și ți se vor face un EKG și o ecografie de cord. Medicul ți-ar putea recomanda să întrerupi anumite medicamente din tratamentul obișnuit, în special cele anticoagulante. În acest caz trebuie să urmezi cu strictețe indicațiile specialistului. În dimineața dinaintea procedurii nu este recomandat să mănânci, să bei apă sau să fumezi. După procedură, însă, va fi nevoie să bei apă din plin, pentru a elimina substanța de contrast. Pansamentul din zona puncției este scos după  12 sau cel mult 24 de ore și, după efectuarea câtorva analize, poți merge acasă.

În București, poți face procedura de coronarografie la Centrele de Excelență ARES, din incinta spitalelor Monza și Ponderas. În Constanța, centrul Monza-ARES se află în incinta Spitalului Județean de Urgență. Pentru pacienții din Ardeal,  spitalul Monza-ARES din Cluj-Napoca.