Defectul septal ventricular (DSV) - cauze, simptome și tratament

Ce este defectul septal ventricular (DSV)?

Defectul septal ventricular (DSV) reprezintă una dintre cele mai frecvente malformații congenitale cardiace, fiind caracterizat prin prezența unei găuri în septul care separă cei doi ventriculi ai inimii. În mod normal, septul interventricular previne amestecul de sânge între ventriculul stâng și cel drept. Cu toate acestea, la persoanele cu defect septal ventricular, această barieră este incompletă, permițând sângelui oxigenat din ventriculul stâng să se scurgă în ventriculul drept, unde se amestecă cu sângele sărac în oxigen.

Cum funcționează inima și ce se întâmplă în cazul defectului septal ventricular?

Într-o inimă sănătoasă, sângele sărac în oxigen ajunge în atriul drept și trece în ventriculul drept, de unde este pompat către plămâni pentru oxigenare. Sângele oxigenat se întoarce apoi în atriul stâng și trece în ventriculul stâng, de unde este distribuit în tot corpul prin aortă. În cazul unui defect septal ventricular, sângele oxigenat din ventriculul stâng se scurge în ventriculul drept prin gaura din sept, ceea ce poate duce la diverse complicații, în funcție de mărimea și locația defectului.

Defectele septale ventriculare de dimensiuni mici pot să nu producă simptome semnificative și uneori se pot închide spontan în timpul copilăriei. Cu toate acestea, defectele mai mari pot duce la suprasolicitarea ventriculului drept, forțându-l să pompeze o cantitate mai mare de sânge în artera pulmonară. Acest lucru poate avea un impact asupra funcționării întregului sistem cardiovascular, inclusiv provocând insuficiență ventriculară dreaptă și alte complicații cardiace.

Cauzele defectului septal ventricular

Defectul septal ventricular este o malformație congenitală cardiacă ce apare în timpul dezvoltării fetale. În mod normal, septul interventricular se formează complet înainte de naștere, separând cei doi ventriculi. Atunci când acest proces este incomplet, rezultă un defect septal ventricular. Factorii care pot contribui la apariția unui defect septal ventricular includ predispozițiile genetice, sindroamele cromozomiale (cum ar fi sindromul Down), diabetul matern necontrolat și expunerea la anumite substanțe toxice sau medicamente în timpul sarcinii.

De asemenea, un defect septal ventricular poate apărea secundar în urma unui eveniment traumatic sever, cum ar fi un accident de mașină sau ca o complicație a unui infarct miocardic, când septul interventricular poate suferi o ruptură.

Simptomele defectului septal ventricular

Simptomele unui defect septal ventricular variază în funcție de mărimea și localizarea defectului. Defectele mici pot fi asimptomatice, în timp ce defectele mari pot duce la simptome severe. Printre simptomele comune ale unui defect septal ventricular se numără:

• Respirație dificilă: Adesea observată la sugari în timpul hrănirii sau în timpul activităților fizice.
• Oboseală: Indivizii se pot simți obosiți sau slăbiți, chiar și la eforturi minime.
• Transpirație excesivă: Transpirația excesivă, în special în timpul hrănirii sau a activităților normale.
• Cianoza: Colorarea albastră a pielii și a mucoaselor, în special în jurul gurii și unghiilor, din cauza oxigenării insuficiente a sângelui.
• Creștere ponderală deficitară: Sugarii pot avea dificultăți în creșterea în greutate.

În cazurile severe, copilul poate dezvolta insuficiență cardiacă congestivă, ceea ce poate necesita intervenție medicală urgentă.

