Frica de infecție crește anxietatea, care poate agrava o boală cardiacă

În contextul pandemiei de COVID-19, dr. Daniela Anghelina, medic specialist cardiolog la ARES, explică în ce fel sunt afectați pacienții cu afecțiuni cardiovasculare de infectarea cu coronavirus.

Bolile cardiovasculare preexistente cresc morbiditatea și mortalitatea COVID-19. În acelasi timp, Covid-19 are consecințe importante asupra funcției cardiace, de aceea pacienții cu boli cardiace sunt considerați pacienți cu risc crescut. 

Cum sunt afectați cardiacii de noul coronavirus

În mod obișnuit, bolile cardiace cronice se pot agrava în contextul unei infecției virale, din cauza creșterii necesităților metabolice (febra determină creșterea frecvenței cardiace, pneumonia virală determină scăderea concentrației de oxigen din sânge). Pacienții cu boala cardiacă ischemică prezintă un risc particular, întrucât inflamația sistemică indusă de infecția virală poate destabiliza placa de aterom și provoca apariția infarctului miocardic acut.

S-a constatat că severitatea insuficienței respiratorii și riscul de complicații și mortalitate este mai mare la pacienții cu boli cardiovasculare preexistente (întâlnite la circa 40% dintre pacienții spitalizați pentru pneumonie Covid-19). De asemenea, sunt descrise cazuri de miocardită cu scăderea funcției contractile a miocardului (și creșterea probabilității de necesar de ventilație mecanică). 

Hipotensiunea arterială, tahicardia, bradicardia și aritmiile sunt frecvente la pacienții infectati. Similar se înregistrează agravarea simptomelor de insuficiență cardiacă cronică, cu creșterea necesității de spitalizare. Nu în ultimul rând, frica de infecție determină anxietate, iar anxietatea poate agrava o boală cardiovasculară prin creșterea tonusului simpatic, cu creșterea tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace.

Când este cazul să mergeți la medic

Există anumite simptome care nu trebuie ignorate și necesită prezentare de urgență la medic: 

·      pacienții cu angină pectorală cunoscută sau cei cu multipli factori de risc cardiovascular (pacienții fumători, hipertensivi, diabetici, dislipidemici) care resimt durere retrosternală intensă care durează mai  mult de 20 minunte și nu cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual, durere de obicei însoțită de lipsă de aer sau transpirații abundente (simptome care pot sugera un sindrom coronarian acut);  

·      pacienți cu durere intensă, brusc instalată, la nivelul unui membru, însoțită de răcirea și paloarea tegumentelor; 

·      pacienți cu simptome neurologice: tulburări de sensibilitate sau mobilitate la nivelul unui membru, tulburări de vorbire sau de echilibru;  

·      pierderea stării de conștiență;  

·      durerea toracică violentă;  

·      dispneea intensă; 

·      palpitațiile cu ritm rapid însoțite de alterarea stării generale. 

În aceste cazuri, pacientul trebuie să ajungă în cel mai scurt timp la un spital, ideal dotat cu laborator de cataterism cardiac, pentru efectuarea unei angiografii coronariene (coronarografie) și, în cazul în care sunt identificate stenoze pe arterele coronare, pentru efectuarea unei angioplastii cu stent. Aceste proceduri se pot face la ARES, în condiții de siguranță, inclusiv în această perioadă.

De asemenea, pacienții cu insuficiență cardiacă cunoscută trebuie să se prezinte la medic în cazul în care resimt o deteriorare a statusului clinic (accentuarea lipsei de aer, creștere în greutate, apariția edemelor periferice).