Dispnee - cauze, simptome, tratament

Articol scris de Dr. Mihaela Amariei - Medic Specialist Cardiolog la Centrele ARES Bucuresti

Considerată o stare instalată în urma efortului fizic intens, simptomatologia de dispnee poate reprezenta totodată și o condiție patologică datorată unor boli. Se manifestă prin respirație grea, adâncă, uneori chiar dureroasă, ce se compară cu senzația de a nu avea capacitatea de menținere a respirației sau cu respirație șuierătoare. O dispnee poate fi temporară sau cronică, apare brusc ori treptat și este legată adesea de diferite tipuri de patologii ale tractului respirator, boli cardiovasculare, dar și alte afecțiuni cum ar fi stresul și anxietatea.

Dispnee – cauze

O dispnee poate fi de origine bronhopulmonară, neurologică, otorinolaringologică, metabolică sau cardiacă. Cauzele frecvente ce conduc la dispnee sunt:

  • Cauze bronhopulmonare – astm, bronșită cronică, prezența unui unui corp străin sau a unei tumori pe bronhii, edem acut, embolie pulmonară, infecție sau tumoră a plămânului, anomalii ale pleurei, scolioză gravă.
  • Cauze neurologice – comă, boli ale sistemului nervos.
  • Cauze otorinolaringologice – laringite în cazul copiilor sau tumori ale laringelui dacă este vorba de adulți.
  • Cauze metabolice – diminuarea oxigenării țesuturilor, de exemplu în cazul hemoragiilor.
  • Cauze cardiace – bolile cardiace, infarct miocardic, o dispnee apare cel mai frecvent în caz de insuficiență cardiacă.
  • O reacție alergică severă – anafilaxia se poate manifesta și cu apariția unei erupții la nivelul pielii, mâncărime sau edem.
  • Colabarea plămânului, ce poartă denumirea de pneumotorax.
  • Graviditatea – modificările circulatorii și respiratorii ale femeilor gravide pot conduce la apariția dificultăților respiratorii, mai ales în ultimele luni de sarcină.

Dispnee – simptome

În situația unei stări de dispnee, evoluția depinde atât de cauza acesteia, cât și de graviditatea sau durata sa. Dacă este vorba de dispnee apărută în urma efortului fizic, în mod normal este bine tolerată, poate să apară imediat și este o consecință a creșterii presiunii în vasele pulmonare, ameliorându-se la întreruperea efortului.

În caz de ortopnee sau dispnee la repaus, pacientul nu poate respira în poziție culcată, iar în poziție șezândă cu capul pe 2-3 perne, prezintă polipnee inspiratorie. Explicația acestei stări constă în faptul că, în poziția culcată a corpului, plămânul se încarcă mai mult cu sânge, acestuia fiindu-i stânjenită întoarcerea la inimă, din cauza unei boli cardiace.

Imposibilitatea de a respira ce survine brusc în timpul nopții și trezește pacientul din somn poartă numele de dispnee paroxistică nocturnă și apare în situații grave de afectare cardiacă. Astmul cardiac se manifestă prin dispnee ce apare frecvent noaptea, însoțită de anxietate, tuse, expectorație sau transpirații. O formă mai agravată de dispnee paroxistică este edemul pulmonar acut care se manifestă prin valori mari ale tensiunii arteriale, cu apariția unor secreții hematice ce inundă alveolele și căile respiratorii. În cazul formei de dispnee Cheyne-Stokes, bolnavul este trezit din somn în perioada de apnee, are insomnie rebelă, iar când dispneea apare pe perioada zilei determină întreruperea vorbirii și chiar pierderea cunoștinței.

În fazele mai grave, dispneea este însoțită de tuse ce se agravează treptat și devine productivă, persoana în cauză începând să expectoreze o spută. Este necesară asistența medicală atunci când dificultățile de respirație sunt bruște și nu scad în scurt timp, dacă respirația devine accelerată, cu mai mult de 40 de respirații pe minut, în situația în care pacientul este forțat să se așeze ca să poată respira sau dacă starea se înrăutățește ori este persistentă.

Dispnee – tratament

Pentru a elucida cauza unui pacient ce prezintă dispnee, medicul va efectua analize de sânge, electrocardiogramă, radiografie pulmonară, pulsoximetrie, ecografie cardiacă, oximetrie, spirometrie, coronarografie sau chiar și examen CT.

Tratamentul dispneei se adresează tratamentului bolii responsabile de acest simptom. De pildă, dacă vorbim de insuficiență cardiacă sau embolie pulmonară, tratamentul ce va fi folosit pentru aceste boli va fi și tratament pentru dispnee. În cazul în care respirația este dificilă la efort și ulterior în repaus, acest lucru denotă progresia insuficienței cardiace, fapt pentru care se impune evaluarea funcției inimii și tratament corespunzător. Astfel spus, pentru dispnee este vorba de un remediu foarte variabil, pentru o infecție pulmonară bacteriană fiind utile antibioticele, în timp ce pentru bronșită cronică se recomandă încetarea fumatului.

 

Orice persoană care acuză dispnee, în special în condiții de repaus, durere în piept ori greață, trebuie să consulte cât mai degrabă un medic, pentru că probabilitatea unui infarct miocardic este foarte mare și trebuie acționat cât mai repede. Dispneea poate fi o consecință a unor afecțiuni foarte grave, ce pun viața în pericol, de aceea în orice situație ce presupune dificultăți de respirație, mai ales care nu se diminuează după un timp, trebuie solicitată urgent asistență medicală.

Call Center031 9300

Spitalul Monza

Str. Tony Bulandra nr. 27 Sector 2 Bucuresti, Incinta Spitalului Monza

Spitalul Ponderas

Bld. Nicolae Caramfil nr. 85A, Sector 1, Bucuresti, incinta Spitalului PONDERAS

Acest site a fost conceput cu scop informativ. El nu inlocuieste in niciun caz consultul medical. Orice decizie privind diagnosticul si tratamentul afectiunii dumneavoastra se va face numai dupa un consult medical de specialitate.