Boala cardiacă ischemică - cauze, simptome și tratament

Ce este boala cardiacă inschemică?

Boala cardiacă ischemică, cunoscută și sub numele de cardiopatie ischemică, reprezintă una dintre cele mai frecvente și grave afecțiuni cardiovasculare la nivel mondial. Aceasta este principala cauză de deces în multe țări, afectând milioane de persoane. Boala este rezultatul unei aprovizionări insuficiente cu sânge oxigenat a mușchiului cardiac, cauzată de îngustarea arterelor coronariene, care sunt responsabile de hrănirea inimii. Dacă nu este tratată la timp, boala cardiacă ischemică poate duce la complicații severe, precum aritmiile, insuficiența cardiacă sau chiar infarctul miocardic.

Cauzele și factorii de risc ai cardiopatiei ischemice

Cea mai frecventă cauză a cardiopatiei ischemice este formarea plăcilor de aterom pe pereții interiori ai arterelor coronariene. Aceste plăci sunt depuneri de grăsimi, colesterol și alte substanțe, care în timp duc la îngustarea arterelor și la reducerea fluxului de sânge către inimă. Ateroscleroza, procesul prin care aceste plăci se formează și evoluează, poate începe chiar din copilărie, dezvoltându-se lent de-a lungul anilor.

Inițial, leziuni minore apar la nivelul pereților arterelor, iar în aceste zone se acumulează treptat grăsimi și alte substanțe, formând plăcile de aterom. În stadiile incipiente ale bolii, nu există simptome evidente, dar pe măsură ce arterele se îngustează progresiv, apar primele semne ale bolii cardiace ischemice.

Mai mulți factori de risc contribuie la dezvoltarea cardiopatiei ischemice, inclusiv:

• obezitatea: Un exces de greutate corporală crește riscul de formare a plăcilor de aterom și, implicit, de apariție a bolii cardiace ischemice.
• diabetul zaharat: Nivelurile ridicate de zahăr în sânge contribuie la deteriorarea arterelor și la formarea plăcilor aterosclerotice.
• fumatul: Substanțele chimice din tutun deteriorează peretele arterial și favorizează formarea plăcilor de aterom.
• sedentarismul: Lipsa de activitate fizică reduce capacitatea organismului de a gestiona colesterolul și alte grăsimi, favorizând astfel apariția aterosclerozei.
• nivelul ridicat de colesterol din sânge: Un nivel crescut de LDL (colesterolul "rău") contribuie la acumularea plăcilor de aterom în artere.
• hipertensiunea arterială: Presiunea ridicată a sângelui exercită un stres suplimentar asupra arterelor, accelerând procesul de ateroscleroză.
• stresul: Stresul cronic poate duce la creșterea tensiunii arteriale și la alte comportamente nesănătoase, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool, care contribuie la boala cardiacă ischemică.
• dieta dezechilibrată: Consumul excesiv de grăsimi animale, sare și zahăr contribuie la creșterea colesterolului și la formarea plăcilor de aterom.
• predispoziția genetică: Persoanele care au în familie antecedente de boli cardiovasculare au un risc crescut de a dezvolta cardiopatie ischemică.
• vârsta înaintată: Pe măsură ce înaintăm în vârstă, arterele noastre devin mai rigide și mai predispuse la formarea plăcilor de aterom.
• consumul de alcool și droguri: Acestea pot duce la deteriorarea arterelor și la creșterea riscului de cardiopatie ischemică.

Simptomele bolii cardiace ischemice

În stadiile incipiente, boala cardiacă ischemică poate fi asimptomatică, ceea ce face ca diagnosticarea timpurie să fie dificilă fără investigații medicale regulate. Atunci când arterele coronariene sunt îngustate semnificativ, simptomele devin evidente, incluzând:

• durerea în piept (angina pectorală): Aceasta este cel mai comun simptom, manifestându-se ca o senzație de apăsare sau durere în piept, care poate radia spre spate, gât, brațe sau maxilar. Angina pectorală apare de obicei în timpul efortului fizic, expunerii la frig sau în urma unui stres puternic.
• oboseală extremă și dificultăți de respirație: Senzația de „lipsă de aer” este un simptom frecvent, mai ales în timpul activităților care necesită efort.
• aritmii cardiace: Bătăile neregulate ale inimii pot apărea ca urmare a afectării mușchiului cardiac.

Deși aceste simptome sunt cele mai frecvente, cardiopatia ischemică poate fi uneori silențioasă, fără manifestări evidente. În unele cazuri, pacienții pot afla că au suferit un infarct miocardic fără să fi prezentat simptome anterioare, mai ales în cazul vârstnicilor sau al celor cu diabet zaharat.