Diagnosticul defectului septal Ventricular

Diagnosticul unui defect septal ventricular este stabilit de obicei prin intermediul unei serii de teste și investigații imagistice. Medicul specialist poate recomanda următoarele metode pentru diagnosticare:

• Ecocardiografia transtoracică: Aceasta este principala metodă de diagnostic pentru DSV, folosind ultrasunete pentru a vizualiza structura inimii și a identifica defectul.
• Ecografia transesofagiană: Această investigație oferă imagini detaliate ale structurii inimii și permite medicilor să evalueze cu precizie dimensiunea și localizarea defectului septal. Spre deosebire de ecocardiografia transtoracică, care se realizează prin piept, ecocardiografia transesofagiană implică introducerea unei sonde cu ultrasunete prin esofag, care este mai aproape de inimă, oferind astfel imagini mai clare și detaliate, în special în cazul defectelor mici sau dificil de vizualizat prin alte metode.
• Radiografia toracică: Poate ajuta la aprecierea dimensiunii și formei inimii și poate arăta semne de suprasolicitare a cavităților drepte sau congestie pulmonară.
• Electrocardiograma (EKG): Ajută la evaluarea ritmului cardiac și la identificarea eventualelor anomalii electrice asociate frecvent.
• Cateterismul cardiac: Aceasta este o procedură invazivă folosită pentru a măsura presiunile din interiorul inimii și pentru a evalua severitatea defectului.

Medici cardiologi pediatri

Tratamentul Defectului Septal Ventricular

Tratamentul unui defect septal ventricular depinde de mărimea defectului și de severitatea simptomelor. În multe cazuri, defectele mici nu necesită tratament și sunt monitorizate pe parcursul copilăriei pentru a vedea dacă se închid singure.

Tratamentul chirurgical este de obicei necesar pentru defectele mai mari sau pentru cele care cauzează simptome semnificative. Opțiunile chirurgicale includ:

• Închiderea chirurgicală: Aceasta este metoda standard de tratament pentru DSV-uri mari. Procedura implică închiderea defectului cu un petec sau prin sutură directă.
• Bandarea arterei pulmonare: În unele cazuri, se poate aplica o bandă în jurul arterei pulmonare pentru a reduce presiunea sângelui care trece prin DSV, reducând astfel simptomele până la o intervenție chirurgicală definitivă.
• Cateterismul cardiac cu dispozitiv de închidere: În cazurile selectate, prin abord minim invaziv, un dispozitiv special poate fi plasat prin intermediul unui cateter pentru a închide defectul septal ventricular, evitând astfel necesitatea unei intervenții chirurgicale deschise.

După intervenția chirurgicală, majoritatea pacienților se recuperează bine și duc o viață normală. Cu toate acestea, pot fi necesare controale periodice pentru a monitoriza funcția cardiacă și a preveni posibile complicații, cum ar fi endocardita.

Medici cardiologi intervenționiști și chirurgi cardiaci

Prevenția și consilierea genetică

În majoritatea cazurilor, malformația congenitală cardiacă nu poate fi prevenită, dar există măsuri pe care părinții le pot lua pentru a minimiza riscurile. Femeile însărcinate ar trebui să urmeze un stil de viață sănătos, să evite fumatul, alcoolul și medicamentele care nu sunt aprobate de medic în timpul sarcinii. De asemenea, controlul bolilor cronice, cum ar fi diabetul, este esențial pentru reducerea riscului de defect septal ventricular.

Femeile cu antecedente familiale de malformații congenitale cardiace sunt încurajate să consulte un specialist în genetică înainte de a concepe un copil. Consilierea genetică poate ajuta la identificarea riscurilor potențiale și la elaborarea unui plan de monitorizare prenatală adecvat.

Defectul septal ventricular este o malformație congenitală cardiacă care poate avea un impact semnificativ asupra sănătății, dar care poate fi gestionată eficient cu diagnostic și tratament adecvat. Intervenția chirurgicală rămâne metoda principală de corectare a defectului, dar supravegherea atentă și prevenția complicațiilor sunt esențiale pentru un prognostic favorabil pe termen lung. Printr-un stil de viață sănătos și monitorizarea regulată, cei afectați de DSV pot duce o viață normală și activă.

Bibliografie:

Mayo Clinic - Ventricular Septal Defect
[https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ventricular-septal-defect/symptoms-causes/syc-20353495](https 

NHS

https://www.nhs.uk/conditions/congenital-heart-disease/types/