Stenoză de 90% pe artera subclavie stângă tratată minim invaziv prin implantare de stent

Stenoza de arteră subclavie

Arterele subclaviculare sunt două vase de sânge, ramuri ale aortei, situate în spatele celor două clavicule. Acestea au rolul de a transporta sânge încărcat cu oxigen de la inimă la extremitățile superioare, iar prin arterele vertebrale, ramurile care se desprind la rândul lor din arterele subclaviculare, la partea din spate a creierului.

Stenoza de artera subclavie reprezintă îngustarea vasului de sânge și reducerea fluxului sanguin de la acest nivel. Atunci când un pacient suferă de stenoză de arteră subclavie poate resimți următoarele simptome:

• Reducerea fluxului sanguin către creier se caracterizează prin amețeli, stări de leșin, vertij, pierderea coordonării, diminuarea auzului și a văzului, senzația de oboseală și slăbiciune care se datorează fenomenului de „furt”, adică inversarea fluxului sanguin prin artera vertebrală din aceeași parte.
• Durere sau disconfort în braț și umăr: pacienții pot simți durere sau senzație de arsură în brațe, deoarece fluxul de sânge insuficient poate duce la o lipsă de oxigen și nutrienți în acea zonă.
• Slăbiciune sau oboseală a brațului: Datorită deficitului de sânge și oxigen, brațul poate deveni slăbit și obosit, iar pacienții pot avea dificultăți în efectuarea anumitor mișcări sau activități.
• Amorțeală sau furnicături: În cazurile mai severe, stenoza arterei subclavii poate provoca senzații de amorțeală, furnicături sau senzații de rece în brațul afectat.
• Discrepanță în tensiunea arterială între brațe: Uneori, există o diferență semnificativă în măsurarea tensiunii arteriale între brațul afectat și cel neafectat.

Consecințe în lipsa tratamentului

Netratată, stenoza arterei subclavii poate duce la complicații și consecințe grave asupra sănătății pacientului.

În lipsa diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, simptomele unei stenoze subclavii pot afecta în mod semnificativ calitatea vieții pacientului.

De asemenea, îngustarea severă a arterei subclavii poate conduce la ischemie, datorată reducerii semnificative a fluxului de sânge către braț și umăr și deterioarea țesuturilor, formarea de ulcerații sau chiar necroză tisulară.

O stenoză de arteră subclavie nediagnosticată și netratată poate cauza probleme funcționale și handicap. Spre exemplu, în anumite cazuri severe, stenoza arterei subclavii poate afecta în mod semnificativ funcționalitatea brațului afectat, iar pacientul să întâmpine dificultăți în efectuarea activităților zilnice.

Caz stenoză arteră subclavie – pacient ARES

Vă prezentăm cazul unei paciente, în vârstă de 51 de ani, hipertensivă, dislipidemică, diagnosticată de curând cu stenoză de arteră subclavie stângă. Deși neagă simptome precum sincope, dureri anginoase, palpitații sau dispnee în repaus/la eforturi uzuale, pacienta acuză vertij sever la mobilizarea membrului superior stâng, datorat unui fenomen denumit “furt subclavicular-vertebral”, adică inversarea fluxului de sânge. Acest fenomen apare când se inversează circulația din artera vertebrală și practic, sângele de la nivelul cerebral este direcționat în sens invers către circulația mâinii.

Echipa medicală condusă de dr. Nicolae Cârstea, medic cardiolog intervenționist, dr. Mihai Spălățelu, medic rezident Cardiologie Intervențională și Dr. Cezar Uzea, medic rezident Cardiologie Intervențională, a efectuat arteriografia și a identificat o stenoză importantă, în proporție de 90% localizată la nivelul arterei subclavii stângi. Pentru a putea reda circulația la acest nivel, echipa medicală a implantat un stent la nivelul stenozei (angioplastie de arteră subclavie), un dispozitiv menit să permită sângelui să circule în arteră și să nu permită înfundarea acesteia.

Cum se efectuează angioplastia de arteră subclavie

Procedura de angioplastie de arteră subclavie este o intervenție minim invazivă, cu o durată de aproximativ 60 de minute. În regiunea inghinală se efectuează anestezia locală cu xilină urmată de puncționarea arterei femurale. Prin această puncție se introduce cateterul ghid pe care medicul intervenționist îl va ghida cu ajutorul razelor X până la nivelul zonei propuse spre a fi investigată.

În cazul prezentat astăzi, zona de interes este situată la nivelul arterelor subclavii – dreaptă și stângă. Odată ce cateterul ghid a ajuns la nivelul arterelor respective, dr. Nicolae Cârstea a injectat substanță de contrast pentru a vizualiza pe monitorul angiografului locul exact al îngustării și gradul de îngustare.

Pacienta suferea de o stenoză de 90%, o stenoză severă care nu mai permitea sângelui să circule prin arteră și astfel se manifesta acel vertij pe care îl resimțea.

În imaginile de mai jos se pot observa etapele diagnosticării și ale tratamentului. Spre exemplu, în fig. 1, dr. Nicolae Cârstea a injectat substanță de contrast la nivelul arterei subclavii drepte unde putem observa cum artera subclavie dreaptă, artera carotidă comună și artera vertebrală dreaptă permit încărcarea arterei vertebrale stg. și a arterei subclavii stg. prin “furt subclavicular - vertebral” (inversarea fluxului de sânge).

De asemenea, în fig. 2, la injectarea selectivă în artera subclavie stângă se poate observa stenoza severă a acesteia.

Iar fig. 3 reprezintă rezultatul post angioplastie în artera subclavie stângă. Se poate observa cu ușurință, chiar și pentru un ochi neantrenat că fluxul de sânge anatomic a fost reluat. După angioplastie, fenomenul de “furt subcavicular-vertebral” a dispărut.

Procedura s-a finalizat cu succes, pacienta a fost supravegheată permanent timp de 24 de ore și a fost externată a doua zi, fără simptomatologia descrisă anterior, fără vertij.