Diagnosticarea cardiopatiei ischemice

Pentru diagnosticarea bolii cardiace ischemice, sunt esențiale investigațiile medicale periodice. Metodele comune de diagnostic includ:

• electrocardiograma (EKG): Aceasta este o investigație de bază, care înregistrează activitatea electrică a inimii și poate indica prezența unor anomalii specifice bolii cardiace ischemice.
• holterul EKG: Acest dispozitiv monitorizează activitatea inimii timp de 24 de ore, în timp ce pacientul își desfășoară activitățile zilnice, oferind informații detaliate despre ritmul cardiac.
• ecocardiografia: Aceasta este o ecografie a inimii, care permite medicului să vizualizeze structura și funcționarea inimii, pentru a detecta eventualele anomalii.
• testul de efort (EKG de stres): Inima este monitorizată în timpul unui efort fizic controlat, cum ar fi alergarea pe bandă sau mersul pe bicicletă, pentru a evalua modul în care răspunde la stres.
• coronarografia: Aceasta este o procedură invazivă care implică injectarea unei substanțe de contrast în arterele coronariene, urmată de utilizarea razelor X pentru a vizualiza arterele și a detecta eventualele îngustări.
• tomografia computerizată (CT): Această tehnică oferă imagini detaliate ale arterelor coronariene, ajutând la identificarea plăcilor de aterom și a calcificărilor.

Tratamentul bolii cardiace ischemice

Tratamentul cardiopatiei ischemice depinde de stadiul bolii și implică adesea o combinație de modificări ale stilului de viață și tratamente medicale. Indiferent de stadiul bolii, este esențial să îți modifici stilul de viață pentru a controla factorii de risc. Aceasta include:

• Renunțarea la fumat și alcool: aceste obiceiuri trebuie eliminate pentru a reduce riscul de complicații.
• Adoptarea unei diete sănătoase: este recomandat să consumi alimente bogate în fibre, să reduci consumul de grăsimi saturate, sare și zahăr.
• Pierderea în greutate: dacă ești supraponderal, este important să slăbești pentru a reduce presiunea asupra inimii.
• Exercițiile fizice regulate: activitatea fizică moderată, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul, ajută la menținerea sănătății inimii.
• Evitarea stresului: tehnicile de relaxare și gestionarea stresului pot preveni agravarea bolii.

În plus față de aceste măsuri, medicul îți poate prescrie medicamente pentru a controla simptomele și pentru a preveni complicațiile. Tratamentul medicamentos include:

• Antitrombotice: Acestea, cum ar fi aspirina, reduc riscul formării cheagurilor de sânge.
• Beta-blocante: aceste medicamente reduc tensiunea arterială și frecvența cardiacă, diminuând astfel solicitarea inimii.
• Medicamente vasodilatatoare: acestea ajută la relaxarea și dilatarea arterelor, îmbunătățind fluxul de sânge către inimă.
• Medicamente hipolipemiante: acestea reduc nivelul de colesterol din sânge, prevenind formarea de noi plăci de aterom.

În cazurile severe, când boala cardiacă ischemică nu poate fi controlată doar prin medicamente, medicul poate recomanda intervenții minim-invazive sau chirurgicale:

• Angioplastia cu stent: aceasta implică introducerea unui cateter cu un balon în artera blocată. Balonul este umflat pentru a deschide artera, iar ulterior se montează un stent pentru a menține artera deschisă.
• Bypass-ul coronarian: în cadrul acestei operații, circulația sângelui este deviată printr-o grefă, ocolind astfel zona blocată a arterei.

Informații suplimentare despre boala cardiacă ischemică

Pentru o abordare completă a bolii cardiace ischemice, este esențial să discutăm și despre prevenția primară și secundară. Prevenția primară se concentrează pe reducerea riscului de apariție a bolii prin adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și evitarea fumatului. Pe de altă parte, prevenția secundară vizează prevenirea complicațiilor la pacienții deja diagnosticați, implicând monitorizarea atentă a factorilor de risc precum hipertensiunea și diabetul, dar și utilizarea terapiei medicamentoase pentru controlul simptomelor și prevenirea evenimentelor cardiace.

Este important să subliniem diferențele de manifestare a bolii la femei comparativ cu bărbații, având în vedere că simptomele pot fi mai subtile la femei, ceea ce poate duce la întârzierea diagnosticului. De asemenea, impactul bolii cardiace ischemice asupra calității vieții nu se limitează doar la simptomele fizice; aceasta poate afecta profund starea emoțională și psihologică a pacienților, fiind necesară uneori și intervenția psihologică.

În ultimii ani, inovațiile în tratamentul bolii cardiace ischemice au adus opțiuni avansate, cum ar fi terapiile minim invazive și noile medicamente aflate în faze de testare clinică, care promit îmbunătățiri semnificative în gestionarea bolii. Educația continuă a pacienților și accesul la grupuri de suport sunt, de asemenea, esențiale pentru a ajuta pacienții și familiile acestora să facă față provocărilor zilnice impuse de această afecțiune gravă.

Bibliografie:

Mayo Clinic - Myocardial Ischemia: Symptoms & Causes
Link: Mayo Clinic - Myocardial Ischemia

Mayo Clinic - Myocardial Ischemia: Diagnosis & Treatment
Link: Mayo Clinic - Diagnosis & Treatment

National Heart, Lung, and Blood Institute (NHLBI) - What Is Coronary Heart Disease?
Link: NHLBI - Coronary Heart Disease